Realizarea unui inventar forestier la nivel naţional a fost determinata de interesul ridicat pentru obţinerea de informaţii despre resursele forestiere ale Romaniei. Dupa o perioada de 5 ani de la finalizarea primului ciclu al IFN (IFN- Ciclul I, 2008-2012) suntem astazi in fata rezultatelor Inventarului Forestier National (IFN- Ciclul II, 2013-2018). Datele obtinute prin IFN au la baza cercetari statistice de mare anvergura, derulate in cicluri de cate 5 ani, prin verificarea in teren a suprafetei fondului forestier, a volumului de masa lemnoasa si starea padurilor in acest interval de timp, dar mai ales prin analiza  sustenabilitatii valorificarii resurselor forestiere evidentiata de raportul dintre cresterea padurii si volumul “disparut” din paduri, se arata intr-un comunicat al Fordaq Romania.

Citeste si EXCLUSIV AGROSTANDARD: Studiul “Piata de fructe. Romania 2018”

Rezultatele IFN – Ciclul II, 2014-2018 vor fi prezentate pentru prima data in detaliu de catre reprezentantii Ministerului Apelor si Padurilor in cadrul Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi care se desfasoara pe 7 decembrie 2018, la Hotel Epoque Bucuresti, cu incepere de la ora 10,00. Acest eveniment este organizat de Fordaq Romania– Comunitatea Forestierilor, in parteneriat cu Consiliul Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

O analiza Fordaq Romania arata ca volumul “disparut” din paduri a atins un maxim in perioada anilor 2011-2014, a scazut mult in anii 2015-2016 (Radarul Padurilor), apoi a scazut si mai mult in 2017 (Inspectorul Padurilor, intensificarea controlului). Cat de mult a scazut acest volum “disparut” nu vom sti niciodata cu exactitate pentru fiecare an – avand in vedere ca IFN-ul poate identifica medii multianuale.

Datele comparative privind evolutia suprafetei padurilor conform IFN Ciclul I si IFN Ciclul II

Indicatii  privind  evolutia “volumului  disparut”  sunt  date , in oglinda,  si  de volumele  intrate  in piata  lemnului.

In 2013,  Romania  exporta  aproape  2 milioane mc  cherestea de rasinoase  iar importurile  de bustean  si  cherestea  erau  practic  inexistente;  astazi  importam  3 milioane mc  lemn rotund  de rasinoase la  care  se adauga importuri  de 0,3 milioane mc cherestea  iar  exporturile  de cherestea  de molid abia daca mai ating 0,7  milioane   mc  cherestea. Este  evident  ca in industrie  volumele  de lemn taiat  ilegal  care  mai  pot  intra  sunt minime  :  la  marii  procesatori  nu intra  nimic  fara  acte,  iar dintre micile gatere  a ramas 1 din 5!

In biomasa pentru  energie  volumul  intrat  este  foarte  mic,  in jur  de 1 milion mc,  este o industrie  care   este  slab  dezvoltata  in Romania.

Nu ramane  decat  piata  lemnului  de foc,  dar  cat poate  absorbi  si  aceasta? Anul  acesta  vedem  ca 1 milion mc consumati  mai putin  de catre  industrie  au  facut  ca piata  lemnului  de foc  sa fie  saturata !  Industria  lemnului  din Romania  s-a  contractat  in 2018  afectata  de preturile peste nivelurile  internationale  ale resursei  in Romania.

Citeste si Copa-Cogeca: Productia de cereale este mai mica cu 12,2%, in acest an in UE. Romania, scadere de 3 mil. tone la grau

Cu  siguranta,  datele  Inventarului  Forestier  National –  Ciclul  II vor arata  o  stare  a padurilor  buna,  asa  cum au aratat  si datele  primului  ciclu  al  IFN.

Forumul  Padurilor, Industriei  Lemnului  si  Economiei  Verzi propune o analiza de ansamblu a informatiilor  oferite  de IFN  despre  padurile din Romania, punerea rezultatelor  obtinute prin IFN intr-un cadru profesional  si utilizarea acestora pentru  strategii si  politici eficiente pentru sectorul  forestier.

Pana  la  prezentarea  rezultatelor  IFN,  pentru  o referinta  externa asupra  faptului  ca  in Romania avem unul  dintre  cei mai  mici  indici  de recoltare  a masei  lemnoase  din Europa,  va invitam  sa folositi  o aplicatie  globala  de monitorizare  a padurilor,  dezvoltata  de catre  Google- Google Forest  Watch-,   rezultand harti care arata  evolutia  in timp  a acoperirii  cu  paduri,  cu rezolutii  care pot fi crescute pana  la  detaliu.

Romania  este  intre  cele  mai albe  zone  pe harta,  ceea ce  nu  este neaparat  ceva  bun,  pentru  ca ne arata  ca  Romania  isi  valorifica  intr-o masura foarte  mica resursele  de lemn,   in timp  ce multe  alte tari  pornesc de la  realitatea ca lemnul  este o resursa  regenerabila  care  trebuie valorificata  cat mai bine,  inclusiv  din punct  de vedere  al luptei  cu  schimbarile  climatice.

Despre IFN:

IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabila a padurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastra in cadrul Conferinței ministeriale pentru protecția padurilor in Europa ( MCPFE ). El furnizeaza, de asemenea, date indispensabile raportarilor pentru Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbarea climei/Protocolul de la Kyoto ( UNFCCC/KP ) si pentru Convenția privind diversitatea biologica ( CBD).

Activitatea serviciul IFN constituit in cadrul ICAS este deosebit de complexa, de la culegerea datelor de teren (despre arbori, arborete, lemn mort, soluri forestiere etc.) la fotogrammetrie digitala, analize de laborator si prelucrarea statistica a unui volum imens de date.

Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice Bucuresti este responsabil pentru proiectarea si punerea in aplicare a IFN, pentru efectuarea masuratorilor de teren, prelucrarea si analiza datelor IFN si publicarea rezultatelor obţinute. IFN este inspirat din diferite inventare forestiere folosite in prezent in ţarile europene, cu adaptarile corespunzatoare caracteristicilor vegetaţiei forestiere si condiţiilor de relief din Romania.

Incepand cu anul 2003, pe data de 11 decembrie se celebreaza “Ziua Internationala a Muntelui” in ideea de a construi aliante/parteneriate care sa aduca schimbari pozitive pentru populatiile si mediile montane, constientizand astfel importanta muntilor pentru viata. Tema “Zilei Internationale a Muntelui” pentru anul 2018 este ”Muntii conteaza!”, informeaza Ministerul Agriculturii. Prin o zi dedicata […]

In perioada 11 decembrie 2018, ora 9:00 – 28 iunie 2019, ora 14:00 se va desfasura cea de a 3-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat “Sprijin pentru prima impadurire si crearea de suprafete impadurire”, anunta Ministeul Agriculturii. Schema este aferenta submasurii 8.1 „Impaduriri si crearea de suprafete […]

Intr-o scrisoare adresata presedintelui Romaniei Klaus Iohannis, Organizatia neguvernamentala pentru protectia mediului Agent Green isi exprima ingrijorarea cu privire la rezultatele celui de-al doilea ciclu al Inventarului Forestier National (IFN) (care urmeaza sa fie prezentate public vineri!), proiectat sa analizeze intreaga vegetatie forestiera din Romania (fondul forestier national si vegetatia forestiera din afara fondului forestier […]

Consiliul Padurilor si Dezvoltarii Rurale, alaturi de Fordaq – Comunitatea Forestierilor din Romania, isi exprima regretul si indignarea ca unele organizatii lanseaza in spatiul public informatii care nu corespund realitatii, fara a cunoaste legislatia si normele silvice din Romania.Principalul mesajul al raportului EIA (Environmental Investigation Agency) prezentat public, marti 17 iulie 2018, intr-o conferinta de […]

Ceea ce se intampla in Romania este un dezastru economic, social si de mediu, rezultatul unei incapacitati administrative a statului roman, care ne mentine in subdezvoltare. In Luna Padurii trebuie sa avem in vedere situatia reala din Romania: criza de resursa si prioritizarea directionarii resursei de lemn catre lemn de foc prin Codul Silvic, criza […]