- September 2020 (45)
- August 2020 (65)
- July 2020 (63)
- June 2020 (74)
- May 2020 (61)
- April 2020 (41)
- March 2020 (48)
- February 2020 (30)
- January 2020 (49)
- December 2019 (40)
- November 2019 (48)
- October 2019 (82)
- September 2019 (87)
- August 2019 (61)
- July 2019 (61)
- June 2019 (72)
- May 2019 (76)
- April 2019 (79)
- March 2019 (91)
- February 2019 (85)
- January 2019 (75)
- December 2018 (42)
- November 2018 (51)
- October 2018 (60)
- September 2018 (44)
- August 2018 (49)
- July 2018 (53)
- June 2018 (66)
- May 2018 (56)
- April 2018 (53)
- March 2018 (50)
- February 2018 (50)
- January 2018 (36)
- December 2017 (41)
- November 2017 (51)
- October 2017 (53)
- September 2017 (60)
- August 2017 (59)
- July 2017 (78)
- June 2017 (66)
- May 2017 (89)
- April 2017 (59)
- March 2017 (62)
- February 2017 (43)
- January 2017 (16)
- December 2016 (10)
- November 2016 (17)
- October 2016 (15)
- September 2016 (17)
- August 2016 (18)
- July 2016 (9)
- June 2016 (32)
- May 2016 (40)
- April 2016 (13)
- March 2016 (15)
- February 2016 (8)
- January 2016 (6)
- December 2015 (5)
- November 2015 (8)
- October 2015 (2)
- August 2015 (1)
- July 2015 (5)
- June 2015 (1)
- April 2015 (4)
- February 2015 (1)
- December 2014 (3)
- November 2014 (6)
- October 2014 (19)
- September 2014 (5)
- August 2014 (5)
- July 2014 (6)
- June 2014 (13)
- May 2014 (16)
- April 2014 (9)
- March 2014 (19)
- February 2014 (15)
- January 2014 (35)
- December 2013 (19)
- November 2013 (5)
- October 2013 (14)
- September 2013 (16)
- August 2013 (15)
- July 2013 (8)
- June 2013 (20)
- May 2013 (48)
- April 2013 (21)
(1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...
Aparent, activitatea de crestere a unui numar mic de animale intr-o gospodarie proprie nu ar fi un motiv de ingrijorare pentru protecția mediului, neexistand risc de poluare, potrivit apanoastra.ro. „Ei bine, poate daca in gospodaria mea cresc anumite animale (cum ar fi bovinele), atunci, da, ar trebui sa ma preocupe si subiectul poluare”, isi spun, poate, unii, in sinea lor. Problema este, insa, ca in Romania sunt foarte multe ferme mici/gospodarii care, impreuna, acționeaza ca o ferma foarte mare, fara insa a avea un sistem de gestionare a gunoiului de grajd. In continuare va prezentam cateva cifre referitoare la cantitațile de balegar pe care le produce un animal, crescut prin metode tradiționale, in gospodaria proprie.
Gunoiul de grajd in cifre
Studiile se refera la animale hranite convențional, nu cu nutrețuri concentrate sau hrana lichida, asa cum se intampla in fermele specializate. Desigur ca valorile pe care le prezentam, sunt valori medii anuale. In mod normal cantitatea de balegar rezultata de la un animal variaza in funcție de sezon si de alimentația acestuia.
De exemplu, de la un cal provine o cantitate aproximativa de doua tone de balegar anual.
Citeste si Recomandarile MADR privind aplicarea de ingrasaminte la culturile infiintate in toamna
Nu-i asa ca pare o cifra uriasa? Ei bine, atunci aflați ca de la o vaca provine o cantitate dubla de balegar, adica patru tone pe an. O oaie sau o capra, desi animale de talie mai mica, pot genera anual aproximativ 500 kilograme de dejecții. De la porc se mai adauga 300 de kilograme de balegar, iar de la fiecare pasare provin cate 40 kilograme gainaț*.
Citeste si APIA a publicat Modelele pentru caietele de agro-mediu si instructiunile de completare
Asadar, realizand un calcul simplu, de la o gospodarie individuala de marime medie, in care sunt crescuți doi porci, 40 de pasari si o bovina, putem spune ca se genereaza anual si trebuie sa se gestioneze in jur de 5.900 kilograme de gunoi de grajd. Aproape sase tone! Gunoiul de grajd conține, pe langa balegar, si paie din asternut, care nu sunt nici ele de neglijat.
De asemenea, gunoiul de grajd poate conține o cantitate de urina destul de mare, de ordinul tonelor daca ne referim la animale precum porcii, bovinele, ovinele.
Urina, daca nu este colectata si depozitata corespunzator, se infiltreaza rapid in panza freatica, afectand calitatea apei prin poluanții pe care ii conține, mai ales uree, azotați si amoniac.
Sursa: Apanoastra.ro
One comment
Adauga un comentariu!
Editoriale din aceeasi categorie
Autor: Agrostandard | 12 September, 2020 | 0 comentarii | 216 vizualizari | 1 vot
Colegiul National “Octav Onicescu” din Sectorul 4 din Capitala a devenit unic in tara, pentru ca este singurul liceu care de acum are o mini gradina pe una dintre fatade. Cu o suprafata de 150 de mp si amenajata pe un suport special, cu sistem de irigare integrat, mini gradina are plante rezistente la caldura, […]
Autor: Agrostandard | 11 September, 2020 | 0 comentarii | 1242 vizualizari | 1 vot
Anul 2020 este un an cu productii mici, ba chiar deloc in unele zone ale tarii. De vina este seceta, dar si tehnologiile aplicate de fermieri la insistentele furnizorilor de samanta, fie ca vrem sau nu sa recunoastem… In acest an, de exemplu, fermierii care au insamantat 70.000-80.000 de plante la hectar nu au obtinut […]
Autor: Agrostandard | 25 August, 2020 | 0 comentarii | 164 vizualizari | 1 vot
Adrian Oros, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, l-a primit luni, 24 august 2020, la sediul MADR pe E.S. Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la Bucuresti. Alaturi de ministru, s-au aflat secretarul de stat George Scarlat, precum si experti din cadrul Directiei Generale de Afaceri Europene si Relatii Internationale. Temele principale aflate pe agenda de lucru au […]
Autor: Agrostandard | 24 August, 2020 | 1 comentarii | 963 vizualizari | 1 vot
Paul Popescu, manager de achizitii materii prime si logistica Clariant Romania, afirma ca in momentul in care fabrica de la Podari va deveni operationala, reteaua de furnizori va include 250 de fermieri locali. Primele acorduri au fost semnate in anul 2018, in judetul Dolj, iar acum reteaua se extinde in judetele Olt, Mehedinti si Teleorman, […]
Autor: Agrostandard | 21 August, 2020 | 1 comentarii | 313 vizualizari | 1 vot
Un producator din Iasi vrea sa dea lovitura cu hidromel, vinul din miere! Ideea i-a venit dupa ce a gustat hidromelul de la cel mai mare producator de vin din miere din lume, iar acum vrea sa revolutioneze piata locala. Relu Cojocar din Popricani a apelat la sprijinul specialistilor de la Iasi pentru ca vinul […]
din balegarul ala taranul poate avea gaz pe gratis pentru gatit si apa calda. Sistemul nu este nici greu, nici inaccesibil, doar ca taranii nu stiu de el si nu stiu cum sa-l aplice pentru ca la soacala sateasca nu se mai fac cursuri de aplicatii si indemnare, ci religie.
O baterie pentru apa calda si gatit produce gaz 18 luni, iar dupa ce s-a consumat ramane un compost foarte bun de pus in gradina sau de vandut. Deci nimic nu se pierde sau polueaza.
Asa ca in loc sa isterizati oameni la cat gunoi de grajd se strange, mai bine ii invatati ce faca cu el ca sa le fie bine si lor care va produc papa, si celorlalti si pamantului