Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Reducerea efectivelor de oi modifică dramatic flora montană
Agrostandard | 11 May, 2013 | 0 comentarii | 839 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

oi_flora_montanaCrescătorii de oi consideră că diminuarea efectivelor ca urmare a secetei de anul trecut și a subvențiilor insuficiente, tendință semnalată încă de anul trecut, va conduce la modificarea dramatică a florei și faunei din zonele montane. ”Prin depășunare și depopulare, reducerea efectivelor de animale în unele zone, se schimbă flora și fauna pășunilor. Prin faptul că nu mai există populație, nu mai există azot și potasiu în sol. Pășunatul înseamnă, de asemenea, tunsul, toaletatul și aerarea covorului ierbos”, susține Ioan Moraru, președinte al Federației Agricultorilor de Munte Dorna. Reprezentanții federației au arătat că, în lipsa animalelor, se creează dezechilibre ecologice, locurile se sălbăticesc, leguminoasele dispar și apar specii dominante ”care au doar calitatea că sunt verzi”.

În plus, cred oierii, în lipsa pășunatului, căile de acces se înfundă, sursele de apă nu mai sunt conservate și apare vegetația forestieră spontană precum jneapănul, salcâmul, bradul, etc. Mai mult, cred crescătorii de oi, și fauna sălbatică va avea de suferit din lipsă de hrană.

”Fără oi în zona montană nu mai avem cu ce târăi solul, adică nu se mai adună gunoi, așa cum s-ar întâmpla dacă oile ar fi ținute peste nopate pe o anumită suprafață îmrejmuită cu un gard din lemn sau electric. Deja la munte, pe suprafețe întinse, nu mai poți vedea trifoi alb, o plantă cu o importanță covârșitoare în furajarea animalelor. Sămânța de trifoi are o rezistență extraordinară, ea poate germina până la 50 de ani, dar, în lipsa gunoiului , nu mai apare. În schimb, apare festuca și timoftica, niște buruieni inutile și alte plante puțin valoroase pentru furajare”, susține Tiberiu Ștef, președintele Asociației Agrorom Ro din Mureș.

Declinul populației de ovine de la munte a condus și la reducerea zonelor de fertilizare a solului.

”Programele de fertizilare care se făceau în mod tradițional se mai respectă doar în puține zone. Schimbarea locului de staționare a târlelor trebuie făcută la 2-3 zile, iar, dacă plouă, chiar a doua zi, lucruri de care nu se mai ține seama”, a continuat Ștef.

Soluții pentru revitalizarea sectorului

Fermierii vin cu soluții pentru impulsionarea dezvoltării micilor gospodării montane.

”Solicităm înființarea unui subprogram PNDR pentru zona de munte pentru că oamenii abia dacă mai supraviețuiesc aici. Dacă va dispărea mica gospodărie de 3-5 animale, acest lucru va avea un efect catastrofal asupra zonelor de munte, asupra bugetului local, și, în final, asupra economiei României”, a arătat președinte al Federației Agricultorilor de Munte Dorna.

Crescătorii de oi acuză, de asemenea, lipsa unei viziuni pe termen lung pentru dezvoltarea acestui sector.

”Primarii ne blochează tot timpul. Ne dau pășunea pe un an, așa că stăm cu oile afară pentru că nu poți investi într-un staul sau să-ți faci un gard electric. Plus că subvenția în loc să ajungă la utilizatorul pășunii ca să poată face investiții, ajunge la primării, care sunt proprietarii de drept. (…) În acest fel nu poți scoate niciun profit”, consideră Nicu Cioranu, unul dintre marii crescători de oi din România.

Nici chiar ministrul Agriculturii nu manifestă optimism cu privire la revitalizarea acestui sector în perioada următoare.

”Există o lege a pajistilor de doi ani de zile pentru care normele de aplicare nu au apărut nici până astazi și nu vor apărea pentru că legea respectivă nu este funcțională. Ea permite în continuare consiliului local sau primarului să-și creeze o asociație peste noapte, să dea în concesiune pașunea respectivă, miza fiind obținerea de subvenții de la bugetul Uniunii Europene. Din acest motiv, am identificat această problemă și vreau să vă spun că avem un proiect de ordonanță de urgență care să modifice legea pe parcursul de avizare și eu sper ca în câteva zile sau săptamani să putem sa modificam legea prin ordonanță de urgență”, a declarat ministrul Agriculturii Daniel Constantin într-un inteviu pentru Business24.

Ministrul vrea ca fondurile UE să ajungă la fermieri și nu la primării, cum s-a întâmplat până acum.

”Vom discuta cu Uniunea Națională a Consiliilor Județene pe acest subiect, voi avea o discuție și cu Ministerul Dezvoltarii Regionale, cu toți actorii implicați în acest lucru, astfel încât să ne asigurăm că pașunea respectivă din comuna respectivă merge cu prioritate la asociațiile de crescători de animale din comună, care sunt tradițional recunoscute, nu la asociațiile inființate peste noapte. Pășunea este o mare valoare a agriculturii românești, care trebuie conservată în perioada următoare și UE din acest motiv acordă acele subvenții. De aceea, dacă nu există în anumite comune asociații de crescători de animale care să solicite, evident ca Primaria are aceste obligații prin consiliile locale și va primi acești bani pentru întreținerea pășunilor respective. Dar numai, repet, dacă nu există o solicitare din partea fermierilor. Vrem să punem fermierii pe primul loc, cu alte cuvinte”, a conchis Constantin.

Principalele modificări ale legii pășunilor se referă la obligativitatea ca asociaţiile care vor să închirieze pajiştile să facă dovada că deţin animale înregistrate în RNE, susține Marcel Andrei, un crescă tor de oi din județul Sibiu care a participat la discuțiile pe această temă cu ministerul Agriculturii. De asemenea, au fost modificate şi amenzile, astfel înt să nu mai existe diferențe între persoanele fizice şi cele juridice. Andrei spune că s-a propus ca amenzile ar urma să fie date de Jandermierie, lucru cu care crescătorii nu sunt de accord, normal fiind ca abaterile să fie sancţionate de DAJ.

Ce sunt pajiștile

Actul normativ defineşte pajiştile permanente, care sunt suprafeţe agricole de păşuni și fâneţe, naturale sau cultivate, folosite pentru producţia de iarbă sau de alte plante erbacee furajere, care nu au fost incluse timp de cel puţin cinci ani în sistemul de rotaţie a culturilor și care sunt utilizate pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje, cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În categoria pajişti sunt cuprinse şi păşunile împădurite cu consistenţa mai mică de 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră; pășunile alpine; păşunile situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării și Rezervația Biosfera “Delta Dunării”.

Beneficiarii

Beneficiarii pot fi crescătorii de animale persoane fizice /juridice înscrise în RNE care desfășoară activități agricole specifice categoriei de folosință pajiști conform clasificării statistice a activităților economice în Comunitatea Europeană pentru producția vegetală și animală. Actul normativ vizează pajiştile proprietate publică a statului, administrate de Agenția Domeniilor Statului, pajişti proprietate publică a comunelor, oraşelor, municipiilor şi a municipiului Bucureşti, administrate de consiliile locale ale acestora; pajişti proprietate privată a statului, administrate de ADS; pajişti proprietate privată a comunelor, oraşelor, municipiilor şi a municipiului Bucureşti, administrate de consiliile locale ale acestora şi pajişti proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice.

Deţinătorii de pajişti sunt obligaţi să menţină suprafaţa totală ocupată cu pajişti la 1 ianuarie 2007 şi înregistrată în registrul agricol ca păşune/fâneaţă la acea dată, inclusiv cele aflate în administrarea ADS. Suprafaţa totală de pajişti prevăzută se actualizează în registrul agricol. Pajiștile se folosesc pentru pășunatul animalelor si producerea de furaje. Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor.

Procedura de concesionare/închiriere trebuie iniţiată până la data de 1 martie a fiecărui an, în baza hotărârii consiliului local al comunei, oraşului, respectiv al municipiului. Anual, până în data de 1 martie, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respective municipiilor verifică respectarea încărcăturii de animale/ha/contract, în corelare cu suprafeţele utilizate, şi stabileşte disponibilul de pajişti ce pot face obiectul concesionării/închirierii ulterioare. Încărcătura optimă pe hectar nu trebuie să fie mai mică de 0,3 UVM/ha.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

three × 5 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 8 January, 2018 | 0 comentarii | 1085 vizualizari | 1 vot

grau analiza

2018 se anunta un an bun pentru producatorii de grau, cel putin in ceea ce priveste preturile, dupa aproape zece ani de scadere, cu doua exceptii, anii 2010 si 2012 pe fondul secetelor din Marea Neagra (2010) si SUA (2012). Ori se stie ca, din punct de vedere istoric, tendinta de scadere a preturilor la […]

Autor: Agrostandard | 11 December, 2017 | 0 comentarii | 474 vizualizari | 1 vot

padure-1

Imaginea publica ca dispar padurile din Romania este complet falsa, in conditiile in care tara noastra are 7 circa milioane de hectare de padure, iar golurile destinate impaduririi sunt de doar de 78.000 ha, adica 1% din total suprafata, a declarat in cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi Constantin Tobescu, director Fordaq. Fara […]

Autor: Agrostandard | 10 December, 2017 | 0 comentarii | 101 vizualizari | 1 vot

paduri virgine

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Autor: Agrostandard | 21 November, 2017 | 1 comentarii | 184 vizualizari | 1 vot

gunoi

Daniel Zamfir, presedintele Comisiei economice, industrii si servicii din Senat, spune ca daca nu se vor lua masuri pentru colectarea selectiva a deseurilor, in decurs de trei ani, romanii risca sa nu mai aiba unde sa depoziteze gunoaiele. “In Romania, astazi, mai avem capacitate de depozitare de 14 milioane de tone. La cat producem noi […]

Autor: Agrostandard | 6 November, 2017 | 1 comentarii | 1455 vizualizari | 1 vot

top 600

Judetul Dolj se numara printre cele mai importante zone agricole din tara, cu un fond funciar care se intinde pe circa 488.560 ha. In ultima perioada, a crescut foarte mult interesul strainilor pentru terenurile de aici, dovada fiind si faptul ca in primele 8 luni ale acestui an au fost inregistrate 4.570 tranzactii agricole, potrivit […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
29 Noi 2017 | 0 comentarii | 1526 vizualizari | 3 voturi
14 Dec 2017 | 0 comentarii | 185 vizualizari | 2 voturi
»
24 Oct 2017 | 0 comentarii | 3493 vizualizari | 2 voturi
»
15 Dec 2017 | 0 comentarii | 3408 vizualizari | 1 vot
»
22 Oct 2017 | 0 comentarii | 3163 vizualizari | 1 vot
»
28 Oct 2017 | 0 comentarii | 3020 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Ameropa



bad politics

2018 © Agrostandard