Preţurile medii ale terenurilor agricole din România au crescut cu aproape 60% în ultimii doi ani, la 3.100 de euro pe hectar, potrivit datelor companiei DTZ Echinox, dar se menţin de 2 până la 8 ori sub cele din majoritatea statelor europene. Preţurile terenurilor agricole diferă în România foarte puternic între regiuni, astfel că în Nord-Est şi Sud-Est terenurile agricole se vând în medie cu 2.600-2.900 de euro pe hectar, în timp ce în Muntenia şi Banat preţurile sunt mai mari, ajungând la 3.500-3.600 de euro pe hectar, potrivit unui studiu al companiei. În luna februarie a anului trecut un studiu similar al DTZ indica preţuri de 1.500-1.600 de euro pe hecar pentru terenurile din zonele de Nord-Est şi Sud-Est şi de circa 2.200-2.700 de euro pe hectar în Muntenia, respectiv pe lângă Bucureşti, potrivit Mediafax, citat de The Money Channel. DTZ Echinox estimează că în prezent terenurile agricole se tranzacţionează la un preţ mediu de 3.100 de euro pe hectar. Consultanţii precizează că există pe piaţă oferte de terenuri scoase la vânzare la 4.000-5.000 de euro pe hectar, în special loturi consolidate de mii de hectare.

În urmă cu circa doi ani, preţul mediu era estimat la 1.972 de euro pe hectar.

România are 14,7 milioane de hectare de teren agricol, din care 10 milioane de hectare sunt folosite ca teren arabil, 3,3 milioane de hectare reprezintă păşuni, 220.000 hectare vii şi 206.000 hectare livezi.

“Preţul mediu al terenurilor agricole aproape s-a triplat din 2007 şi nu există niciun semn că vor scădea, mai ales pe fondul liberalizării pieţei din 2014. Terenurile agricole continuă să fie o oportunitate atractivă atât pentru români cât şi pentru străini, în ciuda creşterii preţurilor. Estimăm că preţurile vor creşte la o medie de 3.500-4.000 de euro pe hectar până în 2015″, se menţionează în raport.

Preţurile scăzute, calitatea bună a solului, dar şi oferta mare au atras mulţi investitori în acest domeniu, ritmul de investiţii fiind încetinit însă de gradul ridicat de fragmentare a terenurilor, lipsa documentelor cadastrale, birocraţie şi costurile ridicate pentru obţinerea documentaţiilor necesare.

În ceea ce priveşte terenul forestier, în România acesta are o suprafaţă de şase milioane de hectare (25% din aria ţării), din care circa patru milioane de hectare sunt deţinute de stat. În Europa, media terenurilor forestiere este de 32% din suprafaţa totală a ţării.

Preţul pădurilor din România este cuprins între 2.000 şi 5.000 de euro pe hectar, iar cel mai ieftin tip de lemn, cel pentru foc, este vândut în România cu circa 70 de euro pe metru cub. Valorile pentru terenurile forestiere s-au menţinut la nivelurile publicate de DTZ în luna februarie a anului trecut.

2018 a fost un an bun pentru producatorii de porumb, cu o medie de 5.959 kg/ha, ceea ce a facut posibila atingerea unei recolte de 18,971 milioane de tone, ceea ce plaseaza Romania pe locul 1 in UE. Pe urmatoarele pozitii s-au clasat Franta – 12,5 mil. tone, Ungaria – 7,7 mil.to, Italia – 6,2 […]

Pentru ca subiectul zilei este preluarea presedintiei CE de catre Romania pentru timp de sase luni, iata si cateva cifre care ilustreaza pozitia ocupata de Romania in UE! Sunt lucruri cu care ne mandrim, dar si altele de care nu ne face placere sa amintim. Ar trebui totusi sa ne bucuram ca avem si cateva […]

Dupa un debut promitator la inceputul anului 2000, agricutura ecologica pare sa fi intrat intr-un con de umbra in Romania, in ultimii ani. O dovedesc statisticile oficiale, dar si evolutia jucatorilor din piata. In doar trei ani, Romania a pierdut circa 5.000 de companii inregistrate in sistemul de productie ecologic, dar si circa 75.000 ha. […]

Consumul de sucuri din fructe si nectar in Romania a atins 64 milioane de litri, in 2017, comparativ cu 61 miioane de litri, in 2016, incadrandu-se pe un trend ascendent in ultimii ani. Fata de 2013, de exemplu, avansul este de circa 10 milioane de litri, ceea ce inseamna o crestere de circa 19%, potrivit […]

Romanii nu sunt mari amatori de paste fainoase, ocupand chiar ultimul loc in UE, la mare distanta de italieni sau albanezi, de exemplu, care se lauda cu un consum de peste 30 kg /cap de locuitor pe an, ceea ce ii claseaza pe primele pozitii la nivel mondial. La noi, media pe cap de locuitor […]