Sistemul de irigaţii din România este „un bluf” şi merita luat în seamă doar ca subiect de campanie electorală. Suprafaţa irigată totală este în România de puţin peste 100.000 de hectare, adică 1% din suprafaşa arabilă a ţării, şi de patru ori mai restrânsă decât suprafaţa anunţată de Ministerul Agriculturii, susţin fermierii. Agricultorii apreciază că sistemul de irigaţii din aval în amonte cu alimentare din râul Siret, propus de minister este o aberaţie economică foarte costisitoare care nu are nicio şansă să devină vreodată eficientă din punctul de vedere al costurilor. Fermierii susţin că, în realitate, suprafaţa irigată în România este de circa patru ori mai mică decât cea anunţată de Ministerul Agriculturii.
Care 400.000 de hectare? Abia dacă se irigă 130.000 în toată ţara
„În ultimii 23 de ani am ajuns de la trei milioane de hectare irigate la 100.000 de hectare. Se trâmbiţează că ar fi 400.000 de hectare, de fapt, dar anul acesta nu s-au irigat decât 130.000 de hectare. Este o gogoaşă. (…) Pagubele rezultate din distrugerea sistemului de irigaţii se ridică la circa 16 miliarde de euro”, a arătat Marcel Cucu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila.
La rândul lor, fermierii din sudul ţării cred că, în acest moment, nu se poate vorbi despre sisteme de irigaţii funcţionale în România.
„Irigaţiile în România sunt o glumă. Nu cele 100.000 de hectare irigate salvează agricultura României. Există o mână de fermieri cu terenurile pe lângă râuri care profită pentru că altfel este scump să pompezi apă, mai ales pe treapta a doua. Sistemul de irigaţii este complet compromis. Vorbim despre sisteme mamut, pe sute de mii de hectare, care zac terminate sub pământ, depăşite din punct de vedere moral şi fizic”, Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă ASOMAR, Teleorman.
Proiecul de irigaţii din Siret, “un mare bluf”
Fermierii critică proiectul anunţat cu multă pompă de Ministerul Agriculturii, de realizare a unui sistem de irigaţii alimentat din râul Siret, pe care-l consideră „un mare bluf”. Ei sunt dezamăgiţi de măsurile luate de Ministerul Agriculturii în ceea ce priveşte politica în materie de irigaţii, acuzându-i pe oficiali de ”diletantism” şi de ”lipsă de viziune”.
„Irigaţiile nu au nicio perspectivă dacă vorbim despre canalul Siret-Bărăgan. Sistemul de irigaţii, aşa cum este gândit acum, este un mare bluf. (…) Costurile irigaţiilor sunt mai mari anul acesta decât anul trecut, nu cum se laudă ministerul. Aceste costuri au fost influenţate de creşterea preţului la energia electrică, care reprezintă cam 80% din totalul costurilor cu irigaţiile. Lipsa unui program coerent de irigaţii are contribuţia sa la dezastrul din agricultură”, a sintetizat Marcel Cucu, agricultorul din Brăila.
Apă din amonte spre aval, nu invers
Agricultorii cred că ar fi timpul ca guvernanţii să vină şi cu proiecte viabile pentru realizarea unor sisteme de irigaţii eficiente, nu doar cu propuneri fanteziste.
“Grija guvernanţilor în următorii cinci ani este să pună la punct un proiect prin care să capteze apa din amonte spre aval, nu din Siret spre amonte, aşa cum s-au lăudat până acum. În felul acesta, consumul de energie electrică s-ar reduce la circa 30% din cât este acum. Trebuie schimbată complet optica”, a conchis, la rândul său, Ion Mănăilă, fermierul din Teleorman.
Sisteme de irigaţii individuale, nu mamut
Legat de “optică”, fermierii cred că Ministerul Agriculturii ar trebui, mai degrabă, să-i sprijine pe fermieri să construiască sisteme individuale de irigaţii decât să arunce banii pe proiecte mamut ineficiente. Micile staţii de irigare, adaptate nevoilor fiecărui fermier din punct de vedere al consumului de apă şi curent, ar trebui să devină principala preocupare a guvernaţilor, cred agricultorii.
“Din proprie experienţă vă pot spune că sistemul de irigaţii la comun nu este eficient. Ministerul ar trebui să ajute fermierii să-şi facă sisteme proprii, eficiente, de irigaţii în loc să arunce banii pe sisteme mamut”, este de părere Vlaicu Cristian, un fermier care lucrează 350 de hectare de teren în localitatea Dârvari, judeţul Mehedinţi.
Pentru realizarea eficientă de sisteme de irigaţii, Cooperativa Micilor Fermieri Argeşeni, o asociaţie de fermieri din judeţul Argeş a depus un proiect la Ministerul Agriculturii, pentru realizarea de sisteme individuale de irigaţii care n-ar trebui să coste mai mult de 20.000 de euro, cu tot cu puţul forat la 80 de metri şi bazinul de acumulare aferent. Dacă nu ar fi nevoie de puţ, pentru că bazinele legumicole sunt amplasate de regulă pe malurile râurilor, un sistem de irigaţii pentru o exploataţie de până la cinci hectare n-ar trebui să treacă de 7.000 de euro cu tot cu pompe şi filter, cred reprezentanţii agricultorilor argeşeni.
Fermierii – daţi agricultorilor reactorul 3 de la Cernavodă. Reintroduceţi subvenţia la energie electrică
Mai mult, fermierii cred că trebuie reintrodusă subvenţia la energia electrică, o condiţie esenţială pentru ca sistemele de irigaţii să devină profitabile.
“Este nevoie să reintroducem subvenţia la energie electrică. Eu cunosc un fermier din Tulcea care a cumpărat un sistem de irigaţii cu un million de dolari, şi care zace nefolosit pentru că nu-şi poate permite să acopere preţurile la energie electrică de când a fost eliminată subvenţia. Eu cred că, în aceste condiţii, sistemul de irigaţii poate fi eficient pentru legumicultură, dar, în niciun caz pentru cultura mare. Nu poţi să bagi current ca să scoţi boabe”, este de părere Taşcu Caraman, unul dintre cei mai mari fermieri din Tulcea.
Pentru depăşirea acestui impas şi alinierea României la tendinţele de pe piaţa europeană, unde energia electrică pentru irigaţii este puternic subvenţionată de stat, cooperativa de fermieri din judeţul Argeş vine cu o propunere cel puţin inedită. Reprezentanţii asociaţiei consider că singura şansă ca lucrurile să poată funcţiona ca înainte de 1990 este subvenţia masivă de la stat.
Pentru subvenţionarea consumului de energie electrică al fermierilor, Cooperativa Micilor Fermieri Argeşeni cere guvernului finalizarea reactorului 3 de la Cernavodă care să furnizeze apoi energie gratuită fermierilor pe timpul verii. Un proiect în acest sens a fost depus la Ministerul Agriculturii.
România are nevoie urgent de irigaţii. Deşertificarea solului, în ritm accelerat
Mai mult, realizarea unor sisteme de irigaţii eficiente ar trebui să fie o prioritate maximă pentru guvernanţi în condiţiile tendinţei de deşertificare a unor zone întinse din suprafaţa României.
”Dacă la începutul anilor ‘90 irigam o dată la două săptămâni, acum perioada de revenire s-a redus drastic şi am ajuns să irigăm o dată la 3-4 zile. În 2012 a fost atât de cald că secase apa în puţ. Dacă te gândeşti că începem irigarea în mai şi terminăm în septembrie, realizezi că de-abia îşi acoperi costurile”, a declarat George Lazăr, vicepreşedinte al Cooperativei Micilor Fermieri Argeşeni.
România, producţii peste Franţa?
Deşi România are potenţial să depăşească din punct de vedere al producţiei ţări precum Franţa, în lipsa irigaţiilor, fermierii români trebuie să se mulţumească cu producţii de 2-2,5 tone de grâu/ha în cazul fermelor de subzistenţă, respectiv 5-6 tone/ha la exploataţiile mari care aplică tehnologie
“Dacă am avea şi noi sisteme de irigaţii, am putea realiza producţii chiar mai bune decât în Franţa, unde nivelul precipitaţiilor este de trei ori mai mare ca la noi“, spune Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi.
România are o infrastructură de irigaţii pentru 700.000 de hectare, însă din cauza costurilor mari, sunt tot mai puţini agricultorii care îşi permit aceste cheltuieli. În 2012, de exemplu, mai puţin de 100.000 de hectare au fost irigate. Autorităţile susţin că aceste costuri sunt ridicate din cauza consumului mare de energie al instalaţiilor vechi de peste 40 de ani, motiv pentru care şi anunţă investiţii masive în sector.
Ministerul o ţine pe a lui…
Ministrul Agriculturii a declarat la începutul anului că autorităţile române discută cu Comisia Europeană pentru accesarea de fonduri de un miliard de euro pentru refacerea infrastructurii de irigaţii existente în urmă cu 23 de ani. Proiectul, considerat de fermieri fantezist şi foarte scump, presupune realizarea unui sistem de irigaţii din aval în amonte, alimentat din râul Siret.
Suma de un miliard de euro a fost calculată de experţii Băncii Mondiale într-un studiu privind refacerea şi modernizarea sistemului de irigaţii din România. Studiul Băncii Mondiale arată că România poate reface infrastructura de irigaţii pentru circa 800.000 de hectare.
