Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Modelul ghanez. Retail-ul românesc, un model de dezvoltare nesustenabil, de tip “african”
Agrostandard | 5 December, 2014 | 0 comentarii | 684 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

hypermarket_modelul_ghanezMarius Șerban
Modelul de dezvoltare al retail-ului din România este unul nesustenabil, specific țărilor africane, favorizant pentru corporații, dar ostil față de retailerii mici și medii și față de producătorii locali. În plus, dacă ne raportăm la țările occidentale, legislația ultrapermisivă din România a dat naștere unor nenumărate anomalii. Instalarea hypermarket-urilor în centrul orașelor și funcționarea acestora șapte zile din șapte sunt “scăpări” nemaintâlnite în țările civilizate care pun un accent pe dezvoltarea afacerilor mici și medii. Dacă ne raportăm doar la București, prima lovitură de grație a fost dată micilor retaileri, în cele mai multe cazuri, mici afaceri de familie în anul 2000, când primarul de atunci al Capitalei a dispus demolarea chioșcurilor, în fapt mici acumulări de capital românesc, pe motiv că sunt inestetice. Cam tot de atunci încep să apară marii retailer în marile orașe. La început la periferii, iar apoi, unul peste altul, chiar în centrul orașelor.

O anomalie – hypermarket-uri în mijlocul orașelor

“Odată cu apariția hypermarket-urilor în mijlocul orașelor, n-am avut nicio șansă să dezvoltăm aici afacerile mici și mijlocii și, astfel, calitatea produselor scade iar accesul publicului la produse de calitate este din ce în ce mai restricționat. (…) Am dat dovadă de lipsă de viziune, n-am avut cine știe ce specialiști in cadastru la consiliile locale si la primarii la care se daugă posibila corupție a acestora. Primul hypermarket din Brașov a fost construit la 5 kilometri de oraș prin 1996-1997, însă, de atunci, lucrurile au degenerat, iar acum este plin de hypermarket-uri în centrul orașului”, a declarat Bogdan Buzescu, președintele Confederației Asociațiilor Țărănești din România(CATAR).

Deși niciunde în Europa legea nu permite amplasarea hypermarket-urilor în zonele centrale ale orașelor, în unele cazuri acestea fiind „expulzate” înafara orașelor, reprezentanții marilor retaileri pun “deficiența” legislativă pe seama opțiunii neîngrădite a cetățeanului.

“Legea nu poate îngrădi dezvoltarea unor centre comerciale acolo unde și le dorește cetățeanul. Magazinele de la parterul blocurilor care vindeau și țigări și ciorapi și ness nu au știut să țină pasul cu schimbările pieței. Magazinele de proximitate, în cazul în care acestea au rezistat pe piață, au fost cumpărate de Carrefour Express și de Mega Image”, a declarat Delia Nica, director executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

Pe de altă parte, reprezentanții micilor fermieri consideră că amplasarea în centrul orașelor a marilor retaileri nu țin neapăat de opțiunea cetățeanului, cât de opțiunea hypermarket-urilor pentru poziții strategice și profitabile.

“Este o falsă problemă faptul că oamenii cer aceste hypermarket-uri. Clientul consumă ce are în față. Dacă are în apropiere un hypermarket cu produse din China, va consuma produse din China”, a precizat reprezentantul CATAR.

Fermierii cred, însă, că și clienții au o parte de vină.

“Românul e foarte prost. Nu înțelege că produsele de calitate nu sunt în hypermarket. Acolo este doar spoială. Produsele de calitate se găsesc în magazinele de cartier”, a declarat Cristian Lungu, un zootehnist din Ilfov.
Intratea în normalitate, împiedicată de lobby-ul hypermarket-urilor

Asociațiile de fermieri au cerut de nenumărate ori intrarea în normalitate și adoptarea unor legi similare cu cele din Europa Occidentală, unde nu este permisă funcționarea hypermarket-urilor în orașe, iar în week-end acestea sunt închise, tocmai pentru încurajarea micilor afaceri locale. În Romania lobby-ul hypermarket-urilor este atat de puternic încât aruncă în derizoriu implementarea unor astfel de măsuri.

“Într-o întâlnire cu fermierii și hypermarket-urile la Parlament, am insistat pentru închiderea acestora de sâmbăta de la ora 14.00 până luni de dimineața astfel încât târgurile de producători, din ce în ce mai multe, să fie vizitate de publicul urban. Binenînțeles că hypermarket-urile au protestat vehement”, a arătat președintele CATAR.

Protestul hypermarket-urilor are o justificare puternică – acestea vând în două zile de week-end mai mult decât în tot restul săptămânii.

“Hypermarket-urile nu sunt închise duminica (așa cum se întâmplă în restul Europei – n.r.) pentru că nu-și dorește nimeni acest lucru în România. Hypermarket-urile sunt locuri în care românii ies la sfârșit de săptămână cu familia. De altfel, circa 60% din cifra de afaceri a hypermarket-urilor este realizată sâmbăta și duminica”, a spus reprezentanta marilor retaileri.

Ba mai mult, marii retaileri trec la contraatac.

“Dacă micii fermieri se pot aduna duminica în târguri ca să-și vândă produsele fără bon fiscal, atunci și marile lanțuri de magazine vor două zile pe săptămână în care să vândă fără bon fiscal”, a insistat reprezentanta AMRCR.

Hypermarket-urile vând mai ales produse de import

Pe lângă faptul că exportă profiturile la companiile-mamă, marii retaileri pun pe butuci producătorii locali prin faptul că marea majoritate a produselor agro-alimentare provin din import. Hypermarket-urile au o scuză.

“Noi cumpărăm tot ce putem de pe piața românească, dar încă suntem tributari ploilor și soarelui. Avem roșii de aici timp de patru luni pe an, apoi suntem nevoiți să importăm. Dacă nu aș avea clienți pentru roșiile cherry de import, nu aș mai face comenzi. Eu sunt obligat să fac profit. Firma mamă se uită uită la cifre”, a continuat Nica.
Agricultorii cred, însă, că pe marii retaileri nu-i interesează producătorii români, ci doar profitul. Fără riscuri dacă se poate.

“Laptele care vine din Polonia este 1,99 lei la raft la Lidl. Cel din Germania este 2 lei. N-are cum să fie 1,99 sau 2 lei pentru că ai costuri de procesare, transport. Chiar și cutia aia tetra-pak costă destul de mult. La prețurile astea, ce să fie înăuntru? O apă lungă sau chiar vid. În cazul legumelor, dacă o tonă nu se vinde, este returnată pe acte furnizorului. Ei nu au nicio pierdere. Doar furnizorii care, oricum, își încasează facturile la 60 sau 90 de zile”, a mai spus Cristian Lungu.

Fermierii cred că nici măcar nu se poate pune în discuție o măsura similară cu cea adoptata de Bulgaria acum un an pentru limitarea importurilor de produse alimentare proaspete și incurajarea producției locale din cauza opoziției hypermarket-urilor. Parlamentul bulgar a adoptat anul trecut o lege care prevede că din momentul recoltării legumelor și până în momentul vânzării la raft nu trebuie să treaca mai mult de 24 de ore, măsura urmărind tocmai dezvoltarea activității fermierilor aflați în proximitatea marilor centre comerciale.

Fermierii – hypermarket-urile întrețin concurența neloială

Pe lângă toate acestea, fermierii cred că marii retaileri întrețin concurența neloială.

“Intenția clară a hypermarket-urilor este practicarea concurenței neloiale. Chiar acum Consiliul Concurenței verfică unele hypermarket-uri pentru că s-au înțeles asupra prețurilor practicate”, a conchis fermierul din Ilfov.

Consiliul Concurenței a declanșat recent o investigație privind fixarea prețurilor la furnizor care vizează hypermarket-urile Auchan Romania, Carrefour Romania, Romania Hypermarche SA (Cora), Kaufland Romania SCS și Trident Trans Tex. În acest fel, acești retaileri și-au asigurat o poziție privilegiată pe piața românească în detrimentul altor comercianți.

Mega Image, cu o rețea națională de 296 magazine a raportat în 2013 afaceri de 2,33 mld. Lei și un profit net de 55 mil. lei. Carrefour Romania (145 magazine) a consemnat o cifră de afaceri de 4,3 mld. lei și un profit de 144,3 mil. lei. Auchan România (31 de magazine) – CA de 2,3 mld. lei și o pierdere de 90,5 mil. lei, în vreme ce Kaufland România(96 magazine) – CA de 7,2 mld. lei și un profit net de 331 mil. lei.

Concluzia este cât se poate de simplă.

“Statul trebuie să încurajeze dezvoltarea afacerilor mici și medii în România. Este vorba despre responsabilitate socială. În contextul actual, în care parlamentarii sunt, mai degrabă preocupați de propriile afaceri, de dosarele de la DNA și de votare, nu mai este nimeni preocupat de țară”, a conchis președintele CATAR.

Sursa: Lumea Satului

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

1 × 1 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 11 December, 2017 | 0 comentarii | 382 vizualizari | 1 vot

padure-1

Imaginea publica ca dispar padurile din Romania este complet falsa, in conditiile in care tara noastra are 7 circa milioane de hectare de padure, iar golurile destinate impaduririi sunt de doar de 78.000 ha, adica 1% din total suprafata, a declarat in cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi Constantin Tobescu, director Fordaq. Fara […]

Autor: Agrostandard | 10 December, 2017 | 0 comentarii | 60 vizualizari | 1 vot

paduri virgine

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Autor: Agrostandard | 21 November, 2017 | 1 comentarii | 151 vizualizari | 1 vot

gunoi

Daniel Zamfir, presedintele Comisiei economice, industrii si servicii din Senat, spune ca daca nu se vor lua masuri pentru colectarea selectiva a deseurilor, in decurs de trei ani, romanii risca sa nu mai aiba unde sa depoziteze gunoaiele. “In Romania, astazi, mai avem capacitate de depozitare de 14 milioane de tone. La cat producem noi […]

Autor: Agrostandard | 6 November, 2017 | 1 comentarii | 1416 vizualizari | 1 vot

top 600

Judetul Dolj se numara printre cele mai importante zone agricole din tara, cu un fond funciar care se intinde pe circa 488.560 ha. In ultima perioada, a crescut foarte mult interesul strainilor pentru terenurile de aici, dovada fiind si faptul ca in primele 8 luni ale acestui an au fost inregistrate 4.570 tranzactii agricole, potrivit […]

Autor: Agrostandard | 15 October, 2017 | 0 comentarii | 597 vizualizari | 1 vot

graul cl

Valoarea productiei ramurii agricole a crescut in 2016 cu 2,5%, comparativ cu anul 2015, potrivit datelor INS. Indicele productiei ramurii agricole in anul 2016 fata de anul 2015 a fost 102,5% pe total, 105,3% la productia vegetala si 97,6% la productia animala. In ceea ce priveste valoarea serviciilor agricole, aceasta este in general nesemnificativa, in […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 1600 vizualizari | 6 voturi
17 Sep 2017 | 0 comentarii | 1871 vizualizari | 4 voturi
05 Dec 2017 | 0 comentarii | 2279 vizualizari | 2 voturi
»
20 Sep 2017 | 0 comentarii | 3727 vizualizari | 2 voturi
»
24 Oct 2017 | 0 comentarii | 3394 vizualizari | 2 voturi
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Ameropa



bad politics

2017 © Agrostandard