Prima editie a Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi

Prima editie a Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi

 

Forum Fordaq 2017-01Sectorul forestier este afectat de o grava criza de resursa lemnoasa! In Romania, pretul lemnului de foc pune pe jar industria mobilei! Proprietari si administratori de paduri din toata tara, producatori de mobila, organizatii de mediu si asociatii ale forestierilor si-au dat intalnire pe 6 decembrie 2017, la Bucuresti cu scopul de a analiza starea actuala a sectorului forestier din Romania, dar mai ales pentru a gasi solutii care sa salveze o intreaga industrie, aflata in pragul falimentului.

Intalnirea este stabilita in cadrul primei editii a Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi care se desfasoara la Hotel Epoque Bucuresti, cu incepere de la ora 10,00. Acest eveniment este organizat de Fordaq Romania– Comunitatea Forestierilor, in parteneriat cu Consiliul Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Tema principala de dezbatere este “Criza lemnului de foc. Criza de resursa in industria lemnului”.

Vorbim practic despre al doilea an consecutiv in care, pe fondul unui blocaj legislativ, lipsa resursei lemnoase genereaza o crestere a pretului pentru lemnul de foc, necesar populatiei in sezonul rece, iar industria de mobila din Romania a intrat intr-un declin accentuat. Sectorul forestier este afectat de o grava criza de resursa lemnoasa, astfel incat lemnul de foc a ajuns la preturi prohibitive pentru populatia din mediul rural (aprox. 500-600 lei/ mc). Mai mult decat atat, pentru prima data din 2009-2010, exporturile industriei mobilei din Romania au intrat pe o panta descendenta in 2017, afectate fiind de lipsa resursei, de preturile mai mari ale resursei fata de preturile existente in Europa si de criza fortei de munca.

Exporturile acestei industrii au scazut pe toate cele 3 destinatii majore din piata europeana: Germania (-3%), Italia (-10%), Franta (-3%).Sursa: Fordaq.
Conform Fordaq, importurile de bustean de rasinoase- care au contrabalansat criza de resursa in anul 2016- s-au redus foarte mult in 2017 comparativ cu 2016, ca urmare a intrarii in vigoare a interdictiei complete de export bustean din Ucraina. Concomitent, si importurile din Bielorusia au scazut foarte mult , afectate de contingentarea exporturilor si licitatiile centralizate ale contigentelor, intarziate in 2017. Importurile de bustean de pin – calitate gater- practic au disparut. Masurile luate de autoritati sunt evaluate ca fiind contraproductive. “Modificarea Codului Silvic din iunie 2017 si modificarea regulamentului de vanzare a masei lemnoase nu rezolva problema crizei de resursa.

Acestea induc o scadere de 30 % a volumului ofertat la licitatiile principale de catre Romsilva pentru 2018 fata de 2017, deci o scadere a resursei pentru industrie. In ceea ce priveste criza lemnului de foc, cele 3 milioane mc rezervate de catre Romsilva pentru exploatarea in prestatie / regie vor ajunge doar partial in piata pentru a diminua criza lemnului de foc pentru populatie, iar blocajele se amplifica. In concluzie, criza de pe piata lemnului se amplifica, cu efecte sociale si economice grave” – spune Catalin Tobescu, reprezentantul Fordaq Romania.

Potrivit unui raportul al Consiliului Concurentei privind piata primara a lemnului, indicele mediu de recoltare anual este de 5,86 mc/ha in Cehia, de 5,00 mc/ha in Germania, de 3,13 mc/ha in Franta, de 3,47 mc/an in Polonia si de 2,15 mc/ha in Romania. Cresterea naturala a padurilor din Romania este in fiecare an de circa 5,4 m3/ha (conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica) sau de circa 7.8 m3/ha (in conformitate cu datele actualizate din Inventarul Forestier National). Potrivit aceluiasi raport, Romania inregistreaza o descrestere accelerata a suprafetelor destinate productiei de lemn, datorita lipsei de accesibilitate a padurilor si a extinderii ariilor protejate.

Conform raportului Price Waters Coopers, contributia directa a industriei lemnului la formarea PIB in Romania a fost relativ constanta in ultimul deceniu (variind intre 1,1% si 1,5%). Din acest punct de vedere, Romania se situa la nivelul anului 2014 pe locul 9 in cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Daca se considera si efectul indirect si cel indus asupra economiei, industria silvica si de prelucrare a lemnului din Romania contribuie cu 3,5% la PIB.

Pe de alta parte, raportul Eustatfor, organizatia ce reuneste admnistratorii padurilor statului din Europa, arata ca fiecare metru cub de lemn folosit pentru a substitui materiale de constructie obtinute din surse neregenerabile, contribuie la reducea emisiilor de dioxid de carbon in atmosfera cu 1,9 tone.

Plecand de la toate aceste rapoarte, specialistii din domeniu si reprezentantii autoritatilor vor incerca sa dea raspunsuri la intrebarile esentiale pentru sectorul forestier:
• Care este starea padurilor si a taierilor ilegale?
• Cum ar trebui gospodarite padurile din punct de vedere al mediului in contextul schimbarilor climatice?
• Lemnul o resursa regenerabila. Este industria lemnului sustenabila?
• Cum punem Romania directia politicilor europene privind utilizarea biomasei pentru producerea de energii din surse regenerabile?
• Ce ar trebui sa facem pentru o mobilizare sustenabila a resurselor foestiere? Finantarea domeniului forestier prin PNDR este o solutie in acest sens?
• Care este starea sectorului forestier si a industriei de prelucrare a lemnului, inclusiv industria mobilei?
In cadrul Forumului va fi lansata si o editie actualizata a “Raportului privind starea padurilor si industriei lemnului”- raport elaborat si asumat de catre Fordaq Romania.

In speranta ca subiectele dezbatute in cadrul Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi sunt de interes pentru dumneavostra, va asteptam in data de 6 decembrie 2017, la Hotel Epoque Bucuresti ( intrarea Aurora 17C). La acest eveniment au fost invitati sa participe si reprezentantii ministerelor de resort – Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerul Apelor si Padurilor, precum si Ministerul Agriculturii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *