Valeriu Tabara, presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice (ASAS) “Gheorghe Ionescu-Sisesti, sustine ca pierderea de productie la culturile de toamna (grau, rapita, orz si orzoaica) depaseste 30% fata de un an normal, din cauza secetei. Culturile de primavara, in schimb, arata bine la acest moment, de ele fiind legat si optimismul fermierilor pentru recoltele din acest an. “Peste tot in tara situatia nu este buna, iar in unele locuri este chiar dramatica, pentru ca sunt pierderi de 100% la culturile de toamna. In zona Dobrogei, daca nu va fi ploaie, vor fi probleme mari si la culturile de primavara. In unele parti ale Dobrogei nu a plouat aproape deloc, iar in altele ploile au fost de multe ori extreme, nefavorabile. Sunt probleme mari pentru ca nu exista aprovizionare a solului cu apa, iar consumul de apa se mareste, cu atat mai mult cu cat am vazut densitati destul de mari semanate la culturile de primavara. La culturile de toamna media pe tara a pierderilor depaseste depaseste 30% fata de un an normal”, a declarat pentru AGERPRES presedintele ASAS, fost ministru al Agriculturii.
El sustine ca sunt foarte putine zone in tara unde este “cat de cat o normalitate”, respectiv in partea de nord-vest a tarii, incepand de la Oradea catre Satu Mare, in nordul Moldovei si in Campia de Vest, locuri in care a mai plouat, dar nu suficient nici in aceste regiuni, respectiv astfel incat sa nu fie deloc afectate culturile.
Culturile de primavara, in schimb, “au rasarit bine”, iar zonele cu probleme din cauza secetei sunt in prezent limitate.
“Culturile de primavara trebuie sa le urmarim, ele au rasarit bine in multe locuri, doar in cele unde s-a gresit tehnic nu au rasarit sau unde a fost seceta mare, dar deocamdata sunt zone mai limitate din acest punct de vedere. Porumbului ii place sa aiba dupa rasarire temperaturi mai ridicate, iar seceta nu a influentat deocamdata foarte mult porumbul decat acolo unde nu a fost deloc apa dupa rasarire. Avem insa un alt fenomen, de exemplu la Lovin, unde temperaturile scazute din luna aprilie, cand graul era in burduf, au omorat jumatate din spice. Un fenomen pe care nu l-am mai vazut de foarte multi ani. Si acesta nu a afectat doar 2-3% ci merge pana la 20-30% in lan si doar jumatate din spic este fertil. Temperaturile scazute din martie si aprilie au fost distrugatoare”, a spus Valeriu Tabara.
Citeste si Prognoze Clubul Fermierilor Romani: Productie de grau mai mica in UE, potential de pret mai mare!
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la inceputul lunii iunie, erau intocmite procese verbale de constatare a pagubelor produse de seceta pe o suprafata de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane care au fost insamantate in toamna anului trecut. Judetele cele mai calamitate sunt: Constanta, cu 329.000 hectare, Tulcea cu 122.000 hectare, Botosani -105.000 hectare, Ialomita – 103.000 hectare, Timis – 75.000 de hectare si Buzau, cu 69.000 de hectare.
Ce valoare ar trebui sa aiba despagubirile?
Presedintele ASAS a spus ca nu intelege de ce “ne-am ales cu o motiune impotriva ministrului Agriculturii, daca in Parlamentul Romaniei nu s-a putut legifera, obliga prin lege, sa se dea despagubiri in suma forfetara”, pentru toti cei care au avut de suferit de pe urma secetei, si care sa acopere cel putin 80 – 90% din cheltuielile fermierilor.
“La realizarea unei productii de grau de 7-8 tone la hectar cat au planificat pentru acest an multi fermieri, valoarea de la care trebuie stabilit cuantumul despagubirilor este intre 3.500 si 4.000 de lei, atat e devizul. Trebuie sa te uiti la acest deviz cand calculezi despagubirile. Apare insa o mare slabiciune a fermierilor, pentru ca un singur an de seceta ii pune in dificultate colosal din punct de vedere financiar, deoarece sistemul bancar nu le este favorabil, ei lucreaza prin IFN-uri, ceea ce nu este normal. Fermierii nostri sunt decapitalizati, ei nu isi pot valorifica productia astfel incat sa poata obtine venituri de durabilitate, si foarte multi sunt in criza. E posibil sa avem o problema cu stocurile si sa asistam in toamna la cresteri de preturi”, a aratat seful ASAS.
Citeste si #RomaniaFunctioneaza. La CAI Curtici se munceste intens cu toti cei 500 de oameni