Avertismentul lui Cristian Lungu catre fermieri: Atentie ce faceti cu paiele!

Avertismentul lui Cristian Lungu catre fermieri: Atentie ce faceti cu paiele!

 

paieCalitatea solurilor este un subiect mai degraba tabu pentru multa lume in Romania, facandu-se abstractie pur si simplu de riscul scoaterii din circuitul agricol a unor suprafete importante de terenuri in viitorul apropiat, in contextul schimbarilor climatice, fara sa mai vorbim de cele pierdute deja. Sudul Olteniei, Dobrogea sau estul tarii sunt zonele cu cele mai mari probleme, iar din pacate, fie ca vorbim de desertificare sau eroziune, aceste fenomene se extind si devin tot mai grave. Femierul Cristian Lungu din Ilfov, presedintele Asociatiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud din Romania, trage un semnal de alarma cu privire la faptul ca exista destui fermieri care nu sunt constienti de importanta pe care resturile vegetale o au in vederea mentinerii fertilitatii solului.

Arderea miristilor sau strangerea resturilor vegetale cum ar fi paiele, de exemplu, de pe terenuri, in loc sa fie incorporate in sol au efecte dramatice asupra solului. Ori, dupa cum bine se stie, materiile organice furnizează substanţele nutritive necesare plantelor şi ajuta la sinteza humusului, aurul negru al pamantului cum se mai si numeste. Din pacate, insa, chiar daca avem o noua Lege a solului, intrata in vigoare recent, care isi propune sa faca ordine in piata, realitatea ne dovedeste contrariul.

„Ridicarea paielor de pe teren destructureaza solul si in acelasi timp il saraceste in materiale organice, in micro si macroelemente, nu mai vorbim de humus. Prin disparitia a doua tone de paie (media la hectar, sa zicem) dispar 400 kg de humus de pe sol, pe care daca vreau il pot reface prin metode tehnologice de obtinere intr-un interval cuprins intre 60 si 80 de ani. Nu mai vorbim de faptul ca scoatem din circuitul agricol foarte mult azot, fosfor, carbonat de calciu. Doua tone de paie elimina 5 kg de azot, 2,1 kg de fosfor, 9,5 kg potasiu, sulf – intre 0 si 3 kg si carbonat de calciu – 42 kg. Ori, cand eu am scos 42 kg din solul respectiv, acesta devine acid. Humusul nu rezulta numai din paiele pe care le-am luat, humusul vine ca aport la solul respectiv din 600 de kg din radacini, plus miriste, asa avem 1.000 kg de humus in fiecare an”, sustine fermierul.

Ceea ce s-a pierdut nu se mai recupereaza si peste 2 – 3 ani cand se revine pe terenul respectiv cu grau, pierderea se dubleaza. Solul se destructureaza, iar apa balteste pe terenuri, ceea ce este periculos. Iar, din pacate, cu astfel de situatii ne intalnim tot mai des.

„Jumatatea din cantitatea de humus si de elemente nutritive care au fost folosite de culturi in ciclul vegetativ poate fi compensata prin folosirea resturilor vegetale. Trebuie sa bag mana in buzunar, insa, sa platesc ca sa pot sa vin cu alte micro si macroelemente, adica cu ingrasaminte, ori ca ca restructurez solul ar trebui sa cumpar compost sau balegar de vaca, care este foarte greu de administrat. Cand au disparut paiele de pe teren, ai destructurat solul, care trebuie sa aiba o structura granulara, pentru ca prin capilaritate apa urca la planta sau coboara in sol cand este prea multa. Daca eu am distrus structura, solul acela nu face altceva decat sa balteasca apa care nu mai penetreaza in sol, ceea ce este foarte periculos”, a mai precizat Lungu.

Nici macar daca se mareste doza de ingrasamant, productia tot nu creste, avertizeaza fermierul.

„Ne gandim ca daca dam ingrasaminte chimice am rezolvat, complet gresit. Noi facem o agricultura superintensiva, aceasta si cu agresiunea asupra solului prin scarificare cand aram, nu face decat sa distruga textura solului, noua ne trebuie gunoaie sau materiale organice ca sa restructuram solul”, a mai afirmat Lungu.

Citeste si Se extinde programul ″Tomata″. Alte patru noi legume vor fi incluse

Iar pentru cei care se gandesc sa prelucreze paiele in sistem industrial, Cristian Lungu are si un sfat: sa foloseasca deseurile obtinute in urma procesului de productie, alaturi de alte resturi vegetale, de la fructe si legume, ceea ce rezulta de la toaletarea arborilor si arbustilor din parcuri, pana la frunzele sau gunoiul de grajd din fermele de animale, la obtinerea de compost.

Citeste si Norofert Group preia o ferma de 1.000 ha din Teleorman pentru circa 2 mil.euro

O parte din el sa se intoarca apoi la fermierii care au furnizat paiele pentru ca terenul sa nu sufere pe partea de destructurare si de saracire in materiale organice si humus, iar compostul sa fie valorificat pe piata, inclusiv la extern, unde este cerere mare si preturile foarte atractive.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *