Sustine Agrostandard
starea vremii
Distributie-Comert
Legea Hypermarket-urilor. Opt tentative grosiere de manipulare ale AMRCR
Agrostandard | 11 May, 2016 | 0 comentarii | 425 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

supermarket-1Nu este un secret nici macar pentru copii ca in tentativa palida de tara care a devenit Romania in ultimii ani multinationalele si bancile straine fac legea, uzand de multe ori de tehnici care le-ar facea sa paleasca de rusine chiar pe Cosa Nostra sau Yakuza. Hypermarket-urile din Romania sunt cel mai bun exempu in acest caz. Acestea, beneficiind de un lobby pe fata din partea unor ambasade la Bucuresti, au capatat o pozitie de cvasimonopol distrosionand grav regulile unei piete libere mai rau decat in Africa Centrala. Mai mult, ultima pozitie publica a Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania(AMRCR) este expresia clara a modului lor colonialist de gandire si a dispretului visceral manifestat fata de producatorul roman.

Pozitia lor nu difera de cea a altor colonialisti, si ne referim aici la bancile comerciale straine care au acaparat sistemul bancar “romanesc” si care au scuipat seminte ani la rand in capul romanilor. Iar pozitia AMRC ne creeaza un sentiment de deja-vu care ne duce cu gandul la legea darii in plata si la zvarcolirile bancherilor legate de acesta. O sa analizam acum comunicatul emis de AMRCR ca reactie la legea 321.

Sa le luam pe rand…

1. “Conceptul adoptat de catre Comisia de Agricultura nu reprezinta deloc o garantie nici pentru consumatorul roman ca va avea acces la produse romanesti intr-o pondere mai mare – dar la preturi egale sau mai mici – si nici pentru producatorii romani ca vor fi aparati de concurenta unor producatori externi. Dimpotriva, apare riscul ca, de exemplu, producatorii bulgari sa devina mai atractivi pentru magazinele din sudul Romaniei si cei din Ungaria pentru magazinele din vestul tarii”, se arata in comunicatul AMRCR.

Fals! Legea 321 tocmai acest lucru va face: va ajuta fermierul roman sa se asocieze in mod natural, sa se capitalizeze rapid ca urmare a asigurarii distributiei si sa beneficieze de o concurenta loiala fata de cei straini, majoritatea beneficiind de subventii superioare celor incasate de romani. Deci, se restabileste concurenta loiala! Cat priveste concurenta venita din partea producatorilor bulgari sau unguri, pozitia AMRCR este oarecum schizoida, din moment ce legea hypermarket-urilor tocmai asta face – asigura accesul obligatoriu al producatorului roman la raft!! Asadar, din moment ce accesul acestuia la raft este garantat prin lege, nu are de ce sa-si faca griji cu privire la bulgari, unguri sau chinezi. Asadar, o tentativa penibila, grosiera de manipulare.

2. “In prezent, supermarketurile reprezinta principalul canal de promovare a produselor romanesti, iar aceasta tendinta va continua. Motivatia este simpla: consumatorii din Romania solicita produse romanesti”, mai precizeaza comunicatul AMRCR.

Din nou, fals! Hypermerket-urile-urile au instituit un cvasimonopol in toate orasele tarii pe fondul coruptiei generalizate, iar acestea au marginalizat fermierii romani preferand sa importe produse agricole de oriunde, numai sa nu distribuie produse romanesti. In aceste conditii, samsarii din piete, si nu hypermarket-urile sunt, in prezent, principalii promotori ai produselor romanesti. Care, de multe ori, putrezesc in camp pentru ca nu le vrea nimeni. Cat priveste asertiunea potrivit careia “consumatorii din Romania solicita produse romanesti”, aceasta este nu numai falsa, dar si putin perversa. Corect ar fi “consumatorii din Romania prefera produse romanesti ATUNCI CAND LE GASESC LA RAFT”.

3. “Hypermarket-urile au inteles sa dezvolte impreuna cu producatorii locali proiecte comerciale dedicate produselor romanesti prin oferirea de servicii logistice si oportunitati de promovare. Aceste actiuni sunt realizate prin bugete de marketing – adica si prin asa-numitele , explicit acceptate si de legislatia comunitara” si subliniaza ca, prin efectul schimbarilor legislative preconizate, “acestea nu vor mai fi posibile”.

Din nou fals! Grosier rau de data asta! Daca aparent hypermarket-urile “au inteles”, in realitatea acestea “nu au inteles” sa dezvolte cu producatorii locali proiecte comerciale dedicate produselor romanesti, invocand pervers si repetat pana la saturatie faptul ca producatorii romani nu sunt organizati in asociatii astfel incat sa poata asigura un flux constant de marfa. In realitate, producatorii locali sunt nevoiti sa suporte ifosele directorasilor din hypermarket-uri care au fata de acestia o pozitie de forta si le pot refuza marfa pentru cele mai fanteziste motive. Odata cu adoptarea legii 321 aceste abuzuri nu vor mai fi posibile iar fermierii vor avea un mijloc legal de presiune care va putea fi folosit impotriva hypermarket-urilor. Cat priveste partea de final cu “acestea nu vor mai fi posibile” tindem sa apreciem ca, in fapt, nici nu va mai fi nevoie de programele lor selective de marketing din moment ce fermierii vor avea acum la dispozitie un instrument mult mai eficient, si anume, GARANTIA faptului ca produsele lor vor fi distribuite prin hypermarket-uri, iar ei, in sfarsit, se vor capitaliza si se vor asocia in mod natural, la profit.

4. “Astfel de grupuri instiga la nerespectarea principiilor de piata si a libertatilor economice ale comerciantilor si consumatorilor. Prin utilizarea unor mesaje populiste se urmareste crearea unei atmosfere generale de ostilitate, chiar de ura, fata de supermarketuri”

Aceasta fraza contine, din nou, un fals, dar si un mic adevar (involuntar). Nu initiatorii legii instiga la nerespectarea principiilor de piata si a libertatilor economice, ci chiar hypermarket-urile au pus in fapt acest lucru. Prin faptul ca au dat spaga si au profitat de coruptia generalizata de la nivelul primariilor din intreaga tara, prin faptul ca, prin lobby-ul lor si al ambasadelor straine au prevenit implementarea unei legislatii europene in materie de hypermarket-urilor, impunand, in schimb, o stare de fapt demna de Africa de Vest, o stare de cvasimonopol unde regulile de piata sunt profund distorsionate. In aceste conditii, in care prin coruptie, au reusit sa controleze in intregime centrele oraselor, pana la ultimele orasele din fundul tarii, distrugand orice initiativa locala in materie de comert civilizat, oare hypermarket-urile sunt in masura sa vorbeasca despre principii de piata si libertati economice? Este pur si simplu penibil. Se puteau, este edvarat, invoca aceste principii in situatia in care hypermarket-urile din Romania ar fi functionat inafara oraselor, ca in orice tara din Europa, si ar fi fost inchise in week-end, cum iar se intampla peste tot in Europa, pentru a permite si micilor comercianti sa aiba o bruma de magazine in orase. Insa, in conditiile acestei desantari, pe fondul lipsei unei minime reglamentari a sectorului, evident, nu mai poate fi invocata libera concurenta.

Cat priveste partea cu ura fata de hypermarket-uri, aici AMRCR are dreptate. O buna parte a romanilor, cei inca nespalati suficient pe creier si care nu practica turismul de week-end in hypermarket, simt o ura viscerala si, oarecum, legitima fata de aceste structuri.

5. Ei amintesc ca “punctul de vedere al Guvernului, semnat in februarie 2016 de Primul Ministru Dacian Ciolos, a fost negativ” si isi exprima speranta ca “experienta in domeniu a unor fosti inalti demnitari ai Comisiei Europene sa se faca simtita”. Ei solicita “Guvernului si Camerei Deputatilor sa nu accepte eludarea obligatiei de notificare catre Comisia Europeana a intregului text adoptat, deoarece in forma actuala aceasta procedura este ceruta doar in cazul articolului referitor la etichetarea carnii romanesti”.

Aici transpare cu claritate disperarea reprezentantilor hypermarket-urilor, oarecum similara cu cea a bancilor in cazul legii darii in plata, in fata iminentei revenirii la o stare de normalitate, care, evident, le lezeaza interesele. Ei transmit, astfel, mesaje mai mult sau mai putin subliminale promotorilor guvernamentali ai doctrinei neoliberale solicitand interventia acestora impotriva intereselor romanilor, asa cum s-a intamplat si in cazul bancilor.

6. “Ministerul Agriculturii a declarat public ca sprijina respectivul proiect de lege pentru ca este in interesul producatorilor romani. Nu a prezentat insa nicio analiza care sa ofere o minima garantie ca producatorii romani au capacitatea verificata prin care sa sustina – constant, cantitativ, calitativ-sortimental sau logistic -, aprovizionarea magazinelor cu cotele obligatorii de produse impuse de noua forma a legii.”

Asta e cea mai tare!! Bietii reprezentanti ai hypermarket-urilor isi fac griji (ca de multe ori pana acum) cu privire la capacitatea fermierilor de a livra constant marfa in cantitatile cerute. Ori, credem noi, nu asta a fost problema pana acum, ci lipsa cererii. Cerearea, in mod firesc, va genera o crestere si o diversificare semnificativa a productiei si va accelera asocierea, cu atat mai mult cu cat, hypermarket-urile vor fi obligate sa nu mai ofere preturi de mizerie fermierilor pentru a-si asigura adaosuri comerciale, si, implicit, profituri enorme ascunse, dupa cum am vazut, in paradisuri fiscale sau transferate catre companiile mama prin contracte dubioase de consultanta, pentru ca, nu-i asa, in Romania toate hypermarket-urile sunt pe pierdere.

7. “subminarea comertului modern (…) lantul scurt de aprovizionare nu garanteaza sprijin pentru producatorii romani si restrange libertatea consumatorilor romani de a alege”

Aici am mai aratat ca, de fapt, pozitia de cvasimonopol a hypermarket-urilor, care au facut sita orasele din Romania, fiind plantate cate doua-trei la fiecare cvartal de blocuri, este aceea care submineaza comertul modern si libera concurenta creand o anomalie economica ce nu mai poate fi tolerata. Cat priveste libertatea consumatorului de a alege, aceasta abia de acum inainte s-ar putea manifesta, pentru ca pana acum a fost retransa la a alege numai dintre produse, in cea mai mare parte, de import, de o calitatea dubioasa.

8. “AMRCR isi exprima speranta ca oamenii de decizie responsabili in aceasta tara vor gasi formulele adecvate pentru a putea initia si construi politici si solutii inteligente si fezabile referitoare la intreaga problematica acoperita de Legea 321, care sa ia in considerare toti actorii lantului comercial”, incheie Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania.

Aceasta fraza de incheire ne priveste doar tangential. In traducere, AMRCR face apel la cozile de topor pe care le finanteaza direct sau indirect in Romania sa intervina pentru blocarea legii in Parlament (lucru care s-a si intamplat intre timp, vom vedea pentru cat timp) si sa le asigure aceleasi profituri ca si pana acum, eventual pana la nimicirea totala a producatorilor romani care se incapataneaza sa supravietuiasca si, evident, sa le asigure controlul total a ceea ce pun romanii in farfurie (de cele mai multe ori otravuri de import).

Ce prevede proiectul de lege

“Comerciantii persoane fizice autorizate care desfasoara activitati de comercializare pentru produse alimentare vor avea obligatia ca, pentru produsele alimentare – lapte si produse lactate, carne si produse de carne, fructe, legume si produsele fabricate din acestea, panificatie, patiserie si cofetarie -, fabricate de catre producatori din Romania sa asigure spatii de expunere si vanzare de cel putin 50% din suprafata existenta folosita pentru comercializarea alimentelor. In acest sens, minim 20% din aceste spatii sa fie alocate catre toti producatorii locali”.

O alta prevedere este ca serviciile, discounturile si alte obligatii cerute de comercianti producatorilor romani de produse alimentare nu vor putea depasi 5% din valoarea marfurilor comercializate.

Potrivit expunerii de motive , se urmareste “sprijinirea accesului producatorilor romani, locali la marile lanturi de retail, iar consumatorii vor beneficia, la randul lor, de produse de calitate, proaspete, cu o trasabilitate clara.”

“In conditiile in care aproximativ 1,6 milioane de romani depind de veniturile din agricultura, iar agricultura contribuie doar cu aproximativ 4% la PIB, este evident ca discrepantele acestea sunt cauzate nu doar de cauze structurale, precum structura proprietatii sau tehnologia utilizata, ci si de accesul la piete de desfacere” se mai arata in document.

Proiectul va intra in procedura legislativa la Senat, prima camera sesizata, si este semnat de sapte deputati liberali: Ardeleanu Sanda-Maria, Boghicevici Claudia, Iliuta Vasile, Man Mircea, Popoviciu Alin Augustin Florin, Preda Cezar-Florin, Samartinean Cornel-Mircea, Scheau Ion, Turcan Raluca, Vladu Iulian.

Nu este insa primul proiect cu o astfel de prevedere. Amintim ca ministrul Agriculturi, Achim Irimescu, s-a aflat saptamana trecuta la Comisia de agricultura din Camera Deputatilor pentru discutii pe cateva proiecte similare si a declarat ca sustine initiativa potrivit careia produsele romanesti sa fie prezente in proportie de 51% in supermarketur i. “Eu sustin aceasta initiativa, nu stiu daca la legume in timpul iernii se poate, dar propunerile sunt bine-venite”, a afirmat ministrul.

Atunci, comisia de agricultura a Camerei Deputatilor a stabilit infiintarea unei subcomisii pentru discutarea propunerilor legislative care vizeaza etichetarea laptelui, comercializarea produselor alimentare, inchiderea in weekend a supermarketurilor, prezenta produselor romanesti pe rafturi. (M.S.)

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

seven − 7 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 26 September, 2017 | 0 comentarii | 544 vizualizari | 1 vot

cta

Investitiile din ultimii ani, care au facut posibil un trafic de cereale de circa 20 de milioane de tone pe an, au adus portul Constanta pe prima pozitie in topul celor mai mari porturi din UE, principalul contracandidat fiind portul Rotterdam. La Constanta, primul terminal de cereale modern a fost realizat in 1998, dupa care […]

Autor: Agrostandard | 26 September, 2017 | 0 comentarii | 313 vizualizari | 1 vot

port_constanta

Regiunea Marii Negre a devenit primul exportator de cereale din lume, cu 20% din producția globala, a declarat Alexandru Craciun, director comercial al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța. “In Marea Neagra nu se afla doar portul Constanța, care exporta foarte multe cereale. Ucraina mai are patru porturi si Rusia inca doua porturi. Asa […]

Autor: Agrostandard | 24 September, 2017 | 0 comentarii | 331 vizualizari | 1 vot

graul

Romania este un exportator important de cereale, lucru dovedit de altfel si de statistici. Graul ramane principalul produs exportat, cu un total de 354 de milioane de euro pentru doua milioane de tone, si o crestere valorica de 8,8 milioane de euro in primele cinci luni le anului fata de perioada similara din 2016. Fata […]

Autor: Agrostandard | 21 September, 2017 | 0 comentarii | 259 vizualizari | 1 vot

acord

Acordul economic si comercial cuprinzator (CETA) dintre Uniunea Europeana (UE) si Canada a intrat in vigoare, cu titlu provizoriu, incepand cu data de joi, 21 septembrie 2017. Acesta le ofera companiilor europene noi oportunitati de export catre Canada, iar eliminarea taxelor vamale la majoritatea produselor tranzactionate intre UE si Canada ar putea duce la economii […]

Autor: Agrostandard | 18 September, 2017 | 0 comentarii | 2016 vizualizari | 1 vot

grau boabe

Scandalul iscat dupa blocarea celor doua nave incarcate cu grau provenit din Romania si Franta de catre Autoritatea pentru carantina de Egipt in portul Safaga, pentru ca ar contine seminte de mac, intra intr-o faza noua. Navele vor fi mutate pentru ca graul sa fie cernut, ceea ce reduce sperantele unei solutionari rapide a disputei. […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 1404 vizualizari | 4 voturi
17 Sep 2017 | 0 comentarii | 1766 vizualizari | 4 voturi
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 2024 vizualizari | 2 voturi
»
21 Iul 2017 | 0 comentarii | 5122 vizualizari | 2 voturi
»
20 Sep 2017 | 0 comentarii | 3535 vizualizari | 2 voturi
»
22 Iul 2017 | 0 comentarii | 2944 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze



bad politics

2017 © Agrostandard