A doua mare grupa de produse agroalimentare care asigura Romaniei un excedent comercial important este grupa 12, denumita generic „Seminte si fructe; plante industriale si medicale; paie si furaje”, potrivit unei analize realizate de Prof. Univ. Dr. Toma Adrian Dinu, Decan – Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, USAMV București. Aeasta grupa include semintele de plante oleaginoase (floarea soarelui, rapita, soia), dar si fanul pentru care mai nou devenim exportator net in ultima perioada, in special fanul de lucerna.

Citeste si Toma Dinu, USAMV Bucuresti: Exportam cu un pret mediu de 446 $/to și importam cu 922 $/to! Este evidenta lipsa de competitivitate!

Excedentul comercial al grupei este de 686 mil $ in anul 2019 in conditile in care s-au exportat 2,84 mil tone dupa cum urmeaza: seminte de floarea soarelui 2,0 mil t, seminte de rapita 460 mii t si boabe de soia 276 mii t. Tot in 2019 Romania a mai exportat de asemenea 113 t fan, cel mai probabil fan de lucerna. Cred insa ca grupa 12 trebuie analizata impreuna cu grupa 15 ”Grasimi si uleiuri de origine animala si vegetala” si grupa 23 ”Reziduri ale industriei alimentare”.

Sinteza comertului cu seminte si fructe, plante industriale si medicale, furaje (oleaginoase generic) si produse derivate, 2019 (calcule proprii din datele de comert cu produse agricole

Observatia facuta la grupa cerealelor este valabila si pentru grupa semintelor oleaginoase: se impune orientarea politicilor de sprijin pentru a incuraja prelucrarea primara si secundara a productiei vegetale de floarea soarelui, rapita si mai ales de soia in uleiuri, grasimi, margarina, biodiesel. Prin prelucarea semintelor acestor plante se obtin pe langa ulei turtele sau sroturile din extractia uleiului, imbogatite residual (prin extractia uleiului) in proteine vegetale. Turtele sau sroturile din extractia uleiului contituie materie prima valoroasa in obtinerea furajelor pentru animale iar Romania si intreaga Uniune Europeana sunt deficitare pentru acest produs (soldul Romaniei pentru turtele de soia este negativ, de -123 mil $ in 2019).

Mai mult, in aceste zile ministrii agriculturii discuta maniera in care vor fi alocate fondurile de sprijin pentru perioada 2021-2027. Unele state membre doresc impunerea unui cote parte obligatorii pentru asa-numitele ecoscheme.

Citeste si Nicusor Serban: Fermele de vaci comerciale performante sunt extrem de putine in Romania

Una din masurile vizate este ecoschema pentru incurajarea productiei de proteina vegetala.

Daca ecoschemele vor fi obligatorii, cred ca ar fi benefic pentru fermierii romani dar si pentru fabricile de ulei si implicit pentru producerea furajelor ca Romania sa sustina aceasta ecoschema in care sa se includa TOATE speciile leguminoase (fasolea, mazarea, lintea, etc, dar mai ales SOIA care este inclusa la categoria uleioase). Din punct de vedere botanic, soia este o leguminoasa care fixeaza azotul iar boabele contin atat ulei – circa 20% cat si proteine – 35%.

O remarca speciala privind cultura de soia. Fermierii romani au traditie si experienta in cultura de soia, avem fabricile de extractie a uleiului din soia functionale (Urziceni, Slobozia, etc.) iar relansarea cultivarii prin spijin direct poate constitui o premiza importanta pentru industria furajelor si productia animala de carne de pasare si porc.

Citeste si Clariant isi extinde echipa din Podari

A doua remarca se cuvine pentru incurajarea productiei de fan din lucerna si trifoi, leguminoase perene la randul lor fixatoare de azot, care se potrivesc cu o alta ecoschema aflata in discutie: acoperirea terenurilor pe toata durata anului. Productia de fan din lucerna in special s-a dezvoltat in ultimii ani, a inregistrat sold pozitiv in ultimii doi ani si care ar putea fi exploatat in continuare inclusiv sau mai ales pentru productia animala interna.

Daca se va ajunge sa se sustina aceste ecoscheme ar trebui sa avem in vedere masuri alternative de stimulare a integrarii in continuare: procesarea boabelor de soia, fabricarea de furaje, incurajarea fermelor mixte, vegetale si de crestere a animalelor pentru a creste nivelul de prelucrare si valoarea adaugata creata.

Se pare insa ca deocamdata este mai convenabil sa exportam boabe de soia si fan (exportand subventia pentru aceste produse) si sa importam sroturi, furaje si mai ales carne.

Articol scris de Prof. Univ. Dr. Toma Adrian Dinu, Decan – Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala, USAMV Bucuresti