Sustine Agrostandard
starea vremii
Industria alimentara
Magazinele proprii, strategia caștigatoare pentru producatorul de mezeluri Matis
Agrostandard | 4 April, 2016 | 4 comentarii | 1163 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (2 votes, average: 4.00 out of 5)
Loading...

magazine matisProducatorul de mezeluri Matis din localitatea 1 decembrie, situata la 30 de kilometri distanta de București, și-a caștigat locul pe piata, abordand o strategie care s-a dovedit a fi mai mult decat caștigatoare: și-a dezvoltat o retea proprie de magazine, care ii asigura undeva la 70% din vanzarea produselor, dar și cash-flow-ul de care are nevoie pentru derularea activitatii. In doar cativa ani de activitate, nu doar ca mezelurile Matis au ajuns sa aiba clienti fideli la nivel regional, ba chiar mai mult, cererea in creștere a determinat conducerea firmei sa ia decizia sa dubleze capacitatea de productie. In acest an, va fi inaugurata o
fabrica noua, care a necesitat o investitie de circa un milion de euro și care va mari capacitatea de productie la circa 10 tone pe zi, ceea ce va permite atingerea unei cifre de afaceri de 10 milioane de euro, fata de 7 milioane de euro, anul trecut.

‘’Productia a inceput in septembrie 2012 cand a fost inaugurata fabrica. Incepand cu 2013, am dezvoltat segmentul de magazine proprii, pentru ca ne-am confruntat cu foarte multe probleme in ce privește incasarea banilor. Am decis ca dezvoltarea sa fie pe reteaua proprie. In prezent, ne calibram exact productia dupa ce vindem pe magazinele noastre, pe care vrem sa le dezvoltam mult mai bine pentru vanzarea produselor din portofoliul Matis. Am investit in magazine ca sa avem cash flow. Dimineata ducem marfa, iar seara luam banii, adaosul comercial este foarte mic la ce inseamna conturile și atunci putem pune foarte mare presiune pe calitatea produselor”, a declarat Cristian Stancu, director de productie la Matis.

Reteaua proprie include 50 de magazine situate in judetele Ilfov, Giurgiu, Dambovita și in Capitala, inclusiv Piata de Gros. Oficialii Matis sustin ca nu vor sa dezvolte compania la nivel national, ci mai degraba sa consolideze magazinele existente la nivel regional. Pentru 2016, planurile Matis prevad deschiderea a inca 10 magazine.

Spatiile pentru magazine sunt inchiriate, fiind echipate cu vitrine noi și autorizate DSP. Vorbim de un fel de bacanie sau minimarket, cu o gama mare de produse, mergand de la mezeluri, condimente, lactate, pana la carne fresh, paine sau eugenii, adica produse care se vand bine in mediul rural. Și nu doar atat, acestea asigura cash-flow-ul firmei in perioadele in care cererea de mezeluri este mai redusa – de exemplu in ianuarie și februarie, cand in mod obișnuit vanzarile de mezeluri sunt mai mici in general, mai ales in mediul rural.

Chiar și așa, cei de la Matis vorbesc de o creștere a vanzarilor de 50% la mezeluri, in luna ianuarie, respectiv 25% in februarie, ceea ce ii face sa fie mai mult decat optimiști pentru acest an.
Pe langa mezeluri, Matis asigura din productia proprie și condimentele, comercializate sub brandul Vladis. De asemenea, in magazine se gasesc și lactate (lapte batut și kefir), pentru care Matis are incheiat un parteneriat cu un producator local mic. Acestea sunt produse sub brandul Matis, fiind livrate chiar și la export.

O evolutie mai mult decat spectaculoasa pentru o firma care a inceput activitatea in urma cu doar patru ani, pornind de la o productie de 2.000 kg pe zi, doua magazine (unul la poarta fabricii, iar celalalt in Piata Centrala din Giurgiu) și 30 de angajati, fata de 270, in prezent.

Mai bine la export decat in marile retele

Spre deosebire de alti producatori de mezeluri, ale caror produse sunt listate pe rafturile hipermarketurilor, cei de la Matis nici nu vor sa auda de așa ceva. Prefera sa vanda produsele prin canalele proprii – reteaua de magazine Matis (60-70% din productie, iar tinta este atingerea unui procent de 80%, in anii urmatori), firma de distributie Bravo cu care se lucreaza inca de la inceputul activitatii (15%-20% din productie) sau piata externa (15-20%).

In afara, principalele destinatii sunt tari precum Italia, Spania, Luxemburg, Cipru și Grecia, unde exista comunitati puternice de romani și unde sunt livrate in jur de 80 tipuri de produse, inclusiv mici.

Oferta companiei include paste fine, cremwurști, parizere, carnati, salamuri, specialitati, tobe și șunci, produse pozitionate pe segmentele premium (70%) și medium (30%). Produsele sunt realizate dupa retete care contin carne și condimente naturale, tinand-se cont și de preferintele clientilor, dupa cum spune Cristian Stancu. De exemplu, in sud se cere mai mult usturoi in produse, iar la Targoviște mai mult piper. Productia se realizeaza in functie de cerintele clientilor, seara este primita cererea, iar a doua zi pleaca marfa din fabrica.

Stancu afirma ca in cazul Matis nu se poate vorbi de produse sezoniere, pentru ca vanzarile merg bine tot timpul anului, chiar și la toba de exemplu, care este un produs specific perioadei Craciunului sau la șunca de casa. Printre produsele cele mai vandute și cu care se identifica imaginea companiei se afla micii, cu vanzari și de 3.000 kg pe zi vara, sau Carnatul Bunicului. Toate produsele sunt ambalate in vid și atmosfera controlata.

De altfel, investitiile in tehnologia de ultima ora constituie una din preocuparile majore ale conducerii companiei, mai ales ca acestea maresc productivitatea. Deocamdata, Matis nu este prezenta pe segmentul mezelurilor crud-uscate, insa este foarte posibil ca in viitor sa fie luata in calcul și aceasta categorie de produse.

Materie prima de calitate

Materia prima provine atat din Romania (40%), cat și din UE. Din afara se aduce in general carne de porc, in mare parte și datorita pretului mai mic cu pana la 10%, a calitatii superioare, dar și a termenelor de plate avantajoase, in timp ce din tara se procura carnea de pasare, preferata celei din exterior.

‘’In afara, pretul la carnea de porc este mai mic, din cauza subventiilor primite de crescatori. Noi avem parteneriate cu firme din afara, care ne acorda un termen mult mai mare de plata, de la 60 de zile, pana la 120 de zile, nu șapte ca la noi. Vorbim de o sustinere din partea lor, cu niciun fel de asigurare. Pe de alta parte, modul de ambalare difera foarte mult, produsul este vidat, fasonat, tranșat, iti dau ce soliciti’’, a mai precizat Stancu.

4 Comments

  • Ion
    June 21, 2016

    Văd că nimeni nu comentează… servirea sub orice critică, Cel puțin în magazinul din Piața Centrală Giurgiu. Nesimțire maximă… cucoana vânzătoare dorea morțiș să-mi dea/felieze din bucata din care vrea ea, deși îi spusesem că vreau din alta, mai mare, bună pentru ce-mi trebuia mie. Nu a vrut să mă servească din bucata care mă interesa. Cică e sigilată și o ține pentru patroni de restaurante… care iau bucata întreagă… Îmi cer scuze, eu, ca un plfrici ce sunt, doream doar 10 felii,… să le fac pane, în nimicnicia mea… BRAVOOOOOOO MATISSSSSS

  • Ion
    June 21, 2016

    Voi posta cât de curând acest impediment pe rețelele de socializare pe care le folosesc. Mai ales că vânzătoarea mi-a spus că n-o interesează… Poate se vor sesiza directorii/patronii firmei……. deși mă îndoiesc. Urmează ANPC… de ce nu??? nesimțirea trebuie sancționată. Iar dacă firma va fi sancționată, poate se va reflecta și în salariul vânzătoarei nesimțite.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

eighteen − three =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 15 October, 2017 | 0 comentarii | 129 vizualizari | 1 vot

CocoRico la targul Anuga

CocoRico, brandul 100% romanesc al grupului Aaylex, prezent pe pietele din 10 tari europene, a participat la targul Anuga din Koln, cel mai mare si cel mai important eveniment mondial din domeniul industriei alimentare al anului 2017. Targul Anuga, desfasurat anul acesta sub genericul ”Gusta viitorul”, a gazduit 7.200 de companii din 108 de tari, […]

Autor: Agrostandard | 12 October, 2017 | 0 comentarii | 190 vizualizari | 1 vot

pungi

Autoritațile din Romania au anunțat ca, incepand de anul viitor, folosirea de pungi din plastic va fi interzisa. Ca alternativa, raman sacosele depanza si pungile de hartie. Sacosele de panza, intotdeauna la moda. Sacosele de panza sunt usor de imprimat si, ca si pungi de hartie, reprezinta un produs prietenos cu mediul inconjurator. Studiile spun […]

Autor: Agrostandard | 10 October, 2017 | 0 comentarii | 426 vizualizari | 1 vot

popescu 1

Daca producatorii de cereale se plang ca 2017 nu este un an bun din cauza preturilor mici, nici brutarii nu au motive de bucurie, dupa cate se pare. Costurile tot mai mari cu salariile, energia electrica si carburantii i-au determinat pe producatorii de paine sa treaca la scumpiri, un proces care se face deja simtit […]

Autor: Agrostandard | 9 October, 2017 | 0 comentarii | 461 vizualizari | 1 vot

pitis

Petre Daea, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, i-a acordat lui Bogdan-Ionut Tuchilus primul atestat pentru un produs traditional din judetul Vrancea – ”Painea lui Pitis” – in cadrul Festivalului Viei si Vinului Bachus 2017. ”Painea lui Pitis” poarta numele unui brutar din perioada interbelica, fiind astfel un produs local cu traditie indelungata. Painea impletita la […]

Autor: Agrostandard | 9 October, 2017 | 0 comentarii | 2676 vizualizari | 1 vot

saghi

Producatorii romani de carne de porc au viata grea. Importurile tot mai mari de carne din strainatate, fie ca vorbim de carne congelata sau refrigerata, dar si preturile mci oferite de abatoare sunt doar cateva din motivele care dau batai de cap crescatorilor romani de porci. Pentru multi, lantul integrat constituie solutia care ii mentine […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 1404 vizualizari | 4 voturi
17 Sep 2017 | 0 comentarii | 1766 vizualizari | 4 voturi
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 2024 vizualizari | 2 voturi
»
21 Iul 2017 | 0 comentarii | 5122 vizualizari | 2 voturi
»
20 Sep 2017 | 0 comentarii | 3535 vizualizari | 2 voturi
»
22 Iul 2017 | 0 comentarii | 2944 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze



bad politics

2017 © Agrostandard