Sectorul forestier s-a procopsit, in ultimele zile ale campaniei electorale, cu un proiect de lege -340/2019 privind interzicerea exporturilor de bustean si cherestea, un proiect anuntat in campania electorala de catre dl. Liviu Dragnea si depus ca initiativa legislativa la Camera Deputatilor joi, 23 mai, cu 3 zile inainte de finalul campaniei electorale, se arata intr-un comunicat al Fordaq – Comunitatea Forestierilor din Romania.
Tema opririi exporturilor a fost vehiculata in mod oportunist de catre diferiti lideri de opinie, regasindu-se in diferite proiecte legislative, care au fost respinse in urma dezbaterilor din Parlament.
In acest sens dezbaterile si punctele de vedere transmise de catre Guvern in 2015 si 2017 pot fi consultate pe pagina Camerei Deputatilor:
http://www.cdep.ro/proiecte/2015/800/30/5/pvg1070.pdf
http://www.cdep.ro/proiecte/2017/200/70/6/pvg338.pdf
“Perceptia celor care se informeaza pe Facebook, legata de trenurile pline cu bustean, care parasesc Romania si golesc versantii de paduri, este falsa. Acele trenuri cu bustean vin in Romania, nu pleaca! In ultimii 3-4 ani, Romania a importat in mod constant aproximativ 3 milioane mc de lemn rotund anual, in timp ce exporturile s-au situat sub 100 000 mc de bustean anual! Exporturile de cherestea de rasinoase se bazeaza in mare masura pe lemn importat, prin urmare ce logica ar exista in oprirea acestor exporturi? Deseurile si rumegusul rezultate din prelucrarea acestui volum urias de lemn provenit din import ajuta la echilibrarea cererii interne de resursa pentru industria placilor, industria peletilor si a producerii de energie pe baza de biomasa. Oprirea acestor fluxuri de export cherestea ar avea drept consecinta imediata oprirea fluxurilor de import lemn rotund, cu efecte colaterale majore prin afectarea industriei placilor, a peletilor si a lemnului de foc – declara Catalin Tobescu, reprezentant Fordaq – Comunitatea Forestierilor din Romania.
Pierderi de 1 miliard de euro in PIB daca o astfel de masura ar fi implementata
Pierderile economice imediate ar fi de 500 milioane euro – contravaloarea exporturilor de cherestea – pierderi dublate prin efectele colaterale in industria placilor, a peletilor si prin pierderea de resursa pentru energia din biomasa. Concomitent, ar disparea ca resursa pentru lemnul de foc deseurile obtinute din producerea cherestelei de foioase pentru export, adica echivalentul a 1 milion mc lemn de foc.
Citeste si Vin banii pentru sprjinul cuplat in sectorul vegetal pentru anul 2018
“Preturile in piata lemnului din Romania au scazut cu 20% fata de anul trecut. Va invit sa vedeti in acest sens rezultatele licitatiilor organizate de catre Regia Nationala a Padurilor-Romsilva. Scaderea preturilor arata un excedent de resursa in piata, in niciun caz un deficit care sa justifice oprirea exporturilor. Excedentul de lemn din piata este dat de volumele uriase de masa lemnoasa disponibile in Europa Centrala – Cehia si Slovacia in principal, apoi Germania si Italia, ca efect al atacurilor de gandaci de scoarta si a doboraturilor masive de vant. O oprire a exporturilor de cherestea ar avea ca efect un blocaj suplimentar al pietei lemnului, in conditiile in care echilibrul financiar al admnistratiilor silvice este deja foarte precar. Lipsa de piata pentru resursa de lemn conduce la neexecutarea lucrarilor de ingrijire a padurilor, cu efecte pe termen lung asupra starii de sanatate a padurilor” – explica reprezentantul Fordaq.
Criza indirecta a lemnului de foc
Unul dintre principiile de baza in administrarea padurilor este valorificarea superioara a masei lemnoase. Din sortarea masei lemnoase primare rezulta sortimente superioare, valorificabile industrial si lemn de foc. Oprirea exporturilor de cherestea ar conduce la diminuarea cererii de bustean de gater si implicit la scaderea volumului de masa lemnoasa exploatata, cu efect colateral in restrangerea ofertei de lemn de foc! Un calcul simplu ne arata ca disparitia celor 500 000 mc cherestea de fag exportata, cherestea obtinuta cu un randament mediu de 40 % din bustean, ar conduce la un volum de bustean prelucrat mai mic cu 1,2 milioane mc.
Cum randamentul mediu de sortare din lemn rotund este in medie de 50%, rezulta ca disparitia exportului de cherestea de fag ar conduce indirect la disparitia din piata a unui volum de 1,2 milioane mc lemn de foc, volum la care se adauga deseurile din prelucrarea primara utilizate ca lemn de foc – acei baloti de laturoaie pe care ii gasim in toata partea de Sud a Romaniei ca resursa de lemn de foc!
Se incalca principiului liberei circulatii a marfurilor
In dezbaterile unor proiecte similare din 2015 si 2017 care vizau oprirea exporturilor de lemn brut, punctele de vedere tehnice transmise de catre Guvern au fost explicite: oprirea exporturilor – fara a diferentia livrarile intracomunitare – reprezinta o incalcare a liberei circulatii a marfurilor in cadrul UE, masura care ar trebui justificata prin existenta unor situatii exceptionale in Romania. Nu exista o astfel de justificare pentru oprirea exporturilor de bustean si cherestea.
Citeste si Polonia, principalul furnizor de fructe si legume al Romaniei, in 2018!
In fapt, oprirea exporturilor de bustean si cherestea este o tema falsa care distrage atentia de la problemele reale din sectorul forestier:
• Lipsa de finantare a sectorului in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala.
• Suprareglementarea legislativa – sanctionata inclusiv de Curtea Constitutionala care a declarat neconstitutionale prevederile din legea contraventiilor silvice.
• Lipsa evolutiilor in dezvoltarea sistemului SUMAL – principalul sistem de urmarire a trasabilitatii lemnului in Romania si de combatere a taierilor ilegale.
Tema opririi exporturilor de bustean si cherestea este complet defazata fata de temele dezbatute pe plan European, cu impact asupra domeniului padurilor: noua strategie forestiera europeana, bioeconomie, economie circulara, energii regenerabile. Lemnul – ca resursa naturala regenerabila, mentinerea biodiversitatii si cresterea stabilitatii padurilor se afla in centrul tuturor acestor politici.
