In Romania, suprafetele de cartofi pentru industrializare sunt foarte mici, undeva la 3.000 ha, adica circa 10% din totalul cultivat, comparativ cu 65% in Germania, de exemplu, sustine Cleonic Sucaciu, presedintele Grupului Producatorilor de Cartofi Tara Fagarasului.
Acestea ar putea sa se dubleze, insa, in urmatorii ani, odata cu aparitia unei unitati de procesare importante in tara noastra, ceea ce presupune volume mari de materie prima. Nu in ultimul rand, cartoful de industrializare este tranzactionat la bursa, ceea ce spune multe despre interesul cu care este privit produsul in piata.
“Cartoful pentru industrializare este singurul produs care se vinde la bursa, inseamna o vanzare care se face din luna aprilie pentru anul urmator sau in luna noiembrie pentru inca un an si jumatate”, a declarat recent Cleonic Sucaciu, presedintele Grupului Producatorilor de Cartofi Tara Fagarasului, la seminarul de la Dragus (judetul Brasov) dedicat cultivatorilor de cartofi.
In Europa, preturile la cartoful de industrializare variaza foarte mult pe bursa, intre 120 -170 euro/tona si 240 euro/tona. Sunt, insa, si ani de supraproductie cum a fost in 2020, cand preturile au avut o cadere drastica de 70-50 euro tona, a precizat Sucaciu. Manifestarea de la Dragus a avut loc la ferma Gusutri Com a lui Cleonic Sucaciu. Organizatorii evenimentului au fost Clubul Fermierilor Romani, Federatia Nationala Cartoful din Romania, Grupul Producatorilor de Cartofi din Tara Fagarasului, partener fiind Agricover.
“Cartof de Tara Fagarasului”
Sucaciu, care lucreaza peste 1.000 ha de teren agricol, este cel mai mare producator de cartofi din Tara Fagarasului, dar mai are si o ferma de vaci.
Fermierul este presedinte al Grupului Producatorilor de Cartofi Tara Fagarasului, infiintat in urma cu peste un deceniu, care are aproximativ 70 de membri, acestia lucrand impreuna circa 1.500 ha cartofi.
Citeste si AFIR: Modificari privind depozitarea gunoiului de grajd. Ce submasuri sunt vizate
Membrii grupului detin un centru de preluare si prelucrare a cartofului, la Vistea de Jos, judetul Brasov, realizat pe bani europeni (1,2 mil. euro). Concret, cartofii sunt spalati si ambalati la diferite gramaje in functie de solicitari, ceea ce a facut posibila si intrarea in marile lanturi de magazine, unde marfa este vanduta sub brandul “Cartof de Tara Fagarasului”. Producatorii mai detin si un depozit tampon de 200 de tone la intrare si un altul de 100 de tone la iesire, conform publicatiei Romania Rurala.
“Ideea a fost ca investitia sa ne mentina in piata, am anticipat scaderea drastica a pietei traditionale si cresterea puternica a hipermarketurilor. Astfel, am reusit sa ne mentinem suprafetele, poate putin sa si crestem si sa fim competitivi cu piata europeana”, a mai afirmat Sucaciu.
Acum, problema se pune legat de viitorul sectorului cartofului in Romania, cum poate el sa devina profitabil pentru cultivatori? Ingrijorarea este cu atat mai mare cu cat foarte multi producatori din zone cu traditie in sector si-au redus semnificativ suprafetele in ultima vreme, a atras atentia Sucaciu.
Program strategic
Producatorii solicita sprijinul Ministerului Agriculturii, iar concret este vorba de implementarea unui program national strategic al cartofului care sa vizeze urmatoarele aspecte:
- Acordarea unui ajutor minim de 1.000 euro la hectar
- Stimularea producatorilor de cartofi pentru samanta la nivel national (in momentul actual, Romania inregistreaza o suprafata de doar 600 de ha cultivate cu cartof de samanta);
- Subventionarea unor investitii care sa vizeze constructia de depozite individuale de cartofi (capacitatea de 500/1000/1500 tone). Propunerea Clubului Fermierilor Romani in parteneriat cu Federatia Nationala Cartoful din Romania vizeaza indreptarea balantei comerciale a acestui produs, deoarece exista un deficit anual de aprox. 65 mil euro.
Suprafetele cu cartofi se ridica, in prezent, la aproximativ 34.000 ha, din care 3.500 ha sunt cartofi pentru industrializare, aproximativ 600 ha reprezinta cartofi de samanta si 28.000 ha sunt cartofi pentru consum. Doar 40% din consum este asigurat din productia interna.
