Sustine Agrostandard
starea vremii
Asociatii
STENOGRAMA. Conferintele AGROstandard, a II-a editie, 18 februarie, ASAS. “Iarna fierbinte a agriculturii romanesti – Fermele mici si medii, discreditate in Romania, prospere in Occident”, Academia de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu – Sistesti”(ASAS)
Agrostandard | 19 February, 2014 | 0 comentarii | 787 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (3 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

craciunBOGDAN BUZESCU, presedinte Confederatia Asociatiilor Taranesti din Romania(CATAR) – noi suntem parteneri in organizarea de astazi- sunt…liderul CATAR, membri fondatori ROPAC, Astazi suntem intr-un moment istoric pentru ca evenimentul de astazi este creat printr-un protocol de parteneriat semnat de o platform media iubitoare de tara – sunt citeva canale de media agricola dedicate subiectului nostru. De astazi incepand o sa avem evenimente lunare speram noi in parteneriat cu academia si specialistii nostri din cadrul academiei sa ne sprijine in demersurile noastre viitoare… Multumiri…

Acest eveniment marcheaza o lupta de 20 de ani pentru refacerea unei organizari nationale a taranimii si a fermierilor romani pe care Romania a avut-o in 1938, inaintea inceperii celui de al doilea razboi mondial, in 1937 a fost data in folosinta aceasta cladire…in anii aia noi aveam 8.000 de cooperative, iar londonezii mancau unt romanesc, creditul cooperatist agricol in Romania era mai bogat decat bugetul de stat, iar cand mergeai prin satele romanesti gaseai romani destoinici, stapini pe averile locale si bogati si care traiau viata rasplatita corespunzator, munca era rasplatita corespunzator pentru ce faceau.

Ei, acei capitani de sate pe care Romania i-a avut in perioada aia trebuie sa-i refacem acuma. Noi nu ii avem, asta este situatia actuala. Cum facem sa avem capitani in satele noastre, responsabili care sa stie sa ne ajute, sa ne stimuleze sa ne lucram paminaturile impreuna sa folosim inputuri cu preturi bune si cu costuri mai mici si sa facem produse pentru tara asta astfel incat Romania sa devina suverana alimentar asa cum spunem noi – PNDR propus de Alinata ROPAC cum spunem noi ca Romania trebuie sa devina suverana in sensul in care sa nu mai importam mincare si din contra sa producem hrana suficient de multa pentru noi toti in tara, iar surplusul sa ajungem sa il exportam pentru ca avem un pamanit extraordinar de bun. Din cate inteleg eu de la specialisti cel mai bun pamant din Europa se afla in Romania.

Sunt lideri de opinie si specialsiti in Europa care spun ca intr-adevar Romania este Gradina Maicii Domnului si pentru faptul ca avem cea mai mare comunitate rurala vie din Europa noi trebuie sa ne bucuram sa profitam de aceste aspecte, iar PAC si noul regulament European propus de CE sa-l transformam intr-un avantaj competitiv, dar asta depinde de cum ne organizam, de modul in care noi putem sa influentam autoritatile statului sa ne inteleaga, sa facem parteneriate vii, sa lucreze cot la cot cu noi de jos de la sat pana sus la agentiile centrale si asta se poate lucrand numai impreuna.

MARIUS SERBAN, redactor-sef AGROstandard: Revenind la subiectul nostru- cand este deja prea mult?! 25 % din suprafata arabila(vanduta catre straini-n.r.) este mult?! Cand ar trebui sa ne punem probleme. Am inteles ca in Germania daca ar disparea un hectar ar fi un scandal national, la noi e cu…Bianca Dragusanu sau alte…

BOGDAN BUZESCU, CATAR – Nu exista limita! E prea mult de la un hectar pentru ca e vorba de noi toti. Sigur ca depinde de organizare treaba asta. E o problema treaba asta. Eu n-am vazut cum se va vota legea de astazi. Noi avem o propunere in cadrul alinatei ROPAC facuta cu colegii din tara si comunicata anul trecut, apropo de cele 10 principii pe care trebuie sa le avem in vedere atunci cand vorbim de tranzactiile cu pamant din care in lege sunt doar o parte din ele.

Subiectul este putin mai larg pentru ca noi, Romania, avem deja o lege care reglementeaza treaba asta inca din 2005 – legea 312, iar faptul ca se lucreaza la o lege care trateaza deja subiectul asta incalca legea 24 din 2000 care spune ca nu poti lucra legi care sa fie cu subiecte redundante. In acelasi timp avem Constitutia Romaniei care in art 44 prevede expres ca tranzactiile cu terenuri se fac pe baza de reciprocitate, chiar daca e vorba de Europa sau tari terte. Legea care este facuta acum este facuta special sa creeze niste portite pentru a avea acces cei de afara la sursa.

Eu lucrez in domeniul ONG-urilor legate de retrocedarea padurilor si a terenurile agricole in Romanai inca din 1996. Lupta a fost cumplita pentru retrocedare si pentru accesul strainilor la pamant. Presiunea externa este foarte mare; daca lucrurile astea le lasam fara control riscam sa patim asa cum filmuletul facut de dvs. care pe mine m-a surprins asa ca m-am facut un fel de artist local, sper ca nu am fost penibil, nu stiu cum ati perceput dvs., eu am fost putin stanjenit vazindu-ma asa, nu e in regula. Si atuncea vreau sa va reamintesc lucruri pe care le stiti deja.

Am vizitat in 2 decembrie CE unde am transmis PNDR. Toate lucrurile se leaga. Sigur ca pare ca e alt subiect, dar nu e. In Belgia am vizitat 2 ferme. Sunt soluri in care compozitia organica este inexistenta. Practic, se fac 2 culturi de refacere a compozitiei organice pe an acolo, iar pretul hectarului eset intre 25 si 70.000 de euro. Acolo fermierul este indatorat pe 3-4 generatii proprietarul pamantului este un fond mutual sau o banca sau o multinationala. Fermierul isi indatoreaza copii si nepotii pentru utilajele respective, deci situatia este inversata ceea ce la noi in Romania nu exista si nu vream sa ajungem acolo.

Sigur ca astfel de proprietari in Europa cu forta financiara foarte mare sunt foarte interesati de pamantul din tara noastra care este extraordinar de bun si pentru specula energetica, care este un aspect pe care noi l-am specificat in cadrul strategiei de dezvoltare agricola a tarii in cadrul aliantei ROPAC ca fiind indamisibil si inacceptabil daca vrem sa facem o agricultura prin care Romania sa devina suverana si nu vad cel putin asa sunt obisnuit cu experienta asta pe care o am de peste 20 de ani alta varianta decat noi sa ne organizam sa constientizam ce avem de facut …

ION BANU, editor coordonator Lumea Satului, moderator – haide sa vedem ce reusim sa facem…

BOGDAN BUZESCU, CATAR – sa facem din strategia noastra ceva util si practic si implementabil.

ION BANU, Lumea Satului – Va propun sa vedem ce putem face aici si poate nu numai astazi si in urmatoarele conferinte pe care ni le-am programat impreauna cu colegii de la AGRostandard. Pentru ca ne aflam in cladirea a forumului cel mai stiintific, sa zic, cel mai reprezentativ al cecetarii agricole romanesti care mi-as dori din tot sufletul sa-si reintre in drepturi as vrea gazda fiindu-ne sa dau cuv dl. prof. vicepresedinte ASAS, Valeriu Tabara.

VALERIU TABARA, vicepresedinte ASAS – Bine ati venit in acest templu al agriculturii, aula ASAS – Gh Sisesti si salutul lui Sin prin care ne angajam sa ducem orice problema pe care vreti sa o dezbateti in aceasta locatie. Suntem alaturi de dvs. si alaturi de problemele pe care le ridicati pentru ca, in opinia noastra, toate sunt spre binele agriculturii romanesti si nu numai si a Romaniei.

Ma bucur de asemenea sincer sa va transmit faptul ca academia saluta ca se aduna mai multe organizatii ale fermierilor si ale reprezentantilor agriculturii si a mediului rural romanesc pentru ceea ce inseamana un acord pe obiectivele majore pe care trebuie sa le aibe agricultura si economia rurala romaneasca. Mi-as permite sa spun si sa fac si o constatare mai ales citind o parte din materialul pe care il aveti si problemele pe care le aveti si le propunem sa le discutam si poate la care trebuie sa gasim si o anumita rezolvare.

In Romania nu ar trebui sa existe dispute intre organizatiile profesionale. E un lucru pe care l-am spus si in perioada in care eram presedinte comisiei de agricultura din CD, am spus-o de nenumarate ori si ca ministru si in afara cadrului politic sau a luarii de pozitie a mea. Pentru ca eu spun ca foarte mult rau ni-l facem din aceste abordari.

Daca vreti in fata il aveti pe cel care in urma cu 2 ani de zile vorbea de ce inseamna maximalizarea exploatatiilor agricole in Romania si care sunt efectele pentru viitor. Imi pastrez punctul de vedere asa cum in discutii majore la EUE la CM am reusit sa aducem dincolo de ce se discuta ca nu s-a discutat niciodata problema fermelor mici si mijlocii pe un program pe care il avem in nouul PAC si care in mare parte se refera doar la Romania si aicea nu ascund faptul ca un merit deosebit il are comisarul European Dacian Ciolos care a fost si este un mare cunoscator al realitatilor agriculturii romanesti.

Desigur ca sunt si alte probleme legate de ce inseamna evolutia exploatatiilor agricole apropos de intrebarea care mi-a fost pusa si la care am sa raspund. Dar e adevarat ca am inceput mult mai tarziu ca agricultura cu adevarat reprezinta elementul esential de progres in Romania. Si acum au ramas multe lucruri pe care ar trebui sa le rezolvam pentru ca acest progres sa fie o certitudine.

Si, daca vreti, pentru ca ne aflam in aula ASAS, va readuc un subiect de actualitate care speram sa prinda si la dvs la majoritatea. Sa stiti ca performanta in agricultura romaneasca nu se va putea face fara o cercetare autohtona reala si sigura si finantata si finantata nu in salturi pe 2 sau 3 ani ci pe o continuitate de ani.

Cred ca daca nu am fi avut soiurile romanasti create la Fundulea, Turda, Lovrin, la Seinici si in alte citeva locatii noi n-am fi discutat in anii acestia rezultate atat de bune la cultura graului. Va asigur. Nu cred ca am fi putut discuta de anumite tolerante si elemente de rezistenta la seceta si o anumita asezare a productiei agricole in ultimii 3-4 ani fara sa fi avut suportul unor rezultate obtinute cu foarte mare greautate de cercetarea Agricola romaneasca.

Si o vedeti ca se trece din nou printr-un moment dificil legat de patrimoniu de finantare, de statutul de cercetare samd. Va cerem un sprijin asa cum va suntem parteneri si suntem alaturi de dvs. pe problemele acestea pe care, repet inca o data, sunt extreme de mare actualitate, de completarea unor politici pe care nu le poate face un ministru sau un partid sau nu stiu mai cine, le facem toti sau trebuie sa le facem toti.

Tot asa este nevoie de un punct de vedere legat de ceea ce inseamna performanta si inchei cu aceasta chestiune spunand ceea ce am spus si atunci cand s-a prezentat Orizont 2020. Romania are 2 mari tare de care nu scapa foarte usor decat printr-o vointa proprie. Unul este exportul de profit pe care din pacate l-am abrobat cu multi ani in urma sub anumite presiuni. Va rog sa imi spuneti ca nu este adevarat. Suntem singurul stat din Europa centrala si de EST sau fost comunist care exportam profit si exportam prea putin capital si in al doilea rand suntem mari exportatori de rezultate de cercetare stiintifica sau cercetari de varf mergand pana la medicamente nu mai vorbesc de ce inseamna imputurile din agricultura pe care dvs. le simtiti foarte viu si bine se simt in costuri si apoi catre consumatori si de asemenea suntem in acelasi timp cei care toleram o anumita dezvoltare de piata straina in propriea noastra tara pana sa putem gasi solutii la a ne proteja. A se vedea daca vreti HG 391, 353 din 1995. Cine isi mai aminteste de ele.

Acestea ar fi citeva lucruri; in incheier va sigur ca ASAS prin cercetatori si prin institutele de cercetari agricole, statiuni vom fi alaturi de dvs. in orice moment. Pe de alta parte, cred ca e bine sa despartim aceste probleme mari de ansamblu cu care ne intalnim astazi aicea in probleme mai abstracte. Va dau un exemplu pentru ca se leaga de intrebarea pe care mi-ati pus-o – Ce ineasmna marimea exploatatiilor agricole in Romania? Am stabilit-o vreodata, am discutat despre ea? Nu prea. Poate ca impreauna cu Institutul de Economie Agrara, si al Academiei Romane si al ASAS sa determinam o dezbatere impreauna cu dvs. pe ceea ce inseamna ferma familiara, ferma mica, ferma care trebuie sa constituie baza agriculturii in Romania.

Sunt si alte lucruri care ar trebui sa le luam, probabil, in perspectiva, sa le putem inventaria sa le putem dezbate si sa ajungem la solutii pentru cei care iau decizii. Puneati o intrebare pentru unul dintre adversarii pietei funciare si liberalizarii ei. Sa stiti ca m-am opus liberalizarii pietii funciare si in 1993 si mai tarziu. Insa in 1993 am spus-o si a ramas imprimata inclusiv in media – Romania nu este pregatita pentru piata funciara. Si am dat atuncea un exemplu anuntandu-i pe conlocuitorii mei pe conjudetenii mei din jud. Timis ca se va ajunge ca in zona Lovrin Jimbolia, acolo unde avem cel mai bun cernoziom al Europei, in 10-15 ani sa avem preturi de o jumate de milliard de lei la cursul care era la vremea aceia. Astazi suntem la cursul respectiv.

Dar atunci s-a vandut hectarul de cernoziom cu 50 si 100 de marci. Este normal? Nu este normal. Mai tarziu am avut o discutie incusiv cu dl. pres Iliescu.

Vreau sa va mai spun un lucru pe care dvs nu-l stiti si nu am sa dau drumul numele ministrului. Sa stiti ca un ministru in guvernul Vacaroiu a trebuit sa paraseasca guvernul pentru ca a venit la Parlament si ATENTIE sa propuna ca sa punem gaj pentru imprumuturi externe pamant proprietate publica si privata a statului roman. Nu ati auzit de o asfel de chestiune. Am reusit atuncea sa o blocam sub amenintarea ca urmeaza o motiune de cenzura si pana la urma ministrul respectiv a trebuit sa plece din Guvern.

MARIUS SERBAN, AGROstandard: nu ne puteti despre cine este vorba?

VALERIU TABARA, ASAS: … dar problema, nu vi-l pot spune! Dar va dau doar ca nu este o istorie de ieri de alaltaieri, ci una de conjunctura de aceasta data.

MARIUS SERBAN, AGROstandard: dar cand a fost?

VALERIU TABARA, ASAS: in 1995, in 1994-1995. Dar ne oprim, nu mergem mai departe. V-am dat un caz real daca va uitati in presa din acea vreme o sa gasiti despre cine este vorba. Mai mult, si la aceasta data legea care vine si vad ca marea majoritate in filmul pe care l-ati prezentat este un exemplu, vine tarziu, tardiv, vine tardiv si mai ales pe un fond de a nu se incerca sa se rezolve problemele asa cum le-au rezolvat pe ultima suta de metri celelalte patru state; ma refer aici la Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria, alaturi de care in calitate de ministru, cu acordul guvernului roman, am semant demersul pentru ca ei sa prelungeasca sa isi prologe termenul de vanzare, de liberalizare totala a pietei funciare.

In acelasi timp s-au deschis discutiile la UE pentru ca si Romania sa faca, repet, nu renegocierea tratatului pentru ca nu renegocierea e problema. Ci prorogarea termenului – pana in 2020. Pentru ca nici la aceasta data, apropos de ce inseamna marimea exploatatiilor agricole si ce inseamna ferma familiara ce insemna fermele spre care mergem, nu sunt foarte bine clarificate in Romania sa putem proroga acest termen, sa prelungim termenul ca apoi sa renegociem ceea ce avem de facut pentru Romania. Indiferent daca se aproba sau nu legea in Parlament, ea este devaforabila Romaniei. Si am dat aceste date cifre in februarie 2012, cand am prezentat pentru prima data dupa 1990, situatia vanzarilor de pamant, situatie care se reia de foarte multe ori fara sa fie reinoita pentru cifrele de astazi nu mai sunt cele din 2 febr 2012 si cand aveam vandute din terenuri arabile si, va rog sa retienti, supreafete de peste 200 de hectare. Nu sub 200 de hectare. Sub 200 de hectare nu le-am luat in evidenta la vremea aceea.

Erau peste 800 de mii de hectare. Eu apreciez acum si, de altfel, felicit, nu stiu daca este revista Capital in sala, faptul ca au luat in analiza o sesizare facuta in luna noiembrie, octombrie–noiembrie intr-un numar din decembrie privind cele 10 fonduri care au cumparat terenuri in Romania anul trecut. Aproape 200 de mii de hectare. Eu va intreb in baza carei legi au cumprata pamant? Si daca cineva a spus ceva? N-a spus nimeni nimic.

Deci, peste 200 de mii de hectare fara baza legala pentru ca stim ca legea de la noi a reglementat intr-o oarecare masura piata funciara. Adica, persoanele fizice puteau sa cumpere teren in Romania cu conditia sa aibe domiciuliul in Romania. Si pierdea acest drept daca peste un an de zile sau mai mult de un an de zile nu aveau domiciliul in Romania. La fel, persoanele juridice puteau cumpara teren in Romnia cu conditia sa aibe sediul lor in Romania. Deci nu am fost ca si celelalte state ca Polonia, Ungaria sau celelalte state in care era, practic, blocata piata funciara. Nu a fost blocata! Ea a fost intr-un anumit fel dirijata intr-un anumit fel si cu legi din pacate nimeni nu s-a intrebat in ce fel se cumpara acest teren.

Si va mai spun o noutate. Cautand sa dam cifrele cat mai corecte, ca a fost extrem de greu sa gasim un organism al statului roman care sa aiba gestiunea corecta a fondului funciar care si in opinia mea excat ce se spunea aici, imi spunea dl prof. Fitiu nu mai este vorba de un capital circulant, ci este vorba de un bun national.

Este cel mai important lucru si poate ca noua Constitutie problema pamintului sa fie trecuta ca atare asa cum este trecuta in Franta, asa cum este considerate si in alte state. Un bun national sau avutie nationala. Nici nu se pune in discutie nu exista popor, nu exista tara fara proprietate funciara.

Nu mai esti proprietar funciar se schimba foarte multe lucruri si, probabil, in pserpectiva, problemele sunt mult mai complicate avand in vedere ce inseamna dreptul de proprietate asupra unui bun, uzucapiunea lui sa spunem asa, a acestui bun, sa spun asa.

Pe mine ma surprinde faptul, o spun, repet nu as vrea sa constituie… am fost in zona politica, nu mi-am dat demisia dar nu sunt la aceasta data activ asa cum ca si profesor in fata studentilor universitari nu am fost mai mult decat profesor. Aici nu sunt mai mult decat ceea ce inseamna reprezentantul academiei, vicepresedinte, cercetator de o viata si asta fac. Dar punctele noastre ca persoane trebuie sa le spunem. La aceasta data traim alta drama si anume ca gestionarea calitatii acestei mari avutii nationale este pusa in pericol.

Vreau sa va uitati ce se intampla cu Oficiul de Studii Pedologice si incapacitatea de a pune la dispozitie institutiilor de cercetare, si aicea ma refer la o institutie de mare prestigiu ASAS, e vorba de Institutul de Cercetari in Agrochimie si Pedologie care nu are susrsele financiare pentru a exista mai departe. Cei care au facut cartelele pedologice, care au stabilit cu ani in urma bonitarea terenurilor agricole in Romania despre care vorbim astazi, in functie de care facem evaluarea, pentru ceea ce insemna Oficiul pentru studii pedologice il aducem in faliment. Cu cine vom face aprecierile pentru ceea ce insemna planuri de cartare, ce inseamna programari de productie, ce inseamna protectia mediului, ce inseamna economia de ingrasaminte samd? Deci, aicea inseamna parteneriatul pe care il solicitam si care merge spre ceea ce inseamna practic sau merge spre zone de interes major pentru aceasta tara si pentru noi toti.

BARNA TANCZOS, senator, Comisia de Agricultura – sunt secretarul comisiei de agricultura din Senat as vrea sa va felicit pentru aceasta conferinta, sunt bine venite aceste dezbateri pentru ca acestea pot aduce un plus in tot ce inseamna discutiile din parlament pentru aceste teme.

Interventie fermier – CONSTANTIN CRACIUN, fermier din Vrancea – un popor care isi vinde istoria este un popor slab. Este cuprins de hoti si de mincinosi, o sa ajungem ca noi proprietarii de pamant, copii nostri, sa munceasca pe propriile averi. Daca ar veni Decebal, care si-a jertfit viata pentru aurul din Muntii Apuseni, daca ar veni Stefan cel Mare sa le spuna guvernantilor ca pamintul nu se vinde si nu este al lor; este al nepotilor neportilor lor, daca ar veni cei care 11.000 de tarani care au murit ca boierul nu mai vroia sa munceasca pamantul si nu avea ce sa manance, asa o sa pateasca copii nostri.

UE, daca nu abroga acel articol de vanzare a terenurilor din Roamania, eu, ca si taran cu citeva zeci de hectare de pamant, o sa ma gasiti pe site, cerem sa ne retragem din UE. Daca nemtii nu au dat voie sa cumpere pamant, daca ungurii au limitat o suprafata de teren, daca polonezii nu au dat voie sa cumpere pamant, Bulgaria a amanat cu 10 ani, de ce are voie neamtul sa vina sa cumpere in Romania si noi nu avem voie sa cumparam de la el? Macar sa fi facut un raport de 1/1. Vrei sa cumperi 10 he din Romania? Da-mi si mie sa cumpar din Germania 10 ha, nu s-a facut nimic.

Ati vazut pamantul acesta? Ia uite-l cat este de dulce. Este pamantul romanesc. Nu putem daca industria a fost distrusa, acuma vor sa ne distruga si pe noi. Sa stii ca o marire a impozitelor care ni-a pus-o pe trotuarul care trecem la grajduri si cu balamalele de la usi, o sa-l faca pe taran sa isi vanda pamantul. Pentru ca asta este o metoda simpla de a vinde pamantul.

Cea mai frumoasa poveste este povestea istoriei. Daca nu cautam ca sa ne strangem. Am venit aicea din Vrancea sa va spunem, sa ne ajutati sindicatele, daca nu se stopeaza vanzarile de pamant, cei care au cumparat sa rationalizeze sa se infiinteze legea 18 a lui Ceausescu, din banii care se vor strange care au furat Romania sa le dea banii inapoi.

Avem nevoie de legi noi ale agriculturii, avem nevoie de un ministru, este cel mai slab ministru care a fost pana acuma – sa isi dea demisia, sa se infiinteze camere agricole, iar acestea sa aibe rolul de a propune ministrul, iar acesta sa fie adus pe baza de concurs. Duceti-va dvs. la senat si o sa-l gasiti pe dl. Sapunaru. Ei reprezinta agricultura Romaniei. El este de meserie economist. Oare cu ce ma poate ajuta pe mine unul care vine din gara sa imi conduca trenul. Vrem reforme noi in agricultura, vrem ca presedintele tarii sa vina in mijlocul nostru si trebuie sa ne luptam sa nu ne vindem pamantul.

BARNA TANCZOS, senator – Intr-adevar, am inceput cu alte teme decat cea de pe ordinea de zi, dar este o tema extrem de importanta. Am participat la Senat la dezbaterile acestei legi si sunt convins de faptul ca legea nu aduce aproape nimic bun pentru taranul din Romania.

Pentru ca aceea transparenta exagerata, acest site pe care vor aparea daca intra in vigoare legea toate intentiile de vanzare din Romania ii va pune intr-o pozitie extrem de defavorabila pe investitorii din strainatate. Oricine, de la Madrid, de la Amsterdam, de la Budapesta daca vreti, in fata unui calculator o sa vada fiecare localitate, fiecare metru patrat din Romania care este de vanzare si in comparatie cu situatia de astazi, vanzarile vor fi mult mai usoare, va sti unde sa faca o oferta, sa supraliciteze oferta vecinului, oferta fermierului din Romania si niciodata fermeirul si vecinul din Romania nu va putea tine pasul cu investitorul strain la pret.

Sincer, cred ca singura solutie in Romania ar fi fost daca personae fizice, cetateni romani, ar fi putut cumpara teren. Bunul national ar fi ramas in proprietatea cetatenilor, in proprietatea persoanelor fizice. Sunt solutii similare in Europa, in alte state, si cred ca aceasta tema merita inclusiv o disputa, un conflict cu UE, chiar un infrigment, chair daca ne astepta acest risc pentru ca pe termen lung pe zeci pe sute de ani zilele astea ne pot pecetlui soarta.

ION BANU, Lumea Satului – piatra a fost aruncata in balta cum o scoatem?

BARNA TANCZOS, senator Noi astazi o sa facem o propunere de scoatere din lege a acestei transparente exaggerate. Sincer nu prea am sperante mari ca actuala majoritate sa voteze o propunere a opozitiei si PDL-ul si UDMR-ul s-au opus acestei legi. A trecut aproape in forma in care a intrat in Parlament sustinuta de o majoritate de 70 si ceva la suta. Dar, cred ca este o greseala. Cred ca nu neaparat 1 ianurie 2014 este un pericol pentru noi. Facem mai mult rau cu aceasta lege. Faptul ca ne aratam toate vanzarile investitorilor straini, toate intentiile de vanzare le punem ianinte de concretizarea vanzarii pe un site ne expune foarte mult. Dreptul de preemptiune in aceleasi conditii de oferta, adica acelasi pret, aceleasi termene de plata nu ne ajuta cam deloc. Pentru ca o data taranul roman primeste oferta dedubla, tripla de al un investitor strain nu va vinde pamantul la cel care are dreptul de preemtiune …

ION BANU, Lumea Satului – piatra ramane in fundul baltii …

BARNA TANCZOS, senator – as fi vrut sa fac un comentariu venind dintr-o zona de munte, din jud. Harghita – cred in viitorul fermelor mici si medii, cred in viitorul fermelor de familie. Cred ca ar trebui sa schimbam discursul cu privire la aceste ferme, sa renuntam la sintagmele de ferme de semi-subzistenta si ferme de subzistenta pentru ca fermeirii mici nu au ferme mici pentru ca n-au neaparat finantare sau nu au posibilitatea sa creasca; sunt foarte foarte multi fermeiri care desfasoara activitati agricole ca al doilea job – part-time dupa ce vin de la munca normala de 8 -10 ore de la servici si in toate tarile din Europa, mai ales in zonele de munte, aceste ferme produc cantitati mari, produc calitate buna si putem sa ducem stiinta, cunoastere in aceste ferme si in felul acesta ei pot deveni competitivi.

Trebuie sa renuntam la aceasta sintagma de semisubistenta trebuie sa renuntam la acele vorbe de ajutor social pentru ca pastram locul de munca cream valaoare adaugata si ferma cu 10 vaci sau ferma cu 5 ha din zonele de munte poate sa fie fiabila in conditiile in care familia nu traieste neaparat doar din aceasta sursa. Daca facem acest lucru, daca pastram masuri in PNDR pentru fermele mici sunt convins ca in 7 ani va merge mai deaprtea aceasta dezvoltare a fermelor mici si vor aduce un plus de valoare si calitate a agriculturii din Romania.

MIHAI PETCU, fermier Ilfov: Ce am facut noi? Ce strategie? Suntem cu atata experienta. Spuneti-mi daca apare de principiul cautatorilor de aur care scuipau in palma si bateau cu cealalta palma se uitau dupa scuipat. Romania a avut o strategie in dezvoltarea agriculturii. Mi-a palcut cum a vorbit Baciu(Laurentiu Baciu – LAPAR -n.r.). Voi ceilalati ce ati facut? N-ati realizat nimic. N-am fost in stare sa ne adunam de nici un fel. Parca suntem dusmanii unii la ceilalti. Ma uit la Holstein.ro- are 20.000 de vaci cele mai bune. Ce stategie avem noi la vaci pentru ca taranul nu poate mari numarul de vaci in ferma familiala pantru ca polueaza in jur. El n-are drum, n-are electrica sa isi faca o ferma mai mare acolo. Noi ar trebui sa murim de foame. Este rusinea secolului sa ai o fabrica de tractoare foarte performanta si am vindut-o ca niste tradatori de tara total. A fsot un ministru al agriculturii, taranist, si a spus sa ajutam tinerii si a zis sa le dam 10 ha. Ce facem? Nimeni nu mai invata nimic.

Ies 500/700 de veterinari pe an si nici unul nu vine sa munceasca la vaca. Stiti ca eu nu am nici o articulatie fara reumatism? De 25 de ani. Am facut insamintari si am tratat vacile. Nu am decat un of – asa cum vin inundatiile in Londra, asa vine tavalugul laptelui european.

Pentru ca cota de lapte a fost infiintata ca sa ne protejeze, ca veneau aia de afara cu lapte in prostie; atat de slabi am fost ca n-am facut nimic ca sa facem lapte conform. Venim cu tot felul de filozofii ca nu ne intreaba nimeni – sa stiti si dv ca vaca da lapte conform. O enzima 2 ore fiind laptele la 100 de grade si nu se strica ca trebuia sa aibe lapte bun. Probabil ca vom mai da ceva lapte in china.

Un lapte natural are in el enzime, antioxidanti, vitamine.

Legea 204 protejeaza fermeirii sa nu vina smecherii in jurul lor – 500 de m sau 250. Dl Popa a mers ca nebunu’ si eu am insitat sa scoatem aceasta lege pe care nu o sa o respecte nimeni. Viitorul nostru este sa mancam de afara, probabil ca vor fi niste pastille care ne vor ajuta. La UE nu se duce nimeni sa ne reprezinte. Pai noi cand avem agricultori exceptionali sa nu avem o delegatie?! Polonezii s-au dus la negocieri cu un pitic si cand nu vroiau aia ceva se ridicau in piciaore. E un dezastru. Fratilor …

BOGDAN BUZESCU, CATAR – am fost in decembrie cu Fitiu si cu Franc la Bruxelles si am reusit sa facem o discutie la nivel European pentru fermele naostre. N-au fost niciodata vizitati de fermeirii din Europa si a aparut decizia din 16 decembrie a CE …daca nu avem atitudinea ca asta si ca Geroge Robu si ca dvs. in toate zonele tarii si oamenii sa se manifeste si sa isi exprime opiniile nu reusim sa schimbam nimic…

ILEANA BRATU, director FGCR: ca sa raspund trebuie sa patrund adanc in istorie si sa ne reamintim ca suntem in Romania, ca decapitalizati am fost mai dintotdeauna. Acest teren ne-a apartinut sau nu ne-a apartinut si mai degraba nu ne-a apartinut, dar am sa trec la lucruri mai concrete. Reprezint FGCR. Se mai paote schimba ceva ca e mult ca e putin va las sa apreciati, dar ca si o parere personala e ca decat deloc mai bine sa va dau un exemplu ca se mai poate face cate ceva.

Vorbim aici de o lege speciala, initial a fost OG 43/2013 si care in titlu spune ca sprijina infiintarea fermelor de familie, achizitionarea de terenuri agricole si microcreditare. Pornind de la acesta lege care e usor redundanta cu ceea ce va apare in curind, dar, totusi, noi o aplicam. O aplica si bancile, o iau in seama si ma voi referi numai la aspectul de achizitii de terenuri agricole.

Ceea ce se permite prin aceasta ordonanta si o usoara interventie a statului ca sa zic asa atat cit se poate sa nu uitam ca suntem in UE, ca initial s-a numit piata comuna ca asta este, functionam pe o piata comuna cu regulile ei si sa nu nuitam si ajutoarele de stat samd.

Problema este deosebit de complexa, dar eu ma voi referi la ceva care se poate face. Ce facem noi? Garantam credite care se acorda pentru agricultura si pentru procesarea produselor agricole. Ce legatura avem cu terenurile agricole?

Evident este vorba de agricultura, deci putem sa garantam achizitia de terenuri agricole. Ce inseamna? O persoana din mediul rural, agricol in orice caz arendas, obligatoriu poate sa isi achizitioneze pana la 1.000 de ha de teren agricol folosindu-se de garantia noastra. Ma intrebati de capitalizarea fermierilor si agentilor economici din agricultura care este deosebit de slaba, deci, in mod sigur va spun, ca cel care reuseste sa ajunga la o banca sa deschida si o usa ca sunt probleme e adevarat.

Dar cel care reuseste sa deschida usa bancii si sa ajunga sa ia un credit o problema care se poate trecand peste toate celelalte de care in principal se va impiedica este lipsa de garantii. Noi o acoperim in proportie de 50% din valaorea acestor credite pe care fermeirii, sa-i numesc asa generic, pot sa acceada la acel credit pe care asa cum am zis sa il garantam in proportie de 50 %. Ce vreau sa va spun? Legea este aplicabila din octombrie 2013, bancile si-au facut normele intr-o luna-doua si vreau sa spun ca functioneaza la nivel de zeci. Cam 20 de cazuri au ajuns la noi dar vreau sa va spun ca s-au obtinut credite cu garantia noastra. Deci pe undeva se mai poate, ca e mult ca e putin… Sincera sa fiu chair nu apreciez treaba asta acum, dar totusi e ceva. Practic se pot accesa credite. Bancile pot pana la urma dau si aceste credite, evident la ceea ce se intimpla in Vest este greu de facut fata, dar asta este. Atat am avut de spus.

FERMIER: Exista o problema de fond; dvs. ati avut 18.000 de cereri si ati rezolvat 250. Sprijinul statului efectiv de implicare in acest ajutor este minimal.

ILEANA BRATU, FGCR: Nu stiu la ce va referiti. Nu am avut in nici un caz, sau, daca am avut 18.000 de cereri le avem prin credite APIA pe care le si aprobam. Deci in nici un caz nu avem…

FERMIER: datele le aveti de la directoarea dvs. si este o treaba certa! Ca sa luam un credit noi trebuie sa garantam cu doua comune.

ILEANA BRATU, FGCR: cum cu doua comune?

FERMIER: Noi trebuie sa luam si satele si ce mai exista…

BRATU, FGCR: pai stiti de ce? tocmai pentru ca avea cineva dreptate cand spunea ca lipseste cadastrul. Nu exista o piata si o circulatie tocmai din lipsa cadastrului pentru ca, nefiind intabulate, bancile le iau mai putin in considerare, dar nu va trebuie chiar … deci daca veneati la FGCR va puteam acoperi 80 % din valaorea creditului pe care il doriti nu pe terenuri, la terenuri ne-am limitat la 50 %. Nu stiu daca amploarea este asa cum spuneti. Suntem aici ca sa va ajutam, totusi, o forma de sprijin cat de cat…

FERMIER: Pai daca la prima casa cand se cumpara un apartament in tara asta se poate garanta cu un credit ipotecar pe apartamentul respectiv, de ce nu se paote garanta cu ipoteca pe terenul respectiv? Inseamna ca statul roman nu are incredere in valoarea pamantului pe care locuieste ..nu? Adica un simplu credit ipotecar la o banca ar putea sa iti garanteze cumpararea terenului respectiv! Ce e asa complicat? Dar de ce nu se face? De ce terenul nu are valoare?

ILEANA BRATU, FGCR: pai ca nu e intabulat…

FERMIER: dvs. sunteti finantisti si economisti? Si ar trebui la nivel de banca nationala si de banci comerciale sa rezolvati problema asta! Pentru ca a garanta…cineva in Romania daca are pamant inseamna ca e bogat! Dar pentru statul roman si pentru tot ce inseamana lege in tara asta nu e bogat! Unul care are un apartament de 60 mp e mai bogat decat un proprietar de teren, care si-ar garanta creditul cu pamantul respectiv! Nu e normal!

ILEANA BRATU, FGCR: Deci va garantez …am inteles ce vreti sa spuneti…Va garantez ca daca doriti sa luati un credit de la banca este suficient terenul pe care bancile au inceput sa-l ia ca si valoare in considerare fara sa aiba cadastru; deci daca vreti a fost o mica deschidere a lor si este o mica deschidere si cu garantia noastra este suficient! Nu mai trebuie altceva… Exact ca si un credit ipotecar! Ca pana la urma sa stiti ca asa va fitratat cu garantia de la Fondul de Garantare si cu valoarea terenului…

FERMIER: Va garantez cu acel teren, daca este in zona montana defavorizata sau undeva unde nu are acces, nici macar nu se deplaseaza un reprezentant al bancii ca sa il evalueze, va spun eu..

ILEANA BRATU: asta e deja o problema pe care o puteti face cu bancile…

BUZESCU, CATAR: dragii mei colegi din tara, va rog sa va ridicati in picioare si sa va prezentati…sa afle presa cine si de unde sunteti pentru ca suntei harnici si importanti…vreau sa se afle pentru ca nu sunteti degeaba aicea pentru ca ati facut eforturi si trebuie sa stie lumea…a vorbit mai devreme Mihai Moraru de la Brasov, unul dintre fermierii nostri destoinici din Stupini…o sa va rog sa ii dati microfonul colegului de acolo …multumesc.

ION MANAILA, membru LAPAR, Teleorman: buna ziua! Sunt reprezentantul agricultorilor, o parte din agricultorii din Teleorman. Sunt mai in varsta decat doctorul cu un an si spiritul meu imi spune ca am sanatate, pamant sa muncesc in continuare atat cat Bunul Dumnezeu ma va lasa! Am o ferma la Bujoreni, destul de mare, in jur de 1.500 de ha, am si proprietate teren agricol, ma aproprii de 33 ha si vroiam sa spun o chestiune – pentru micii fermieri si din jurul meu, sunt altii si mai mari in Teleorman pe care dvs ii cunoasteti. Titlul de proprietate este un document, cu parcela cu sola, vin normele de la banci… nu domne cadastru… stiti domne’ ce inseamna sa faci cadastru in teren si sa treci in cartea funciara? Te lipsesti! Nu iei pe el cel care are, vorbesc, 50 de ari sau un ha…nu ..Ia pe el daca il vinde cat costa cadastrul respectiv. Au aparut firme care cumpara… terenuri de exemplu din lumea larga, cumprara pe proces-verbal cu martori.

Da banul si nu il mai intereseaza pamantul..de 6-7 ani de zile avem in teritoriu asemenea oameni..la banca daca vrei sa iei credit au norme de va cutremurati daca cititi si la CEC, care ii mai consideram noi banca de stat si ne ajuta pe noi agricultorii si la celelalte banci… va cutremurati! Nu suntem in stare sa cumparam pamant si vin ceilalti si spun 5.000 de euro spunea dl. profesor sau cineva 6.000 de euro arunca cu banul, nici nu il intereseaza… nu ramane nici sa il exploateze.

Ma intorc la FGCR – de ce 50 % si nu dati 70-80 % nu garantati 70-80 %? Iar este o problema, iar este problema valorii pamantului … cum il consideram in Tara Romaneasca… APIA vorbeste de subventii date pe numarul de fermieri, as dori sa vorbiti APIA –cat din suprafata tarii romanesti ati achitat-o SAPS-ul si PNDG-ul? Asa trebuie spus..cat din aceasta suprafata ati achitat? Nu din numarul de fermieri, ca ei saracii de la 3-5 ha sunt foarte multi si acopera numarul de fermieri 80-90 % ca am facut plati. Avem o problema si cu asta am incheiat…De ce nu dati, cei care am avut pachetul 4 de ce nu dati PNDC-ul si SAPS-ul? De ce le-ai cuplat? Sunt eu vinovat fermier ca ati cuplat dvs. documentele respective?…PNDC-ul, SAPS-ul si pachetul 4? Pachetul 4 este cu problema lui… PNDC-ul e cu problema lui, SAPS-ul iarasi e o treaba… Va rugam descurcati treaba pentru ca noua ne trebuiesc bani, s-a desprimavarat si trebuie sa …

ION BANU, LUMEA SATULUI: sa-i dam voie dl. POPA problemele pe care le-ati ridicat si apoi dna. director adj. de la APIA.

NICOLAE POPA, director adjunct APDRP: dupa cum se stie in Parlamentul Romaniei e un proiect de lege cu privire la rezolvarea acestei probleme cadastrale. Ea a trecut de Senat cu aviz favorabil, e adevarat ca la acest proiect de lege am lucrat si eu, in acest moment in in regim de urgenta la CD, noi speram sa treaca cat mai repede, intr-o luna de zile sa fie adoptata dupa care sa mearga la promulgare. Avem sumele necesare petnru realizarea acestei actiuni. Si este adevarat ce spuneti dvs, eram deputat la vremea respectiva, cand te costa problema masuratorilor si intabularea mai mult decat valoarea terenului si oamenii nu au facut aceste operatiuni.

Si avem la agentia de cadastru promis din partea bancii eruopene pentru investitii 500 milioane de euro pentru finalizarea acestei actiuni, de masuratori si in felul acesta am putea debloca piata funciara in Romania. Eu sper ca acest proiect de lege sa treaca cu seriozitate si sa putem sa ajutam micii fermieri, persoanele fizice care nu au posibilitatea sa faca si sa plateascaaceste sume immense la un moment dat, care depasesc de 2-3 ori valoarea terenului respectiv sa poata sa faca aceste operatiuni, sa poata sa il vinda, sa il poata cumpara, sa poata sa faca ce doreste cu pamantul respectiv.

VALERIU CALIN, membru LAPAR, fermier Buzau: Imi pun intrebarea ca si data trecuta, cu ce ma duc eu de aici la Buzau? Plec de la forumul reprezentativ pentru fermele mici si ma uit in sala si intreb… cati fermieri mici sunt aici? Jumatate din sala e presa, mai stiu eu ce invitati, radio si TV si samd… Sala cred ca trebuia sa fie plina cu fermeiri…

Si cu ce plec eu de aici? Cu faptul ca noi suntem decapitalizati, da? Pai cine ne-a decapitalizat in 90? Mugur Isarescu! Cand a crescut dobanda de la 2-3 cat era la 14,5-15, in trei saptamini sau o luna a crescut-o la 35, de la 35 a crescut-o la 70 sau 65, la 80, la 100 % …la 200 %..Cine rezista la aceasta chestiune intr-un ritm atat de trepidant al maririi dobanzii si pe toti, atat industrie cat si agricultura? Ne-a decapitalizat! Cine a facut asta? BANCA! Care banca? Aia care astazi se da cea mai importanta si cu cea mai mare audienta si cu cel mai mare castig a lui Mugur Isarescu! Banca Nationala!…

Mai departe! Plec de aici cu faptul ca trebuie sa dezvoltam cercetarea… corect! Dar nu avem bani! Pai cercetarea impreuna sau sub acest for – academia, daca imi aduc eu bine aminte, a detinut cu statiuni cu tot aproximativ 200.000 de ha teren, din care astazi mai are 100 sau sub 60 nu mai tin bine minte. Ce s-a facut cu acest teren? Profitul …unde este? Aaaaaa fost decapitalizat imi spun eu… Cred ca gospodarirea a fost rea…foarte multe terenuri au plecat de la statiuni, de la academie, cedate sub diferite forme, de asemeni hibrizii, soiurile create spunea dl. ministru …toata lumea se lauda cu hibrizii de floarea-soarelui… domne’ noi stim clar ca parintele acestor hibrizi de floarea-soarelui este un roman…Ala se cheama Vranceanu daca imi aduc eu bine aminte… incepand cu 420, 12, 425 samd, care erau extraordinar de buni la vremurile respective si care s-au pierdut si care au plecat niste cercetatori cu ei peste hotare si au vandut … cu asta plec?

Noi aici ne-am adunat sa rezolvam niste probleme… Respectiv legea asta a vanzarii terenurilor, care este antinationala daca putem spune asa… dar nu fermierii au facut-o… pentru ca spunea dl. Robu aicea..sunteti lasi… care lasi? Ce trebuie sa facem? Sa reeditam un 907? Probabil ca asa trebuie… pai acum 2 ani de zile a fost un miting creat de LAPAR in piata Victoriei si am vrut sa vorbim cu primul ministru. Nici dl. ministru actual nici dl. prim-ministru n-a binevoit sa zica veniti ma trei insi incoa’, ma prostilor…sa vedem ce vreti… sfidare totala…

Cine conduce tara? O mana de oameni… cei care se erijeaza ca sunt reprezentantii poporului… pai daca astia sunt reprezentantii poporului, ar trebui sa reprezinte interesele poporului, ori nu se intampla asa ceva… problema care le ridicam cu intratul in CE… ce avantaj am eu ca cetatean ca am intrat in CE? Nu sunt in stare nici macar sa iau fondurile care le da comunitatea … prin tot felul de tertipuri, de smecherii, de modificari de la luna la luna, a tuturor sa ii zica legislatie… ca sa fie atotcuprinzatoare si care e foarte greu sa accesezi..Pai daca aia iti dau tu poti sa fii atat de prost sa nu ii iei ca acolo platesti o cotizatie…De ce domnilor? Care este interesul? Plec fara raspuns si ai care ne conduc fac ce vor ei asa ca lasitatea asta e o chestie de relativitate totala…

ION BANU, LUMEA SATULUI: Simt ca dl Baciu il roade ceva simte sa spuna ceva…

LAURENTIU BACIU, presedinte LAPAR: asa cum spunea si colegul meu Calin…cu ce plecam de aici? N-ar fi prima intalnire la care dupa ani buni ne tot adunam tot discutam ne tot spunem necazurile, stim toti ce e de facut, stim toti ca probleme sunt, dar, din pacate, si data viitoare cand ne intilnim o luam de la capat.

E foarte dur si asta pentru ca noi nu am gasit cine sunt vinovati pentru ceea ce se intampla aici. Si o sa constatati ca, pe langa cei pe care noi ii acuzam ca au dus Romania de ripa, daca stam in sala si analizam bine o sa vedeti ca si o parte din noi a contribuit la acest dezastru.

De ce? Pentru ca nu avem personalitate, pentru ca ne place sa ne amagim, pentru ca ne place de 20 de ani sa stam in micniuna si impostura si in promisiuni fara acoperire, promisiuni pe care le-au facut toti care au trecut pe acolo, si, daca observati bine, o ducem din ce in ce mai greu. Vad ca fiecare vine cu fel de fel de idei. Dar niciuna nu e dusa pana la capat si nu vine de acolo din realitate si aici dau raspuns pentru ca am fost martor la discutia pe fonduri de garantare a fermierului sau cine o fi acolo in spate… si ca nu iti garantez mai mult pentru ca nu ai cadastru…Alo dna de la credit. Dar poti vinde fara cadastru? Cine iti face documentele in Romania fara cadastru? In momentul in care dai dumneata bani el are cadastru facut, ca altfel nu poate face operatiunea de vanzare…

ILEANA BRATU, FGCR: va raspund acuma ca sa nu mai uitam. Bancile v-am spus iau in considerare promisiuni de vanzare… da…si pe baza asta se pot acorda si credite, putem sa garantam, ca or fi cazuri putine ca sunt multe, habar nu am sa va zic, dar noi ce garantam, garantam de obicei fara cadastru… asta e…

LAURENTIU BACIU, LAPAR: am inteles. Eu lucrez cu Fondul de Garantare si stiu foarte bine cum merg lucrurile… Venim si ne adresam aicea celor care lipsesc din sala, din pacate, mai vin de la o conferinta, de aia am intarziat, si acolo nu am vazut decat doi agricultori. Si atunci de ce facem intalnirile astea chiar ca nu inteleg.

Lumea este dezinformata. Daca coboram oleaca in primul sat de langa Bucuresti, o sa vedeti ca habar nu au de ce se intampla in tara asta si ce drepturi au, dar am vazut ca ne place sa traim in minciuna. Vorbea aici de o statistica, dl. Robu; da dl. Robu asa este si va apreciez pentru chestia asta. Asta este o minciuna. Noua ne place sa traim in minciuna.

Avem supraproductie, avem supraproductie de grau si la ora la care vorbim noi am umblat la rezerva statului. Atat de mult grau ce am avut. Daca asta este scopul ca nu mai este grau, nici sa nu mai fie inca o palma data fermierului roman de catre Guvernul Romaniei pentru ca se ridicase putin pretul la grau si apelasi la rezerve pentru ca sa scada pretul. Si vreau sa va spun ca intr-o zi a scazut cu 10 bani. Ceea ce pentru un fermier este extraordinar de mult.

Ne plangem aici ca mergem la un sef prost si nu se poate merge in teren. Da asa este.

Legea camerelor agricole e un fiasco, legea vanzarii terenurilor la fel, legea fondului mutual la fel, si ne intrebam de ce? De ce? Pentru ca noi cei, o parte din noi ne erijam in aparatorii unui segment din agricultura, dar care nu avem nimic comun cu realitatea stam si frecam clanta ministrului si aducem osanale si nu avem curajul sa ii spunem : dle. ministru. vezi ca nu e buna asta, vezi ca e o lege antinationala, vezi ca nu au acces romanii si pentru asta s-a cerut crearea acelei legi.

Lasam chestiile alea de oameni inteligenti ca domne’ nu pleaca cu pamantul; nu pleaca, dar pleaca cu profitul si il duce in tara la el si tu cind te duci la el te sfideaza ca esti rupt in fund. Pentru ca ministru iese sus si spune eu m-am consultat cu organizatiile profesionale. Care? Care? Sa vad unde sunt reprezentantii? 5 fermieri din 950.000. Ceilalti ce informatii au? Aici trebuia sa fie 5.000, din fiecare localitate, din fiecare comunca macar unu, ca sa se duca acasa si sa povesteasca la crisma cum stau lucrurile cu agricultura si ce spun aia de la Bucuresti.

Dar ne place ca am dat mina cu ministrul. Tocmai cei care vor sa erijeze, sunt aparatorii cui? Vezi drepturi de la UE. Drepturile sunt in Romania, nu la UE. De cate ori va duceti acolo vedeti ca am auzit aicea ca am fost la Bruxelles… Foarte bine! Turismul e liber. Si ce ati facut? Inafara de LAPAR? Ce actiunui au fost ale celorlalte reprezentante asa-zise a agricultorilor? Ce ati facut? Noi avem cu sutele. Pe cine reprezentati? Si vad in material si ma duc la minsitru Constantin si ii spun – Cum domne’, cu cine te-ai consultat? A, dar dvs. nu sunteti. Hai ca va trec si pe dvs…ca s-a consultat cu ala cu ala… Si acu la legea terenurile nu se mai paote face. Am fost aseara …am fost singur…LAPAR-ul a fost singur in comisie cu vanzarea terenurilor. Nu este nici o obiectiune! Nu s-a facut nici o obiectiune. Si ne miram de ce sunt prosti. Nu domne’, cei care va reprezinta trebuiau sa aibe aceeasi initiativa. Eu am fost in numele fermierilor pe care ii reprezint!

BOGDAN BUZESCU, CATAR: Dle Baciu…

LAURENTIU BACIU, LAPAR: un moment, ca eu nu fac acuma atac la persoana, eu vorbesc la general acuma, n-am zis CATAR, n-am zis PRO AGRO, n-am zis nimic. Deci vreau sa va intre mintile in cap! Faceti ceva pentru oamenii astia pe care spuneti ca ii reprezentati! Sau vreti sa apareti numai la televizor si in fata microfonului? Puneti mana si faceti ceva… Bateti-va! Ca altfel iese ministrul… ba’, asta este parerea ta, dar ceilalti sa stii ca au altceva… Spun altceva…

Cum sa nu spuna cand sunt rupti de realitate? Nu vin din lumea reala! Vorbeati de cadastru. Cui sa ii faceti cadastru? Dle. Popa, 30-40 % din pamant nu are proprietar. Cui ii faceti cadastru? Trebuie sa faca succesiunea intai. Alta distractie si alti bani! Asta este realitatea in teren! Si o vanda cu zacusca in mina cum spunea cineva… Asa o sa vanda pamantul! Cu zacusca care se vindea acu 100 de ani! Pentru ca nu traim realitatea. Inca o data va spun…ne place… si ma refer la asociatii la colegii mei, sa traiasca in minciuna… aplaudaci din astia… Ca ei anul asta primesc … daca ii intrebi citi bani primesc de la APIA pe unitate de suprafata nu stiu, ca ei au luat informatia pe care le-a spus-o ministru 160 de euro! Si eu le demonstrez ca iau 120. Ca atita iau 120! Dar ei inca nu au aflat! Ca sa vedeti cit de interesati sunt! 120 de euro sa ia pe hectar anul asta! Ca din cei 143 s-au luat 16 % raman 120. Ca aia 121 se comaseaza cu 16 %. Astia sunt banii pe care ii luam! Si au venit cu intarziere la unii. Dar nu ne place sa vedem realitatea.

Domne’ ne imbatam cu apa rece, cu statistice cu aia, mergem la forurile europene, ati vazut ce ne spun? Daca ati reusit sa vorbiti cu cineva de acolo… ati vazut ce ne spun? Problema dvs. este o problema nationala si nu una comunitara! Si te trimite acasa. Si problema ta este aici! Nu la ei ci aici ca nu vin sa iti faca ordine in Guvern!

Si nici sa iti organizeze agricultura romaneasca. Ca nu ti-o organizeaza! Nu aia vin in galantarele din Romania si de protectia sociala. Nu ala are grija! Sigur, sunt niste reguli generale pe care trebuie sa le respectam toate tarile, dar atat! Restul, fiecare tara are cutuma ei si isi rezolva problemele! Ati vazut dvs doua tari identice pe Europa? Ati vazut pe glob? Ca sa spuneti aia sunt si aia trebuie sa facem? Dar democratia e la ea acasa, minciuna e la ea acasa, ne imbatam cu apa rece.

De 20 de ani, de 20 de ani sunt martorul ca de acuma mi se face rau … auzim de faorte multe ori acelasi lucru, mi se face rau, mi se face greata, si se bate toaca si nu au nici tinere de minte, eu macar nu stiu, dar ei vad ca tot isi noteaza ba ca erau in 2013 – 4 miliarde in 2014 va aduceti aminte colegi care mai sunteti la agricultura. Erau 4 miliarde din 2014, ca sa nu lungeasca boala cum se spune … cum vine 2014 vine 4 miliarde de euro. Cum se apropie 2014 se vorbeste de 300 demiliarde de euro. Daca stiti cei cei 7 ani. Ce inseamna dl. ministru in 7 ani dat teritoriului Romaniei. Ce insemna? Un spray? Ce vorbim? Cu asta stam noi pe piata? Ca vorbim acuma ca o ducem rau? Avem subventia cea mai mica. Avem subventia cea mai mica la motorina. Lucram terenul cel mai prost, avem incarcatura cea mai mare pe tractor din Europa, ca aici suntem pe primul loc peste tot.

Ne laudam ca am auzit eu astazi ca cred ca am auzit… a ape locul unu la floarea soarelui. Stiti cum am devenit noi pe locul unu la floarea soarelui? Ca celelalte tari nu au cultivat. Si cind au luat cantiatea si au calculat-o noi avem 2 milioane de tone de floarea-soarelui si uite nici o tara din Europa nu are 2 milioane, pentru ca nu au cultivat, dar noi ridicam mina si suntem campioni! Ne place sa ne amagim! Avem porumbul, porumbul cel putin nu mai avem unde sa il punem in hambare, in trei luni de zile s-a ridicat pretul cu 20 de bani, inseamna ca e productie?

Ca sa inchei si sa nu va tin prea mult, subiecte sunt Slava Domnului! Probleme noi avem de nu se mai poate, hai sa o luam sa spunem ca incepe secolul XXI de astazi, sa ne trezim putin, sa vedem realitatea, sa nu mai dam voie imposturii, prostiei, si minciunii sa ne mai conduca!

Indiferent de rangul pe care il are, ne imbatam cu apa rece! Am vazut aicea, si chiar ne place si nu inteleg tot vorbim ca sa vedeti ce strategie avem noi, cat de seriosi suntem, batem incontinuu, nu vine tineretul nu se implica tineretul, chestii de genul asta! Vad asa niste trepte inalte intre generatii de chiar ca nu poate sa ajunga saracii acolo!

Imi pare rau dl Robu te apreciez si daca te apotrofez. Cati ani ai? Dar ce il punem la tigaie? Pai nu e nici o chestiune. Lasa-l sa invete sa deie cu capul de pragul de sus, dar da-i curaj, da-i curaj sa se dea cu capul de sus, ca numai asa se invata! Ca amindoi avem parul alb… si noi la fel am patit pana am ajuns aici… la fel la anu intai ca nu se pricepe ca e prost, omu’ se descurajeaza. E o problema pe care trebuie sa o gandim, fara nici o suparare…

LAURENTIU BACIU, LAPAR: Noi trebuie sa avem interes comun sa nu mai dam voie mincinosilor, impostorilor sa stea printre noi si sa ne apucam de treaba. Am fost acum trei saptamani in Germania la o fabrica, nu am vazut in viata mea …nu putem povesti cat de adevarat era acolo. La trei minute iesea un tractor, la 7 minute iesea un tir cu utilaje pe porta fabricii. Domne’ era coloana..Zic uite domne’ economie si la noi e liniste. Cite o masina din cand in cand….

ILEANA BRATU, FGCR: apropo de procentul acela de garantare de 80 si 50 la suta, deci bancile v-am spus au inceput sa ia in considerare valoarea terenului sa il evalueze si impreuna cu garantia noastra, chiar ajung 50 la suta plus valoarea terenului sa acopere valoarea creditului si al dobanzii. Deci, e suficient zic… ma rog, daca o sa contatam ca nu ajung garantiile celor care solicita aceste achizitii de teren –credite o sa propunem cresterea procentului…cam atat multumesc…

NICOLAE POPA, APDRP: domnilor eu nu am spus ca aceasta lege cadastrala care se discuta acuma in Camera Deputatilor e perfecta, ea poate fi modificata, imbunatatita, de aceea toti cei care sunteti interesati sa veniti si sa faca amendamentele de rigoare pentru a raspunde la toate intrebarile si la toate problemele care le aveti in teritoriu …pai de 20 de ani in aula aceasta, in sanctuarul agriculturii romanesti, discutam despre cadastru in Romania, trebuie rezolvat ca nu avem probleme, ca nu putem face exploatatii mari, ca nu putem sa face comasari, comasarea fermelor sau a pamantului din cauza ca nu exista cadastru, avem o posibilitate acuma avem bani, de la UE haideti impreuna …dle. Baciu stiti cand ma gasiti, noi suntem amici de demult, haideti veniti si faceti propuneri si iti promit ca mergem in Parlament cu ele si imbunatatim legea, dar daca venim acuma si spunem: aia nu e buna, la noi ca la romani, cand faci nu e bine, cand nu faci iar nu e bine…haideti sa ne hotarim ce facem…

ION BANU, LUMEA SATULUI: orice lege stiti si dvs. ca functioneaza dupa niste norme metodologice care se adopta ulterior, unde se includ toate aceste amanunte ulterior…

MARIUS SERBAN, AGROSTANDARD: avem si pe cineva de la CEC- asta nu e o idee noua, e o idee rostogolita in spatiu public de mai toti ministrii, ultima oara dna. Grapini a folosit-o spunea- OK, avem dobanzi mult mai mari decat cei din Germania, Franta, restul Europei astfel incat se creaza concurenta neloiala. De ce nu poate oferi CEC-ul, care este o banca de stat, o dobanda similara cu dobanzile practicate in Vestul Europei, asta as vrea sa ne raspunda dna director.

DOINA TOPALA, director divizia IMM, CEC Bank: Raspunsul este simplu. CEC-ul nu este banca de foarte multa vreme de undeva de la jumatatea lui 2005, atunci a fost stabilit sa functioneze ca o banca comerciala si ca orice banca functioneaza pe principii de profitabilitate, deci nu ne putem compara cu dobanziele practicate de o banca din occident, dar referitor la discutiile de astazi vreau sa va spun ca, desi functioneaza ca o banca comerciala de 7-8 ani de zile, tocmai pentru faptul ca detine cea mai mare retea de circa 1.200 de sucursale si agentii si peste jumatate sunt situate in mediu rural, am reusit sa finantam toate categoriile de fermieri, sa le spun generic, din tara si numai asa ne-am crescut protofoliul, am reusit la sfarsitul anului 2012 sa devansam multe alte banci care erau de mult asezate, aveau reguli si proceduri, deci la sfarsitul 2012, CEC-ul, intr-un top al bancilor dupa total active, detinea pozitia a treia, acum suntem pe locul patru, cam 20 % din portofoliu CEC Bank reprezinta fermieri cu activitate in agricultura, fie ca vorbim de producatori agricoli individuali, fie asociatii de producatori, de grupuri de producatori, de SRL-uri, SA-uri, deci un procent semnificativ din protofoliul nostru il reprezinta agricultura.

Avem produse dedicate inafara liniilor de credit pentru capital de lucru si celor de investitii, avem inclusiv un produs dedicat pentru achizitionarea de teren agricol inclusiv in baza ordonantei 43 in baza unui aport propriu de numai 25 % al clientului. Binenteles ca vindem stand-up si vindem personalizat. Cineva a intrebat mai devreme pana la ce varsta? Banca cunatifica in primul rand capacitatea de rambursare si mai putin varsta imprumutatului intr-o asociatie, intr-un SRL. Pot fi actionari cu diverse varste, unele sunt mici afaceri de familie in ele sunt implicate si parintii si copii si in unele chiar si nepotii.

LUCIAN FIRU, fermier Brasov: locuim intr-o zona periurbana a Brasovului, nu suntem nici in caruta nici in teleguta. Vrem sa accesam fonduri du-te la gaj, dupa aia du-te la… Aici nu te baga nimeni in seama. Deoarece…dl. ministru vad ca politica Romaniei vis-à-vis de agricultura din punctul meu de vedere este exact ca pe vremea veche. De ce? Pentru ca taranul nu este informat. Aveti mutla dreptate –taranul nu e informat, pentru ca toate emisiunile informative pentru tarani sunt transmise de telviziunea romana care are un Consiliu de Administratie politic numit, taman ca taranul ala mic e la biserica. Pentru ca isi ia si el 4-5 ore libere intr-o saptamina sa se duca la biserica. Mutati domne’ emisiunea asta dupa amiaza cand sta sa ii tihneasca si lui mincarea de amiaza sa vada ca doar in asociatie se poate face ceva.

Degeaba se duce Nicusor, cu tineretul aicea la mosi-su – ca, du-te ba copile ce asociatie, vrei sa vina ala si sa imi ia pamantul, exact asta am intalnit-o cand am infiintat asociatia. Nu avem puterea suntem 2, 3, 6 oameni sa informam corect o asociatie de 125 de familii. Ajutati-ne domnilor politic. Noi astia mici ne luptam ca pestele pe uscat. Cand il vad pe dl. Petcu imi vine sa pup televizorul. Dl Baciu, felicitari pentru ce faceti, dar dvs. ca sunteti o putere puteti sa ii ziceti dl. ministru, eu vin sa am intalnesc cu tine, dar numai impreuna cu Buzescu, Ionescu….Nu va duceti singur ca de aia nu va ia in seama. Ca de unde bani sa ne luam motoriana sa venim? … Multumim oamenilor politici care au vandut tara! Nu ii judeca nimeni, nu ii condamna nimeni!

MARIUS SERBAN, AGROSTANDARD: Vrem sa vedem si partea buna a lucrurilor. Am vazut partea sumbra, intunecata. Vrem sa vedem si proiectul de succes. Italienii, dupa cum se stie, detin cam 70 la suta, dl Baciu e cu cifra asta, 70 la suta din Banat. O avem pe dna. Speranta Tisar, care este rerpezentanta SACE Romania. SACE este o institutie subordoanta ministerului de finante italian, care se pare ca a facut o treaba foarte buna in Romania. Italienii detin suprafete mari de teren in Romania sunt cele mai frumoase ferme din tara. Dna. Tisar sa ne spuna cum au reusit si cum am putea sa importam modelul asta in Romania.

SPERANTA TIRSAR, CEO Central& Eastern Europa SACE Italia: Rolul meu aici este sa va spun putin din experienta pe care noi o avem, in principal in Romania dar nu numai si in Italia, si in alte tari. Acoperim practic 180 de tari din lume si suntem o entitate a statului italian, deci suntem 70 la suta detinuti de catre ministerul de economiei si functionam ca o agentie de garantare. Deci suntem colegi cu dnii. de la FGCR.

Principalele modalitati prin care va putem ajuta pe dvs., fermierii romani din aceasta sala este prin emiterea de garantii catre banci in momentul in care dvs. achizitionati echipamentele care va sunt necesare, dar echipamentele acestea trebuie sa vina din Italia, intrucat noi suntem detinuti de statul italian. Deci asta este una dintre conditiile ca noi sa va putem ajuta. Prin aceasta emitere de garantii.

Garantiile pot ajunge pana la 85 % din valaorea echipamentelor. Suntem dispusi sa ajutam orice fel de fermier sau asociatie atata vreme cat dansii cumpara echipamente din Italia chiar si platesc un minim de 15 % avans catre producatorul italian pentru a vedea ca ordinul, comanda este confirmata. Mai mult decat atat, aceasta facilitate este acordata pe perioada de pana la 10 ani cu minim de 2 ani, deci sunt niste avantaje pentru dvs. pe care puteti sa le accesati prin intermediul SACE. Fireste ca ii ajutam pe fermierii italieni, dar asta este mai putin interesant pentru dvs.; ii ajutam si in Italia sa isi retehnologizeze sau sa isi modernizeze capacitatile de productie. Suntem implicati in proiecte din industria nu numai a fabricarii de paste, ci si pentru vanzari, pentru sectorul agricol, pentru vinificatie iarasi foarte mult. In principal, orice sector din agricultura si industria alimentara poate fi acoperit de catre noi, cu conditia aceasta ca echipamentele pe care le cumparati sa fie produse de companii italiene. Daca sunt intrebari va raspund cu mare placere. Multumesc…

FERMIER: care e diferenta dintre garantiile dvs. si cele furnizate de Fondul Roman de Garantare?

ILEANA BRATU, FGCR: deci practic aici este un segment destul de redus, ce am inteles de la doamna pe utilaje si numai pe utilajele din Italia. Nu stiu daca se lucreaza prin bancile romanesti sau numai italiene, n-am inteles, dar in ceea ce priveste FGCR, deci acoperim toata plaja de produse pentru agricultura si pentru procesare, deci orice credit intrat intr-o banca si solicitati un credit pe aceste domenii pe care vi le-am spus putem sa garantam pana la 80 % din valoarea acelui credit. Eu m-am referit numai la terenuri pentru ca inteleg ca asta este subiectul. Dar noi acoperim toata plaja pe aceste domenii si produse bancare. Deci, practic orice produs pe cre il acorda o banca pentru agricultura si procesare poate sa fie garantat de FGCR in proportie de 80 %.

FERMIER: multumesc si atunci de ce statul nu vine cu niste fonduri mult mai mari ca sa nu avem nevoie sa cumparam utilaje numai din Italia ?

ILEANA BRATU, FGCR: noi putem sa garantam orice utilaje pe care le doriti dvs, deci 80 % e destul, adica …

FERMIER: am inteles, dar conditiile vor fi altele si atunci te duci acolo si dai banul acolo…

ILEANA BRATU, FGCR: nu stiu, nu am inteles ce ati spus dvs… Puteti sa cumprati din orice zona numai sa fie printr-o banca romaneasca, deci creditul sa fie accesat de o banca romaneasca si atunci putem sa garantam orice doriti dvs.

FERMIER: multumesc. Ma va ajuta Dumnezeu sa nu ajung acolo!

ILEANA BRATU, FGCR: Achizitiile pot sa fie facute de unde doriti dvs., deci importul poate sa fie facut si din China, si din Singapore si de oriunde, numai ca el trebuie sa fie finantat pe o banca din Romania. …Daca este inregistrata ca si companie de societate in Romania la Registrul Comertului, mai putin ING, si mai este reprezentata o banca greceasca, deci nu este un fenomen ca sa spun asa, deci este inregistrata in Romania ca SA, ca societate comerciala, putem sa o garantam, sigur ca da. Putem sa garantam chiar si ING care are doar reprezentanta.

Am luat ca exemplu asta ca este cea mai cunoscuta si nu este inregistrata la Registrul Comertului ca si societate comerciala pe actiuni. …..

FERMIER: Dvs. vorbiti de actionarii si proprietarii bancii…Stiti ce se intampla? Dna. a spus un lucru foarte important; orice se dezvolta si orice societate are ca principiu obtinerea acelui profit si dvs. si toata lumea asta incearca, ca se duc profiturile acolo…ce sa va zic…

FERMIER BUZAU: as avea o singura intrebare pentru conducerea Academiei. Am avut o ferma poate cea mai mare ferma de producerea semintelor de ierburi perene si legume perene. As vrea sa intreb atat. Mai au valoare aceste seminte? Pentru agricultura din Romania? Pentru ca din 2006 si pana in prezent, eu nu mai pot produce seminte de ierburi perene, datorita faptului ca nu mai avem soiuri ca sa le putem valorifica. Statiunile de cercetare de la Brasov, de la Vaslui, toti care erau producatori de seminte nu mai functioneaza. As vrea sa intreb de ce? Pentru ca ne-au invadat seminte de flori …numai si numai Danemarca, Olanda care nu dau de asta de producer a semintelor..acordul de multiplicare. Noi ce facem cu produsele noastre? Ca am avut seminte cu soiuri foarte bune, adaptate conditiilor din tara noastra. Ce se intampla? La Brasov de cite ori dau telefon nu mai functioneaza statiunea.

MIHAI NICOLAESCU, vicepresedinte ASAS: inainte de a raspunde colegului mi-as permite sa apreciez acest eveniment si pe cei care l-au organizat si cred ca, asa cum spunea dl, Baciu, ca ar trebui sa consideram secolul XXI care incepe de azi, cred ca a venit ziua in care problemele de agricultura chiar trebuie sa le tratam in mod foarte serios. Si spun lucrul acesta pentru ca, de-a lungul timpului, si sa vorbim din ’90 incoace, ne-a lipsit fermitatea, ne-a lipsit unitatea. Am vrut ca problemele sa le facem fiecare, ori problemele din agriculura sunt mult mai complexe si nu se pot realiza decat intr-o echipa multifunctionala. Si nu se pot realiza decat cu resurse financiare, cu resurse umane. Si resursele financiare, intr-adevar, tara trebuie sa si le realizeze pentru o prioritate care este considerata numarul unu. Cred ca s-au formulat foarte multe intrebari si discutii astazi. N-am sa ma refer la ele pentru ca ar trebui sa pierdem foarte mult timp.

Insa mi-as permite sa retin atentia si sa consideram ca inceputul acesta trebuie sa-l facem in conditiile in care ne pregatim foarte bine temele. De multe ori vorbim in domenii care de multe ori sunt colaterale. Nu ne referim la domeniul pe care il stapanim foarte bine. Si aici, daca vrem sa devenim o forta, trebuie ca toate aceste asociatii sa isi pregateasca intalnirea cu mult inainte de aveni la o astfel de abordare. Iar in urma acestei intalniri sa finalizam cu masuri pe care sa le supunem atentiei celor care sunt chemati sa diriguiasca si sa sprijine aceste actiuni. Restul nu au relevanta…

S-au formulat aici probleme de cercetare. Ce sa va spun? Lucrez in cercetare de 46 de ani in conditiile in care, asa cum spunea dl. de la Buzau, Academia avea 200.000 de ha. Unitatile aveau aproximativ 156.000 de ha in 90, din care astazi mai sunt 28 si vor sa se faca cercetatori si unitati de cercetare, consilii judetene care vor sa ia pamant de la unitati cu specific de cercetare, sa faca cercetare prin licee agricole care sunt falimentare care nu sunt capabile nici sa isi pregateasca elevii si specialistii de care avem mare nevoie in agricultura.

De aceea, daca tinem cu aceasta tara, daca tinem la fibra ei nationala trebuie ca, intradevar, sa consideram oportun, ca pamantul este o avutie nationala, cei care au venit nu le au pe picioare, dar sa stiti ca produsele care se obtin aici se duc in zone unde si-au epuizat apa in subteran, unde problema pentru agricultura este apa care va ramane o problema esentiala. Nu intram in detalii si ma opresc aici cu permisiunea dvs. vom aborda asemenea discutii si cu alte ocazii.

Referitor la intrebare. Dupa cum stiti, Romania avut prioritati in producerea semintelor la unele specii prioritate mondiala. Daca luam in calcul floarea-soarelui, primii hibrizi de flaorea-soarelui au fost realizati in Romania. Rozam 52 si 53 sunt primii hibrizi cu rezisteanta citoplasmatica. S-au dus. Am avut probleme cand ne cautau cu resursa genetica si americanii si francezii.

Hibrizi de floarea-soarelui inaintea Americi si Frantei. Astazi ne-au luat-o inainte. De ce? Pentru ca inteleg sa introduca resursa finaciara pentru cercetare. Nu sa ma ocup si preocup cum sa iau pamantul, cum sa nu sustin cercetarea. Am avut 3.500 de cercetatori, astazi mai avem 615 si foarte multi de varsta mea. Cei care sunt tineri si care ii formam prin doctoratura si alte forme se duc la firme la care primesc in loc de 1.000 de lei, primesc 2.000 de euro pe luna. Este bine? Este rau? Analizati! Deci producerea de samanta pentru Romania ramane un domeniu extraordinar de important pentru ca nu putem realiza productii fara o structura adecvata de culturi, fara soirui corespunzatoare in orice domeniu. Iar semintele de plante graminee si leguminoase pentru pajisti, sa nu uitam ca Romania are peste 5 milioane de pajisti, pe care de multe ori ca sa luam banii de la APIA, dam foc, cosim cu chibritul in loc sa valorificam aceasta pajiste pe care sa o tratam in mod serios ca orice cultura cu program de fertilizare, decurtare si tot ce avem de facut.

De aceea e mare nevoie de samanta in acest domeniu, dar lucrul acesta trebuie sa il intelegem cu toti cei care sunt chemati sa realizam acest demers. Functioneaza la nivel de avarie Institutul de Pajisti din Magurele Brasov, functioneaza in mare lipsa de fonduri statiunea Vaslui, care isi trage sufletul foarte greu.

Se inscrie in sistemul general din care cercetarea agricola romaneasca, si ma opresc imediat, in anul 2013 nu a adunat prin toate programele care sunt si care nu sunt de la buget decat in mica masura, 10 milioane de euro. In conditiile in care IRA, in conditiile in care este unul dintre cele patru institute ale Frantei, a functionat in 2013 cu 881.6 milioane de euro. Deci de aproape 100 de ori. Iar Franta e dublu decat noi, dar din 65 a introdus resursa financiara extraordinar de mare. De aceea cand vrem sa sprijinim un sector sau altul inclusiv cercetarea, trebuie sa intelegem ca nu trebuie sa supunem atentiei pietei decat cel mai bun material, soiurile cele mai bune.

Inca detinem prioritate la o serie de culturi, la grau 76 la suta din procent este acoperita pe suprafata cu soiuri romanesti. Nu acelasi lucru se intampla la floarea-soarelui, la porumb unde datorita lipsei de finantare n-am reusit sa realizam etapa aceea in faza vegetativa, ca hibrizii nostri sa piarda repede apa la recoltare, spre deosebire de alte firme care au realizat acest demers. Impreuna cu dvs., care ati ridicat aceasta problema, impreuna cu institutul pe care il vrem, am avut o analiza chair saptamina trecuta in cadrul institutului, il vrem mai puternic, mai abordabil si intradevar mult mai direct implicat pe problemele de pajisti. Putem sa fim mai pragmatici, mai realisti, mai puternici. Imi cer scuze ptr. interventie. Va multumesc…

VALERIU TABARA, ASAS: …masura 322. A fost cea mai completa masura si care a avut 1.67 miliarde de euro. Sigur ca au fost greseli si s-a discutat aici despre ce inseamna cabilitatea unui proiect. Cel putin, primele proiecte care s-au majorizat ca valoare s-a mers pe un pricipiu mai multi bani ca sa avem proiecte samd…eu raman acuma un pic surprins pentru ca aceasta masura ar fi trebuit sa mearga in continuare. Este primul si cel mai important element de continuitate. Indiferent ce s-ar introduce in acea masura –reinnoirea satului, care este neclara, problema lui 322 completa cu cele trei elemente esentiale: infrastructura rurala, drumuri, apa, canal sunt esentiale pentru satul romanesc daca vrem sa ne incadram in parametrii europeni pentru alte masuri care vor sa vina.

Si la care ne-am fi putut atasa, si ne-am atasat in necazuri, cu constructii sociale. Problema este aceea a transparentizarii foarte puternice a acestor chestiuni. Si as mai vreau sa mai spun inca un lucru. Eu ma bucur ca se vine acuma, eu am rezerve si sunt unul dintre cei care am comentat la modul ca m-am dus afara sa ma consult cu austriecii, stiu de pilda si cine sunt oamenii destul de valorosi, indiscutabil.

Dar noi, la PNDR-ul nostru, si o spun cu toata sinceritatea, nu am fi avut decat sa reparam elementele de nefunctionalitate a lui. Si au fost destule. Inclusiv la masura 125 cu infrastructura. Eu nu stiu daca drumul acela la ferma va deschide calea spre ce inseamna infrastructura cu adevarat agricola. Si va spun de ce. Doamna, cu tot respectul, stiu ce inseamna sa se lucreze pe acest PNDR. Dar nici modul cum am avut inainte drumurile agricole pe 125 in care el a fost o suplimentare a infrastructurii rutiere. Pentru ca a castigat puncte daca era legat cu drum de grad superior nu sa imi raspunda la ceea ce urmeaza pasul urmator.

Oameni buni! Pentru ca noi am avut un proiect de lege in Parlament legat de ce inseaman transferul fermelor in interiorul localitatilor, intravilan in extravilan, ori drumurile agricole, infrastructura agricola, care nu trebuie sa fie neaparat asfaltata, e o prostie! Cum si in comune ar trebui sa revedem ce inseamna programul legat de apa? Ar trebui sa avem cu adevarat structura de dezvoltare rurala si acolo unde avem investitiile in ferme in tot sa avem drumurile. Restul daca o facem asa repede noi ajungem foarte departe.

Si am sa va dau un exemplu foarte important pe tema intalnirii de azi. Stimati colegi, si ma refer aici la fermele mici… Sa stiti ca am o greseala a mea de profesor de a-mi tine toate documentele. E vorba de pozitia Romaniei privind PAC-ul nou si va dau ceea ce se refera la fermele mici. Parerea mea este, si o sa o spun cu voce tare – Este o mare greseala sa se renunta la masura 141 aproape in forma in care a fost. De ce? Pentru ca in ultimii 10 ani, repet 2002-2012, 700.000 de exploatatii agricole au disparut din peisajul romanesc. Asta a fost si un pas pe care la- facut si Bilderberg fara sa se simta presiuni sociale samd…..in acelasi mod am putea sa atragem in continuare aceste structuri spre functionalitate economica. Fara sa afectam fara sa facem presiuni din punct de vedere social asupra a ceea ce inseamna aceste ferme si repet politica si ceea ce este introdus in PAC referitor la Romania pentru ca toata politica pe ferme mici este specifica Romaniei. Deschide calea spre ceea ce insemana cheia celor mai bune pentru a face un program de sustinere a fermelor mici. Cum? Si aici revin tot la PNDR.

Dar apropos, de ce inseamna sa am duc mai incolo e ceea ce inseamna structura noastra. Cum veti promova si ce fel de inovatie voi promova catre fermieri? A firmei MONSANTO sau a firmei PIONEER? Imi cer scuze am tot respectful fata de aceste firme. Sincer. Dar eu ce promovez in unitatea mea de cercetare daca programele mele, fundamentale de cercetare apropos de ce a intrebat coelgul de la Brasov. De ce nu este iarba, samanta de iarba in Romania? Pentru ca baza cercetarii nu a fost sustinuta. Si ce nu s-a spus aici sa stiti ca institutele de cercetare au fost discriminate negativ. Foarte mult timp cu mici exceptii, discriminarea negativa, fiind institutii publice, nu au avut dreptul sa participe pe masurile PNDR-ului.

Pai nu ai cum sa te modernizezi, pai n-ai de unde…decat cu foarte mcii exceptii.

APIA- nu am o prezentare pentru ca este deja foarte tarziu si o parte dintre dvs au parasit deja sala, dar pentru ca vorbeati de informatie, as vrea sa va reamintesc ca, incepand cu luna martie, incepe camapania de depunere a cererilor, de fapt pentru plata pe suprafata la APIA, este vorba de campania SAPS 2014. Cererile se depun in perioada 3 martie -15 mai fara penalitati, iar in periaoda 16 mai-10 iunie cu o penalitate de 1% pe zi.

Fermierii trebuie sa completeze declaratia de suprafata, sa digitizeze si sa isi actualizeze datele, utilizand aplicatia IPA on-line. Pentru ca am vb de noua PAC ca si elemente de noutate ca si de tranzitie, platile nationale directe complementare, PNDC-urile cum le stiti, o sa le gasiti in cererea de plata sub denumirea ajutoare nationale de tranzitie deci nu isi mai pastreaza denumirea de plati nationale directe complementare, insa sectoarele sunt aceleasi ca si pana acum si pentru ca ne pregatim de noua PAC; in cererea de plata trebuie declarate, identificate si delimitate zonele de interes ecologic. Noi, prin centrele locale si judetene, am inceput cu resursele noastre o campanie de informare a fermierilor, va repet incepand cu data de 3 martie incepem depunerea cererilor de plata pe suprafata si se incheie la data de 15 mai fara penalitati.

Pentru ca cineva vorbea de platile de la APIA nu am cuantificat in hectare, dar cred ca cifrele sunt semnificative; practic am platit tot ce s-a primit pana acum bani, deci numai in primele luni ale anului, deci incepand cu luna ianuarie si pana ieri (17 febr) am platit 797 milioane de euro, reprezentant plata unica pe suprafata, platile nationale complementare in teren arabil si masurile de dezvoltare rurala. Deci 797 de milioane de euro intr-o luna si jumatate din punctul nostru devedere inseamna ceva. Anul 2013 a fot primul an in care am facut plata in avans pentru masurile de dezvoltare rurala, ma refer la terenurile din zone defavorizate si platile pe agromediu si platile continua si anul acesta. Multumesc…

VALAERIU TABARA, ASAS: nu am inteles intrebarea daca am fi dependent de gaze sau de ceva. Dar sunt de accord cu ce spuna aici dl. dr. Cristea. Dincolo de asta nu infrastructura de modernizare a satelor trebuie facuta. Trebuie sa traim in modernitate cat de cat….. Problema este costul, cat de mult plateste… Nu ca nu ar vrea sa introduca apa in acasa samd. Nici nu se poae spune asa ceva. Ati fost in mediu rural? Ne-am obisnuit in mizerie si te poti obisnui oricind. Eu nu spun acest lucru ca am trait in …trebuie sa mergem intr-o modernitate.

Creand posibilitateaca fiecare, prin sustineri, subventie, fie la nivel local fie la nivel central pentru ceea ce inseamna introducerea apei, a canalului si asa mai departe. Dar la poarta? Eu sunt obligat sa il duc la poarta. Gazul este o alta problema. Dvs. nu ati pus bine intrebarea… gazul a inceput sa fie mai scump decat lemnele. Si aici este o mare problema de ce inseamna costurile unor servicii care duc catre zona rurala sau catre cea urbana. Mai era o problema mare aici, care n-am discutat-o. Problema aceasta a terenurilor pentru ce insamnna explorarile geologice.

Fie ca e vorba de gaze naturale, petrol gaze de sist… Nu este nici un organism al statului care sa protejeze terenuriel agricole de importanta nationala, pentru ce inseamna siguranta nationala in detrimentul a ceea ce inseamna afaceri, pentru ca nu statul exploreaza. Niste companii. Unele sau altele. Ori exista zone agricole ale tarii in care noi n-a trebui sa facem acest lucru. Una este cea de la Curtici. Sau partea de Vest. Una este ceea ce inseamna Lunca Dunarii. Sunt circa 800.000 de ha, dar sunt si alte zone cum sunt statiunile turistice. De ce trebuie sa fac foraj la Baile Felix sau la Mangalia?

Putem gasi alte locuri dar nu pe terenurile pe care daca facem un bilant economic productia agricola si veniturile sunt net superioare a poate ce obtinem prin exploatarea gazelor sau a petrolului samd. Iar dincoace, repet, masura 322 este una de modernizare profunda. Sigur ca ea ar fi trebuit revazuta pe mai multe chestiuni inclusiv de apa pluviometrica, de modul in care se ampleaseaza asfalt, si unde e problema? Acolo unde se fac contractele cu firmele care uneori umfla preturiel si atuncea … si inseamna o transparenta mai mare. Nu e vorba de a mentine … daca cineva doreste ca Romania sa ramana in mediocritate si in situatiile grele in care se gaseste statul romanesc si despre care s-a vorbit aici, atunci nu are decat sa o faca. Noi nu avem dreptul sa o facem. Trebuie sa spunem ceea ce trebuie sa facem ca sa mergem spre modernitate si incadrarea intr-un anumit …Eu ca stat trebuie sa pregatesc infrastructura sa fie la dispozitia celui care doreste sa isi modernizeze, sa isi faca viata mai usoara.

GEORGE LAZAR, vicepresedinte Cooperativa Micilor Fermieri Arges: o rugaminte. Vrem de anul acesta din parcelele care sunt deja parasite si nu mai au nici un interes economic pentru care lucru incepand din martie inscrierea la APIA a cererilor pe suprafata, dorim sa aveti in vedere, stiu eu, o modalitate in care sa inscriem pe suprafetele pe pomi, pe livezi, si dupa aceea sa ne vedem de …sa vedem in toamna cum le scoatem…. Am vrea undeva sa fim mentionati pentru ca daca eu defrisez si in toamna calculatorul ma scoate la control ca nu o sa mai fie pomi acolo si atunci nu mai pot sa beneficiez de program 100 la suta. Am intarziat in 2013, n-am facut nimic, 2013 a fost un an foarte slab in special pe cultura marului in zona noastra. Temperaturile mari, in special in februarie si martie, a venit si acest impozit pe suprafata care ne-a pus capac, deci daca mai repetam inca un an suntem in prag de faliment. Eu cred ca nu este o treaba extraordinar de grea in sensul ca acolo trebuie sa se aibe in vedere pe blocurile fizice ….suprafetele acestea au fost acoperite cu livezi. Ele nu mai au nici o valaore economica, ele sunt in parasire, sunt pline de macese, vegetatie tot felul si noi am avea un castig in timp adica daca as astepta un an pana in toamna si m-as apuca sa defrisez, mai pierd inca un an intarziind, si atunci nu mai e nici un rost. Sa avem un asterix –suprafete destinate pentru replantare- pentru reconversie…ne grabim pentru bani si o sa facem o treaba …daca lasam acesti 2-3 ani, sau sa facem lucrul de mantuiala.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

seventeen − sixteen =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 19 October, 2017 | 0 comentarii | 155 vizualizari | 1 vot

glifosat

Comisia Europeana a cerut supunerea la vot, in cadrul unei Comisii Permanente alcatuita din experti delegati din fiecare dintre cele 28 de Guverne Nationale membre ale UE, a reautorizarii folosirii glifosatului pentru o noua perioada de 10 ani. Comisia se va intruni pe data de 25 octombrie si va avea un singur punct pe ordinea […]

Autor: Agrostandard | 10 October, 2017 | 0 comentarii | 636 vizualizari | 1 vot

baciu

Fermierii romani se confrunta cu greutati in desfasurarea activitatii datorita unor prevederi legale care ii impiedica sa-si asigure forta de munca necesara prin angajarea de zilieri, iar procedura de inregistrare a acestora in registrul zilierilor este anevoioasa, excesiva si inutila, scop in care opinam ca Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat si Legea nr. […]

Autor: Agrostandard | 31 July, 2017 | 0 comentarii | 1014 vizualizari | 1 vot

miere

2017 nu se anunta un an bun pentru producatorii de miere a caror productie este estimata undeva la jumatate fata de cea obtinuta int-un an normal. De vina este vreme capricioasa si depopularile familiilor de albine. Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACA), Ioan Fetea, sustine ca in ceea ce priveste preturile acestea nu […]

Autor: Agrostandard | 7 July, 2017 | 0 comentarii | 361 vizualizari | 1 vot

berarii

In Romania, peste 97% din berea consumata este produsa local si 70% din ingredient, in principal orz si hamei, provin din țara, a declarat Julia Leferman, director general al Asociației Berarii Romaniei la o intalnire a mebrilor asociatiei desfasurata recent al Targu Mures. Suprafetele cultivate cu orz si orzoaica in 2015 se ridicau la 462.000 […]

Autor: Agrostandard | 1 June, 2017 | 0 comentarii | 1080 vizualizari | 1 vot

agrocluster

In Parcul Agroindustrial Transagropolis din Iasi a luat fiinta recent, in mod oficial Clusterul pentru Agricultura si Zootehnie ”Agro Ferma”, partenerii semnand acordul prin care proiectul devine functional. Clusterul va furniza atat servicii destinate sprijinirii companiilor in dobandirea de noi cunostinte si tehnologii, servicii de suport/consultanta pentru inovare, cat si servicii de comercializare a cunostintelor […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 1404 vizualizari | 4 voturi
17 Sep 2017 | 0 comentarii | 1766 vizualizari | 4 voturi
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 2024 vizualizari | 2 voturi
»
21 Iul 2017 | 0 comentarii | 5122 vizualizari | 2 voturi
»
20 Sep 2017 | 0 comentarii | 3535 vizualizari | 2 voturi
»
22 Iul 2017 | 0 comentarii | 2944 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze



bad politics

2017 © Agrostandard