Sustine Agrostandard
starea vremii
Proiecte de succes
Mangaliţa, porcul somon, recucereşte Transilvania
Agrostandard | 24 May, 2013 | 1 comentarii | 5923 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (5 votes, average: 3.60 out of 5)
Loading...

mangalitaPorcul de Mangaliţa, cândva o rasă foarte răspândită în zona Transilvaniei, pare să fie apreciat, din nou, de către fermierii români. În vreme ce românii au abandonat această rasă după 1989, ungurii au intuit potențialul acesteia, iar acum sunt printre cei mai mari exportatori din lume de jambon de Mangaliţa, la preţuri de peste 80 de euro pe kilogram. Fermierii români vor acum să recupereze timpul pierdut şi încearcă revitalizarea acestei rase cu ajutorul nou-înfiinţatei Asociaţii a Crescătorilor de Porci Mangaliţa. Deocamdată nu se pune problema exporturilor, fermierii mulţumindu-se să vândă carnea în ţară, prin restaurantele din marile oraşe, dar şi prin târgurile de produse tradiţionale şi lanţurile de retail. Pentru a valorifica mai bine producţia, românii au creat produse tradiţionale proprii cu mărci înregistrate precum ”Cârnaţii de Săpânţa”.

”Românii au renunţat după revoluţie să mai crească porci de Mangaliţa pentru că sunt mai greu de crescut şi, în plus, au cam 60-70% grăsime, spre deosebire de alte rase, unde raportul este inversat – grăsimea ajunge doar la 30-40%. Noi nu am ştiut să profităm de această oportunitate, în vreme ce ungurii, de exemplu, au intuit repede potenţialul rasei şi acum sunt principalii exportatori de jambon în Europa Occidentală, Japonia şi SUA unde vând cu preţuri de la 80 de euro în sus kilogramul. Ei au un adevărat program de creştere a porcului de Mangaliţa, finanţat din fonduri europene. La noi nu face nimeni nimic”, a declarat Ioan Tătăran , preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Porci Mangaliţa.

Asociaţia organizează în fiecare an în luna aprilie la Baia Mare Festivalul Mangaliţa, manifestare organizată pentru promovarea creşterii acestei rase de către micii fermieri.

“Vrem să-i încurajăm pe ţărani să crească rasa Mangaliţa. Am facut analize şi am constatat că procentul de acizi graşi nesaturaţi din acestă carne ajunge la 70%, procent similar cu cel întâlnit în uleiul de măsline sau somon. (…) Profesorul Mencinicopschi a făcut recent un studiu pe acestă carne şi a ajuns la conluzia că este foarte indicată pentru cei care suferă de boli cardiovasculare. Clienţii cărora le furnizăm carne proaspătă sunt, în cea mai mare parte, restarurantele din Bucureşti, Cluj şi Baia Mare. În Capitală vindem carne pentru City Grill, Carul cu Bere şi La Mama. Distribuim, de asemenea, mezeluri din carne de Mangaliţa prin lanţurile de retail şi pieţele din Baia-Mare, Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi, Sibiu şi Bucureşti, în special prin Real şi Cora, unde avem standuri, dar şi prin târgurile de produse tradiţionale organizate în oraşele din ţară. Am înregistrat la OSIM brandul ”Cârnaţi de Săpânţa”, făcuţi din carne de Mangaliţa şi din vită brună maramureşană. Practic, încercăm să-i învăţăm pe oameni să-şi pună valoare adăugată la produsele primare. La export nu avem ce vinde deocamdată pentru că efectivele sunt acum de sub 10.000 de capete şi ne-ar fi greu să umplem şi un camion de 20 de tone. În 2-3 ani ne-am propus, însă, să ajungem în ţară la vreo 30.000 de capete”, a spus Tătăran.

Potrivit acestuia, porcul de Mangaliţa nu se pretează pentru creşterea în ferme mari, în sistem intensiv, ci în ferme ţărăneşti cu până la 100 de capete. Cei mai mulţi crescători ai acestei rase sunt în Transilvania în Baia-Mare, Bihor, Covasna, Harghita, Braşov şi Arad.

”Nivelul scăzut de colesterol este principalul avantaj al porcului de Mangaliţa faţă de alte rase. Numai că porcul de Mangaliţa se creşte mai greu. Scroafele din această rasă fată mai puţini purcei, iar aceştia pot fi tăiaţi abia de la un an şi jumătate în sus. În plus, porcul de Magaliţa este crescut în sistem extensiv, nu în ferme mari. Aceştia sunt crescuţi în gospodării ţărăneşti, afară, la soare şi se hrănesc cu iarbă, ghindă, jir, iar cu câteva luni înainte de sacrificare sunt trecuţi şi pe cereale. În aceste condiţii, nu e de mirare că un kilogram de carne costă 40-50 de lei kilogramul, adică dublu faţă de carnea de la un porc de crescătorie, sau chiar mai mult de atât dacă vorbim de cotlet sau ceafă”, a continuat preşedintele Asciaţiei Crescătorilor de Porci Mangaliţa.

Transilvania era cunoscută cândva ca o zonă tradiţională pentru creşterea porcului de Mangaliţa. Carnea acestei rase, de culoare mai închisă, este apreciată pentru aspectul său marmorat dat de grăsimea intramusculară, frăgezime şi suculenţă iar gustul, datorită nivelului redus de colesterol, aminteşte, mai degrabă, de carnea de mistreţ decât de cea a porcului din rasele europene, precum York, Landrace sau Marele Alb. Ca grupă de preţ, Mangaliţa se încadrează mai degrabă în categoria porcilor “de lux”, în care se mai numără porcul vietnamez, porcul iberic, Kunekune sau autohtonul porc de Bazna – o corcitură românească de la sfârşitul secolului XIX, dintre scroafa de Mangaliţa şi vierul Berk.

La rândul său, Mangaliţa a apărut în prima parte a secolului XIX, din combinarea raselor ungureşti Bakonyi şi Szalontai cu mistreţul.

Rasa Mangaliţa, cu variaţiile sale – Mangaliţa cu burtă albă, Mangaliţa cu păr blond sau Mangaliţa roşcat nu este una foarte pretenţioasă la condiţiile de hrană şi adăpost, fiind rezistentă la boli şi condiţii climatice aspre. Prolificitatea rasei este de 6-7 purcei, consumul specific de 5,5-6 kilograme de hrană iar sporul mediu zilnic este de 400 de grame.

One comment

  • Fecső Attila
    May 24, 2016

    Scrisoare deschisa catre:
    Dl. Prim Ministru Dacian Ciolos,
    Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
    Dl. Director General Apia

    Sesizare in legatura cu imposibilitatea corespunderii cerintelor Masurii 10, Pachetul 8 pentru
    Crescatorii suinelor de Mangalita

    Stimati Domni,

    Ma numesc Fecso J. Attila, sunt din Odorheiu-Secuiesc, jud Harghita si am o ferma nonprofesionala de crestere si reproducere a suinelor de rasa pura Mangalita la Ocna De Sus, com. Praid.
    Avem peste 100 capete de suine autohtone de Mangalita, inregistrate la Asociatia Crescatorilor de Mangalita si Bazna din Turda, tot efectivul matur avand Certificate de Origine si sunt inregistrati la ANARZ .
    In acest an, am incercat sa depunem dosarul pentru a primi subventia din Masura 10, Pachetul 8, si am intampinat urmatoarele probleme:
    -conform cerintelor masurii sus mentionate , suntem nevoiti sa detinem , in caz optim, 0,5 Ha pasune pe cap de scroafa.
    Totodata, avand in vedere cerintele Asociatiei si a ANZ, trebuie sa avem completate la zi urmatoarele registre:1, Registru de Monta, 2, Registru de Fatare si 3 Registrul Genealogic.
    In aceste conditii este imposibil sa corespundem cerintelor APIA si ANZ, pentru ca la 100 de capete , trebuie sa detinem 50 Ha pasune, si trebuie sa completam registrele pentru ANZ.
    Mai mentionez, ca suinele de Mangalita, nu sunt numai ierbivori, le trebuie si cereale, si nu se poate alatura vacilor, oilor, caprelor…etc.
    Cand am 100 capete de suine pe un teren de 50 Ha, nu putem vorbi de reproducere controlata, pentru ca nu am cum sa le supraveghez cand umbla dupa vier ( Registrul de Monta), cand fata , cati purcei si de ce sex sunt ( Registrul de Fatari) si care este crotalia vierului care a montat.
    In cazul unui control de la APIA sau ANZ, cum putem gasi o scroafa pe un teren de 50Ha, ca sa controlam crotalia, sau cum putem controla crotaliile scroafelor pe acel teren in cazul fatarilor si montelor?
    Daca pe acest teren intra un vier de mistret si monteaza o scroafa, cum putem identifica purceii si scroafele?
    Problemele de mai sus m-au facut sa sesizez eventualele erori din Masura 10 pachetul 8.
    Va multumesc si astept raspunsul Dvs.
    Cu Stima,
    Fecso Attila
    0744156300

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

six + 5 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 21 May, 2017 | 0 comentarii | 436 vizualizari | 1 vot

flori vaslui

In perioada 20-22 mai are loc Targul de Flori, eveniment gazduit de Centrul Civic al Vasluiului. La evenimentul organizat de Primaria din localitate participa peste 30 de producatori din Sf. Gheorghe, Brasov, Marasesti, Focsani, Galati, Tg. Mures, Iasi, Suceava, Targoviste, Pitesti, Sibiu, Bucuresti, Onesti, Alba Iulia, Barlad, Vaslui si Balti (Republica Moldova). Preponderent, expozantii sunt […]

Autor: Agrostandard | 6 May, 2017 | 0 comentarii | 4227 vizualizari | 2 voturi

PAULA 2

Au venit in Romania in urma cu cinci ani pentru a face ceea ce stiu ei cel mai bine: sa creasca vaci, pentru ca la ei acasa nu prea mai au unde. Acum, dupa cinci ani de munca sustinuta se mandresc cu o ferma de 250 de vaci si 400 ha de teren in Fagaras […]

Autor: Agrostandard | 21 July, 2016 | 0 comentarii | 341 vizualizari | 0 voturi

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță modificări ale Regulament de organizare şi funcţionare (ROF) a procesului de selecţie şi a procesului de verificare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2014 – 2020). Ca urmare a solicitărilor primite în sesiunile anterioare de depunere din partea […]

Autor: Agrostandard | 10 July, 2016 | 0 comentarii | 759 vizualizari | 0 voturi

lefter

Compania Eurofruct Viile detine o plantatie de 100 ha in podgoria Dealu Bujorului in judetul Galati, din care 50 ha urmeaza sa fie modernizata, cu caisi, ciresi, visini, pruni, meri si vita de vie (struguri de masa). In acest an, caracterizat prin conditii meteo dificile, cea mai mare profitabila cultura ar putea fi prunul, marturiseste […]

Autor: Agrostandard | 10 July, 2016 | 2 comentarii | 613 vizualizari | 0 voturi

irese

Compania Comly, care detine o ferma pomicola ce se intinde pe circa 200 ha in zona Lacu Rezii, la 5 km de orasul Insuratei, din judetul Braila, exporta circa 80% din productie pe pietele din Europa la preturi cu mult mai mari decat cele de pe piata interna. Vali Barbu, administratorul livezii, spune ca deoarece […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 1404 vizualizari | 4 voturi
17 Sep 2017 | 0 comentarii | 1766 vizualizari | 4 voturi
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 2024 vizualizari | 2 voturi
»
21 Iul 2017 | 0 comentarii | 5122 vizualizari | 2 voturi
»
20 Sep 2017 | 0 comentarii | 3535 vizualizari | 2 voturi
»
22 Iul 2017 | 0 comentarii | 2944 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze



bad politics

2017 © Agrostandard