Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Modelul ghanez. Retail-ul românesc, un model de dezvoltare nesustenabil, de tip “african”
Agrostandard | 5 December, 2014 | 0 comentarii | 762 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

hypermarket_modelul_ghanezMarius Șerban
Modelul de dezvoltare al retail-ului din România este unul nesustenabil, specific țărilor africane, favorizant pentru corporații, dar ostil față de retailerii mici și medii și față de producătorii locali. În plus, dacă ne raportăm la țările occidentale, legislația ultrapermisivă din România a dat naștere unor nenumărate anomalii. Instalarea hypermarket-urilor în centrul orașelor și funcționarea acestora șapte zile din șapte sunt “scăpări” nemaintâlnite în țările civilizate care pun un accent pe dezvoltarea afacerilor mici și medii. Dacă ne raportăm doar la București, prima lovitură de grație a fost dată micilor retaileri, în cele mai multe cazuri, mici afaceri de familie în anul 2000, când primarul de atunci al Capitalei a dispus demolarea chioșcurilor, în fapt mici acumulări de capital românesc, pe motiv că sunt inestetice. Cam tot de atunci încep să apară marii retailer în marile orașe. La început la periferii, iar apoi, unul peste altul, chiar în centrul orașelor.

O anomalie – hypermarket-uri în mijlocul orașelor

“Odată cu apariția hypermarket-urilor în mijlocul orașelor, n-am avut nicio șansă să dezvoltăm aici afacerile mici și mijlocii și, astfel, calitatea produselor scade iar accesul publicului la produse de calitate este din ce în ce mai restricționat. (…) Am dat dovadă de lipsă de viziune, n-am avut cine știe ce specialiști in cadastru la consiliile locale si la primarii la care se daugă posibila corupție a acestora. Primul hypermarket din Brașov a fost construit la 5 kilometri de oraș prin 1996-1997, însă, de atunci, lucrurile au degenerat, iar acum este plin de hypermarket-uri în centrul orașului”, a declarat Bogdan Buzescu, președintele Confederației Asociațiilor Țărănești din România(CATAR).

Deși niciunde în Europa legea nu permite amplasarea hypermarket-urilor în zonele centrale ale orașelor, în unele cazuri acestea fiind „expulzate” înafara orașelor, reprezentanții marilor retaileri pun “deficiența” legislativă pe seama opțiunii neîngrădite a cetățeanului.

“Legea nu poate îngrădi dezvoltarea unor centre comerciale acolo unde și le dorește cetățeanul. Magazinele de la parterul blocurilor care vindeau și țigări și ciorapi și ness nu au știut să țină pasul cu schimbările pieței. Magazinele de proximitate, în cazul în care acestea au rezistat pe piață, au fost cumpărate de Carrefour Express și de Mega Image”, a declarat Delia Nica, director executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

Pe de altă parte, reprezentanții micilor fermieri consideră că amplasarea în centrul orașelor a marilor retaileri nu țin neapăat de opțiunea cetățeanului, cât de opțiunea hypermarket-urilor pentru poziții strategice și profitabile.

“Este o falsă problemă faptul că oamenii cer aceste hypermarket-uri. Clientul consumă ce are în față. Dacă are în apropiere un hypermarket cu produse din China, va consuma produse din China”, a precizat reprezentantul CATAR.

Fermierii cred, însă, că și clienții au o parte de vină.

“Românul e foarte prost. Nu înțelege că produsele de calitate nu sunt în hypermarket. Acolo este doar spoială. Produsele de calitate se găsesc în magazinele de cartier”, a declarat Cristian Lungu, un zootehnist din Ilfov.
Intratea în normalitate, împiedicată de lobby-ul hypermarket-urilor

Asociațiile de fermieri au cerut de nenumărate ori intrarea în normalitate și adoptarea unor legi similare cu cele din Europa Occidentală, unde nu este permisă funcționarea hypermarket-urilor în orașe, iar în week-end acestea sunt închise, tocmai pentru încurajarea micilor afaceri locale. În Romania lobby-ul hypermarket-urilor este atat de puternic încât aruncă în derizoriu implementarea unor astfel de măsuri.

“Într-o întâlnire cu fermierii și hypermarket-urile la Parlament, am insistat pentru închiderea acestora de sâmbăta de la ora 14.00 până luni de dimineața astfel încât târgurile de producători, din ce în ce mai multe, să fie vizitate de publicul urban. Binenînțeles că hypermarket-urile au protestat vehement”, a arătat președintele CATAR.

Protestul hypermarket-urilor are o justificare puternică – acestea vând în două zile de week-end mai mult decât în tot restul săptămânii.

“Hypermarket-urile nu sunt închise duminica (așa cum se întâmplă în restul Europei – n.r.) pentru că nu-și dorește nimeni acest lucru în România. Hypermarket-urile sunt locuri în care românii ies la sfârșit de săptămână cu familia. De altfel, circa 60% din cifra de afaceri a hypermarket-urilor este realizată sâmbăta și duminica”, a spus reprezentanta marilor retaileri.

Ba mai mult, marii retaileri trec la contraatac.

“Dacă micii fermieri se pot aduna duminica în târguri ca să-și vândă produsele fără bon fiscal, atunci și marile lanțuri de magazine vor două zile pe săptămână în care să vândă fără bon fiscal”, a insistat reprezentanta AMRCR.

Hypermarket-urile vând mai ales produse de import

Pe lângă faptul că exportă profiturile la companiile-mamă, marii retaileri pun pe butuci producătorii locali prin faptul că marea majoritate a produselor agro-alimentare provin din import. Hypermarket-urile au o scuză.

“Noi cumpărăm tot ce putem de pe piața românească, dar încă suntem tributari ploilor și soarelui. Avem roșii de aici timp de patru luni pe an, apoi suntem nevoiți să importăm. Dacă nu aș avea clienți pentru roșiile cherry de import, nu aș mai face comenzi. Eu sunt obligat să fac profit. Firma mamă se uită uită la cifre”, a continuat Nica.
Agricultorii cred, însă, că pe marii retaileri nu-i interesează producătorii români, ci doar profitul. Fără riscuri dacă se poate.

“Laptele care vine din Polonia este 1,99 lei la raft la Lidl. Cel din Germania este 2 lei. N-are cum să fie 1,99 sau 2 lei pentru că ai costuri de procesare, transport. Chiar și cutia aia tetra-pak costă destul de mult. La prețurile astea, ce să fie înăuntru? O apă lungă sau chiar vid. În cazul legumelor, dacă o tonă nu se vinde, este returnată pe acte furnizorului. Ei nu au nicio pierdere. Doar furnizorii care, oricum, își încasează facturile la 60 sau 90 de zile”, a mai spus Cristian Lungu.

Fermierii cred că nici măcar nu se poate pune în discuție o măsura similară cu cea adoptata de Bulgaria acum un an pentru limitarea importurilor de produse alimentare proaspete și incurajarea producției locale din cauza opoziției hypermarket-urilor. Parlamentul bulgar a adoptat anul trecut o lege care prevede că din momentul recoltării legumelor și până în momentul vânzării la raft nu trebuie să treaca mai mult de 24 de ore, măsura urmărind tocmai dezvoltarea activității fermierilor aflați în proximitatea marilor centre comerciale.

Fermierii – hypermarket-urile întrețin concurența neloială

Pe lângă toate acestea, fermierii cred că marii retaileri întrețin concurența neloială.

“Intenția clară a hypermarket-urilor este practicarea concurenței neloiale. Chiar acum Consiliul Concurenței verfică unele hypermarket-uri pentru că s-au înțeles asupra prețurilor practicate”, a conchis fermierul din Ilfov.

Consiliul Concurenței a declanșat recent o investigație privind fixarea prețurilor la furnizor care vizează hypermarket-urile Auchan Romania, Carrefour Romania, Romania Hypermarche SA (Cora), Kaufland Romania SCS și Trident Trans Tex. În acest fel, acești retaileri și-au asigurat o poziție privilegiată pe piața românească în detrimentul altor comercianți.

Mega Image, cu o rețea națională de 296 magazine a raportat în 2013 afaceri de 2,33 mld. Lei și un profit net de 55 mil. lei. Carrefour Romania (145 magazine) a consemnat o cifră de afaceri de 4,3 mld. lei și un profit de 144,3 mil. lei. Auchan România (31 de magazine) – CA de 2,3 mld. lei și o pierdere de 90,5 mil. lei, în vreme ce Kaufland România(96 magazine) – CA de 7,2 mld. lei și un profit net de 331 mil. lei.

Concluzia este cât se poate de simplă.

“Statul trebuie să încurajeze dezvoltarea afacerilor mici și medii în România. Este vorba despre responsabilitate socială. În contextul actual, în care parlamentarii sunt, mai degrabă preocupați de propriile afaceri, de dosarele de la DNA și de votare, nu mai este nimeni preocupat de țară”, a conchis președintele CATAR.

Sursa: Lumea Satului

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

fourteen + five =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 18 July, 2018 | 0 comentarii | 451 vizualizari | 1 vot

combinagr

La bursa de la Chicago, cotatia graului a urcat miercuri, pentru a doua zi consecutiv, atingand cel mai ridicat nivel din ultima saptamana, pe fondul secetei care a redus productia in Europa, in regiunea Marii Negre, relateaza Reuters. Cel mai tranzactionat contract futures la Chicago Board Of Trade a inregistrat un avans de 1%, pana […]

Autor: Agrostandard | 15 July, 2018 | 0 comentarii | 439 vizualizari | 1 vot

peste

Productia de peste la nivel global va continua sa creasca in urmatorii zece ani, chiar daca cantitatea de peste capturata in salbaticie s-a stabilizat, iar dezvoltarea intensa a acvaculturii este acum temperata, se arata intr-un nou raport al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO). Ultima editie a raportului The State of World Fisheries […]

Autor: Agrostandard | 1 July, 2018 | 0 comentarii | 263 vizualizari | 1 vot

porumb ins

Romania a avut, in 2017, cea mai mare suprafata cultivata cu porumb la nivelul UE, potrivit datelor provizorii comunicate de Eurostat. 29% din suprafata totala cultivata in UE a fost semanata in Romania. In clasament urmeaza Franta – 17,4%, Ungaria – 11,9%, Italia – 7,8% si Polonia – 6,7%. In Romania, porumbul ocupa cele mai […]

Autor: Agrostandard | 29 June, 2018 | 0 comentarii | 280 vizualizari | 1 vot

eurostat1

Majoritatea fermelor din UE au suprafete reduse: 65% din fermele din UE au o suprafata de sub cinci hectare, potrivit Eurostat. De remarcat faptul ca 3% din fermele din UE care au 100 de hectare sau mai mult reprezintă peste jumatate din terenul agricol utilizat al UE. O treime din ferme (33%) sunt in Romania, […]

Autor: Agrostandard | 8 June, 2018 | 0 comentarii | 2156 vizualizari | 1 vot

ORZ B

FAO si-a marit prognoza pentru productia mondiala de cereale in 2018 la 2 610 milioane de tone, care, daca va fi confirmata, ar reprezenta o scadere anuala de 1,5% fata de nivelul ridicat din anul precedent, potrivit raportului FAO privind Cererea si Oferta de Cereale, publicat in data de 7 iunie. Productia mondiala de grau […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Groupama Asigurari
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Seminis
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional
Stupul inteligent | SIMbee



bad politics

2018 © Agrostandard