Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Reducerea efectivelor de oi modifică dramatic flora montană
Agrostandard | 11 May, 2013 | 0 comentarii | 904 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

oi_flora_montanaCrescătorii de oi consideră că diminuarea efectivelor ca urmare a secetei de anul trecut și a subvențiilor insuficiente, tendință semnalată încă de anul trecut, va conduce la modificarea dramatică a florei și faunei din zonele montane. ”Prin depășunare și depopulare, reducerea efectivelor de animale în unele zone, se schimbă flora și fauna pășunilor. Prin faptul că nu mai există populație, nu mai există azot și potasiu în sol. Pășunatul înseamnă, de asemenea, tunsul, toaletatul și aerarea covorului ierbos”, susține Ioan Moraru, președinte al Federației Agricultorilor de Munte Dorna. Reprezentanții federației au arătat că, în lipsa animalelor, se creează dezechilibre ecologice, locurile se sălbăticesc, leguminoasele dispar și apar specii dominante ”care au doar calitatea că sunt verzi”.

În plus, cred oierii, în lipsa pășunatului, căile de acces se înfundă, sursele de apă nu mai sunt conservate și apare vegetația forestieră spontană precum jneapănul, salcâmul, bradul, etc. Mai mult, cred crescătorii de oi, și fauna sălbatică va avea de suferit din lipsă de hrană.

”Fără oi în zona montană nu mai avem cu ce târăi solul, adică nu se mai adună gunoi, așa cum s-ar întâmpla dacă oile ar fi ținute peste nopate pe o anumită suprafață îmrejmuită cu un gard din lemn sau electric. Deja la munte, pe suprafețe întinse, nu mai poți vedea trifoi alb, o plantă cu o importanță covârșitoare în furajarea animalelor. Sămânța de trifoi are o rezistență extraordinară, ea poate germina până la 50 de ani, dar, în lipsa gunoiului , nu mai apare. În schimb, apare festuca și timoftica, niște buruieni inutile și alte plante puțin valoroase pentru furajare”, susține Tiberiu Ștef, președintele Asociației Agrorom Ro din Mureș.

Declinul populației de ovine de la munte a condus și la reducerea zonelor de fertilizare a solului.

”Programele de fertizilare care se făceau în mod tradițional se mai respectă doar în puține zone. Schimbarea locului de staționare a târlelor trebuie făcută la 2-3 zile, iar, dacă plouă, chiar a doua zi, lucruri de care nu se mai ține seama”, a continuat Ștef.

Soluții pentru revitalizarea sectorului

Fermierii vin cu soluții pentru impulsionarea dezvoltării micilor gospodării montane.

”Solicităm înființarea unui subprogram PNDR pentru zona de munte pentru că oamenii abia dacă mai supraviețuiesc aici. Dacă va dispărea mica gospodărie de 3-5 animale, acest lucru va avea un efect catastrofal asupra zonelor de munte, asupra bugetului local, și, în final, asupra economiei României”, a arătat președinte al Federației Agricultorilor de Munte Dorna.

Crescătorii de oi acuză, de asemenea, lipsa unei viziuni pe termen lung pentru dezvoltarea acestui sector.

”Primarii ne blochează tot timpul. Ne dau pășunea pe un an, așa că stăm cu oile afară pentru că nu poți investi într-un staul sau să-ți faci un gard electric. Plus că subvenția în loc să ajungă la utilizatorul pășunii ca să poată face investiții, ajunge la primării, care sunt proprietarii de drept. (…) În acest fel nu poți scoate niciun profit”, consideră Nicu Cioranu, unul dintre marii crescători de oi din România.

Nici chiar ministrul Agriculturii nu manifestă optimism cu privire la revitalizarea acestui sector în perioada următoare.

”Există o lege a pajistilor de doi ani de zile pentru care normele de aplicare nu au apărut nici până astazi și nu vor apărea pentru că legea respectivă nu este funcțională. Ea permite în continuare consiliului local sau primarului să-și creeze o asociație peste noapte, să dea în concesiune pașunea respectivă, miza fiind obținerea de subvenții de la bugetul Uniunii Europene. Din acest motiv, am identificat această problemă și vreau să vă spun că avem un proiect de ordonanță de urgență care să modifice legea pe parcursul de avizare și eu sper ca în câteva zile sau săptamani să putem sa modificam legea prin ordonanță de urgență”, a declarat ministrul Agriculturii Daniel Constantin într-un inteviu pentru Business24.

Ministrul vrea ca fondurile UE să ajungă la fermieri și nu la primării, cum s-a întâmplat până acum.

”Vom discuta cu Uniunea Națională a Consiliilor Județene pe acest subiect, voi avea o discuție și cu Ministerul Dezvoltarii Regionale, cu toți actorii implicați în acest lucru, astfel încât să ne asigurăm că pașunea respectivă din comuna respectivă merge cu prioritate la asociațiile de crescători de animale din comună, care sunt tradițional recunoscute, nu la asociațiile inființate peste noapte. Pășunea este o mare valoare a agriculturii românești, care trebuie conservată în perioada următoare și UE din acest motiv acordă acele subvenții. De aceea, dacă nu există în anumite comune asociații de crescători de animale care să solicite, evident ca Primaria are aceste obligații prin consiliile locale și va primi acești bani pentru întreținerea pășunilor respective. Dar numai, repet, dacă nu există o solicitare din partea fermierilor. Vrem să punem fermierii pe primul loc, cu alte cuvinte”, a conchis Constantin.

Principalele modificări ale legii pășunilor se referă la obligativitatea ca asociaţiile care vor să închirieze pajiştile să facă dovada că deţin animale înregistrate în RNE, susține Marcel Andrei, un crescă tor de oi din județul Sibiu care a participat la discuțiile pe această temă cu ministerul Agriculturii. De asemenea, au fost modificate şi amenzile, astfel înt să nu mai existe diferențe între persoanele fizice şi cele juridice. Andrei spune că s-a propus ca amenzile ar urma să fie date de Jandermierie, lucru cu care crescătorii nu sunt de accord, normal fiind ca abaterile să fie sancţionate de DAJ.

Ce sunt pajiștile

Actul normativ defineşte pajiştile permanente, care sunt suprafeţe agricole de păşuni și fâneţe, naturale sau cultivate, folosite pentru producţia de iarbă sau de alte plante erbacee furajere, care nu au fost incluse timp de cel puţin cinci ani în sistemul de rotaţie a culturilor și care sunt utilizate pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje, cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În categoria pajişti sunt cuprinse şi păşunile împădurite cu consistenţa mai mică de 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră; pășunile alpine; păşunile situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării și Rezervația Biosfera “Delta Dunării”.

Beneficiarii

Beneficiarii pot fi crescătorii de animale persoane fizice /juridice înscrise în RNE care desfășoară activități agricole specifice categoriei de folosință pajiști conform clasificării statistice a activităților economice în Comunitatea Europeană pentru producția vegetală și animală. Actul normativ vizează pajiştile proprietate publică a statului, administrate de Agenția Domeniilor Statului, pajişti proprietate publică a comunelor, oraşelor, municipiilor şi a municipiului Bucureşti, administrate de consiliile locale ale acestora; pajişti proprietate privată a statului, administrate de ADS; pajişti proprietate privată a comunelor, oraşelor, municipiilor şi a municipiului Bucureşti, administrate de consiliile locale ale acestora şi pajişti proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice.

Deţinătorii de pajişti sunt obligaţi să menţină suprafaţa totală ocupată cu pajişti la 1 ianuarie 2007 şi înregistrată în registrul agricol ca păşune/fâneaţă la acea dată, inclusiv cele aflate în administrarea ADS. Suprafaţa totală de pajişti prevăzută se actualizează în registrul agricol. Pajiștile se folosesc pentru pășunatul animalelor si producerea de furaje. Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor.

Procedura de concesionare/închiriere trebuie iniţiată până la data de 1 martie a fiecărui an, în baza hotărârii consiliului local al comunei, oraşului, respectiv al municipiului. Anual, până în data de 1 martie, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respective municipiilor verifică respectarea încărcăturii de animale/ha/contract, în corelare cu suprafeţele utilizate, şi stabileşte disponibilul de pajişti ce pot face obiectul concesionării/închirierii ulterioare. Încărcătura optimă pe hectar nu trebuie să fie mai mică de 0,3 UVM/ha.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

three × 2 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 16 April, 2018 | 0 comentarii | 442 vizualizari | 1 vot

PORUMBUL

Giurgiu este judetul care a obtinut, anul trecut, cea mai mare productie medie la hectar la cultura de porumb: 9.298 kg/ha, ceea ce inseamna cu peste 1.000 kg in plus fata de urmatoarea clasata in topul judetelor si cu peste 3.000 de kilograme comparativ cu media pe tara. Pe locul doi in acest clasament s-a […]

Autor: Agrostandard | 12 March, 2018 | 0 comentarii | 581 vizualizari | 1 vot

coperta legume sera

Productia de tomate in lume a atins un nivel istoric in 2016 ! Cel mai mare producator a fost China, in timp ce Olanda a avut cel mai mare randament. Datele FAO arata ca productia mondiala de tomate a cunoscut un volum record de 177 042 000 tone, ceea ce inseamna un avans de 29,08% […]

Autor: Agrostandard | 1 March, 2018 | 2 comentarii | 666 vizualizari | 1 vot

diacrtitice cop

Suprafetele de sere si solarii s-au redus considerabil in ultimele decenii, din cauza costurilor mari cu incalzirea, ceea ce a facut ca importurile de legume sa creasca an de an, mai ales in extrasezon. Daca in 1989 Romania avea circa 2.500 ha de sere (spatii incalzite), astazi abia daca mai exista cateva sute de hectare, […]

Autor: Agrostandard | 28 February, 2018 | 48 comentarii | 3765 vizualizari | 3 voturi

top 600 coperta

Publicatia AgroStandard a lansat Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei […]

Autor: Agrostandard | 14 February, 2018 | 0 comentarii | 658 vizualizari | 1 vot

top-600-coperta-1

Ialomita se afla in topul judetelor, alaturi de Calarasi, unde se afla cel mai scump teren agricol din Romania. În aceasta zona agricola a tarii, una dintre cele mai fertile, motiv pentru care si este asa de cautata de straini, hectarul de teren se vinde la preturi cuprinse intre 5.000 euro si 1.000 euro, potrivit […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
»
11 Apr 2018 | 1 comentarii | 14258 vizualizari | 2 voturi
»
24 Feb 2018 | 4 comentarii | 5820 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional
Stupul inteligent | SIMbee



bad politics

2018 © Agrostandard