Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Micile ferme zootehnice, în sapă de lemn
Agrostandard | 28 May, 2013 | 0 comentarii | 1212 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

ferme_sapa_de_lemnÎntre fermierii mari și micii fermieri din România există o distanță mai mare ca niciodată pentru că, dacă primii au putut accesa fonduri europene, cei din urmă au rămas la ferme de subzistență, care reprezintă cea mai mare parte a sectorului zootehnic din România, consideră ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Acesta consideră că micii fermieri ar avea nevoie de un fond de creditare pentru dezvoltarea micilor ferme zootehnice. „Așa cum ați văzut, (…) fondurile europene au majorat distanța dintre marii și micii fermieri. Și lucrul acesta este evident, numai dacă ne uităm la crescătorii de bovine. Avem în România în jur de 1,2 milioane de capete de bovine. Pot să vă spun că, în fermele organizate, în acest moment sunt doar 100.000 de capete; 800.000 din totalul efectivului sunt în gospodării de unu și două capete. Sub acest apect, cred eu că trebuie să facem mai mult, astfel încât să întârim clasa de mijloc din România. Am avut discuții cu băncile și ceea ce încercăm să facem este, pe de-o parte, să creăm un fond de creditare, un fond tampon, care să fie la dispoziția micilor fermieri, care nu au capacitatea de a asigura cash-flow-ul (…), atunci când vorbim de proiectele pe care vor să le implementeze. În egală măsură, acest fond va fi și la dispoziția autorităților locale care se blochează de foarte multe ori, (…), de exemplu atunci când sunt probleme la comunele din România legate de lipsa banilor pentru TVA”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Pe de altă parte, fermierii consideră că lipsa creditării pentru agricultorii autohtoni și creditarea străinilor în condiții avantajoase creează concurență neloială între fermieri. Mai mult, agricultorii consideră că, oricum, micii fermieri sunt deja înglodați în datorii, așa că este puțin probabil să poată accesa credite la bănci.

”Singura șansă pentru țărani este banca… Numai că noi plătim o dobândă de 10%, iar un austriac una de 3%. Și, chiar și așa nu ne dă nimeni credite. Nu avem nicio soluție. Capitalul e în mâna lor. Nu ne mai vedem viitorul. Tocmai pentru că nu pot lua bani din bănci, 80% dintre fermieri apelează la credit furnizor”, a declarat președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Bacău, Daniel Ciobanu.

Fermierii susțin că s-a ajuns la acestă discrepanță între micii fermieri și marile ferme tocmai datorită ”feudalizării” fondurilor europene, termen consacrat chiar de oficialii Băncii Naționale a României(BNR) care au atras atenția asupra acestui pericol în nenumărate ocazii. BNR a arătat că s-au creat adevărate filiere prin care autoritățile județene dirijează acești bani către clientela politică. De aceeași părere sunt și asociațiile de fermieri.

”Fondurile europene sunt câștigate mereu cam de aceeași în fiecare județ. Multe dosare sunt declarate neeligibile, chiar dacă rămân bani. Nu există un sistem de monitorizare a celor care își fac treaba defectuos sau cu rea-voință”, a adăugat Daniel Ciobanu.

Agricultorii susțin că fondurile europene nu pot fi accesate de fermierii de dimensiune mică sau medie, ci doar de marii fermieri care dețin complexe integrate, au conexiuni politice și accesează alte linii de finanțare.

”Fondurile europene nu pot fi accesate de fermierii mici sau medii. Este o iluzie. Începi să demarezi proiectul 1-2 ani iar apoi constați că nicio bancă nu-ți finanțează partea ta de 20-30%. Apoi, consultantul trebuie plătit chiar dacă tu nu ai certitudinea că proiectul este eligibil. Clauzele de eligibilitate se schimbă mereu. Eu nu conosc cazuri de fermieri mici care să fi avut succes cu fondurile europene”, a declarat pentru Agrointel, Ion Mănăilă, președintele Asociației de Marketing și Consultanță Agricolă ”ASOMAR” Teleorman.

Fermierii consideră că, după sistemul actual, un agricultor are nevoie de foarte mulți bani pentru a se gândi să acceseze fonduri europene, spre deosebire de țările occidentale unde aceștia primesc asistență din partea statului pe toată perioada derulării proiectului cu fonduri europene.

”În Spania, de exemplu, lucrurile stau cu totul altfel. Ei au niște proiecte standard pentru micii fermieri. Venea omul și zicea: am cinci hectare de teren și o vacă. La ce proiect m-aș putea încadra? Și autoritatea de acolo îi făcea toate actele pe loc, nu trebuia să mai alerge pe la zeci de instituții pentru tot felul de documente”, a mai spus Ciobanu.

În altă ordine de iedei, potrivit ministrului Agriculturii, anul trecut, România a înregistrat o balanţă comercială pozitivă în sectorul de producţie a cărnii de pasăre, exporturile depăşind cu 50 de milioane de euro importurile. Producătorii de carne de pasăre au încasat peste 250 de milioane de euro, în timp ce importurile au însumat 200 de milioane de euro, a declarat Daniel Constantin.

”Sectorul de pasăre s-a dezvoltat extraordinar de bine în ultimii ani. Dacă până acum aveam o balanță deficitară la export, iată că în 2012 este primul an când reușim să avem exporturi mai mari în sectorul de pasăre decât importurile pe care le-am avut. România a exportat în 2012 carne de pasăre și produse din carne în valoare de 250 de milioane de euro, in timp ce importurile au fost de doar 200 de milioane. Cu toate acestea, sectorul o duce destul de greu pentru că evaziunea fiscală reprezintă o problemă”, susține Constantin.  

În ceea ce privește fondurile pentru bunăstarea animalelor, ministrul susține că solicitările venite din partea fermierilor au depășit cu mult sumele alocate acestui program.

”Vă dau un exemplu – la bunăstarea pentru sectorul de porc și pasăre, unde banii pe care îi avem din fonduri europene, din programul național de dezvoltare rurală nu erau suficienți, solicitările venite de la sector erau mult mai mari și le-am promis, am identificat deja soluții astfel încât să suplimentăm din fonduri europene astfel încât toate cererile care s-au depus de către crescătorii de porci și de păsări să fie satisfăcute și în acest an și în perspectivă. Vom avea nevoie de 200 de milioane de euro an de an pentru a sprijini acest sector”, a declarat Constantin. Acesta a precizat că fondurile vor fi suplimentate pentru sprijinirea investitorilor în sectorul zootehnic.

Probleme deosebite întâmpină și sectorul creșterii ovinelor.

”Am discutat și despre sectorul ovinelor acolo unde se simte o nevoie de a avea un sprijin mai mare. Furajele au crescut și pentru ovine și pentru bovine din cauza secetei generalizate la nivel global – Rusia, Statele Unite, Europa și atunci sigur că activitatea a fost afectată. Solicitarea pe care am avut-o la Bruxelles ca în zonele defavorizate să avem o plată suplimentară de 4,5 euro a fost primită bine de sector pentru că în aceste zone defavorizate, montane, submontane avem în jur de 1,5 milioane de capete de ovine”, a spus Contantin.

Crescătorii de oi apreciază că acest sector este în colaps din cauza subvențiilor foarte mici, a creșterii prețurlui la fân și cereale și ca urmare a restrângerii piețelor de export.

”Gândiți-vă că deștepții care au negociat subvenția pentru creșterea oilor au luat în calcul un efectiv de 5,88 de milioane de capete pentru care UE a alocat 78 de milioane de euro. Numai că, în realitate, în România avem 8 milioane de capete, așa că subvenția este ridicolă comparativ cu cea primită de crescătorii străini. Ca și cum acest dezastru nu era suficient, am auzit că se discută chiar reducerea treptată a plafonului de 78 de milioane de euro cu 10% în fiecare an. (…) Acum doi ani prețul porumbului era de 6,5 lei pe kilogram iar kilogramul de carne de miel se vindea cu 11 lei. Anul trecut, porumbul era un leu iar kilogramul de miel 9 lei. Unde mai pui că anul trecut kilogramul de fân a fost mai scump decât kilogramul de porumb, lucru care nu s-a întâmplat în 25 de ani de când mă ocup de creșterea oilor”, a declarat Nicu Cioranu, unul dintre cei mai mari crescători de ovine din România.

Și, cum un necaz nu vine niciodată singur, nici piețele nu mai sunt ce au fost.

”Cea mai bună piață pentru noi a fost Turcia. Acum doi ani, pentru că nu au mai luat miei de la noi, vindeam în Turcia prin Bulgaria și Ungaria. Duceam mieii în Bulgaria, le schimbam crotalii și îi duceam apoi în Turcia. Anul trecut nici asta n-am mai putut face pentru că UE a interzis și exporturile din Bulgaria către Turcia. Chiar și așa intermedieraul bulgar ne lua 100 de lei pe cap de miel”, a continuat Cioranu.

În ceea ce privește pierderile producătorilor de lapte, provocate de scandalul aflatoxinei, ministrul Agriculturii s-a întâlnit cu asociațiile producătorilor din industria laptelui, ocazie cu care a fosta analizat proiectul de lege privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate. Acest proiect se află la ministerele avizatoare.

Potrivit acestuia utilizarea unor contracte scrise care respectă anumite condiţii de formă, încheiate înainte de livrare, conţinând elemente de bază, ar putea contribui la consolidarea responsabilităţii operatorilor din lanţul produselor lactate, la ameliorarea repartiţiei preţurilor, la adaptarea ofertei la cerere, precum şi la evitarea anumitor practici comerciale neloiale. Se stabileşte ca livrarea de lapte crud pe teritoriul României să facă obiectul unui contract scris între producători şi primii cumpărători sau primii cumpărători trebuie să facă o ofertă scrisă de contract de livrare a laptelui crud.

Durata minimă a contractului trebuie să fie de cel puţin 12 luni. Prin intermediul acestei legi se reglementează recunoaşterea organizaţiilor de producători constituite numai din agricultorii producători de produse lactate sau asociaţiilor acestora, care să negocieze în mod colectiv clauzele contractelor, mai ales preţurile, astfel încât să se asigure agricultorilor din sectorul produselor lactate un nivel de trai echitabil. Puterea lor de negociere faţă de unităţile de prelucrare a produselor lactate ar trebui să fie consolidată, ducând la o repartizare mai echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanţului de aprovizionare.

Prin acest act normativ se desemnează ca autoritate competentă pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători, respectiv asociaţiilor organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

14 − one =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 16 April, 2018 | 0 comentarii | 442 vizualizari | 1 vot

PORUMBUL

Giurgiu este judetul care a obtinut, anul trecut, cea mai mare productie medie la hectar la cultura de porumb: 9.298 kg/ha, ceea ce inseamna cu peste 1.000 kg in plus fata de urmatoarea clasata in topul judetelor si cu peste 3.000 de kilograme comparativ cu media pe tara. Pe locul doi in acest clasament s-a […]

Autor: Agrostandard | 12 March, 2018 | 0 comentarii | 581 vizualizari | 1 vot

coperta legume sera

Productia de tomate in lume a atins un nivel istoric in 2016 ! Cel mai mare producator a fost China, in timp ce Olanda a avut cel mai mare randament. Datele FAO arata ca productia mondiala de tomate a cunoscut un volum record de 177 042 000 tone, ceea ce inseamna un avans de 29,08% […]

Autor: Agrostandard | 1 March, 2018 | 2 comentarii | 666 vizualizari | 1 vot

diacrtitice cop

Suprafetele de sere si solarii s-au redus considerabil in ultimele decenii, din cauza costurilor mari cu incalzirea, ceea ce a facut ca importurile de legume sa creasca an de an, mai ales in extrasezon. Daca in 1989 Romania avea circa 2.500 ha de sere (spatii incalzite), astazi abia daca mai exista cateva sute de hectare, […]

Autor: Agrostandard | 28 February, 2018 | 48 comentarii | 3765 vizualizari | 3 voturi

top 600 coperta

Publicatia AgroStandard a lansat Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei […]

Autor: Agrostandard | 14 February, 2018 | 0 comentarii | 658 vizualizari | 1 vot

top-600-coperta-1

Ialomita se afla in topul judetelor, alaturi de Calarasi, unde se afla cel mai scump teren agricol din Romania. În aceasta zona agricola a tarii, una dintre cele mai fertile, motiv pentru care si este asa de cautata de straini, hectarul de teren se vinde la preturi cuprinse intre 5.000 euro si 1.000 euro, potrivit […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
»
11 Apr 2018 | 1 comentarii | 14259 vizualizari | 2 voturi
»
24 Feb 2018 | 4 comentarii | 5820 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional
Stupul inteligent | SIMbee



bad politics

2018 © Agrostandard