Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Lanțurile scurte de producție, tendința în Europa. Nu și în România
Agrostandard | 24 May, 2013 | 0 comentarii | 831 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (4 votes, average: 4.75 out of 5)
Loading...

lanturi_scurteSpre deosebire de români, vest-europenii sunt mult mai interesați de proveniența alimentelor pe care le pun pe masă, și, în consecință, sunt mult mai aplecați către stabilirea trasabilitășii și a stimulării lanțurilor scurte de producție dintre fermier și consumator. Cu alte cuvinte, la noi este încă dificil să aflăm informații esențiale despre un produs – unde exact a fost produs, cu ce tehnologii sau ce traseu a urmat până să ajungă în farfurie. ”Am fost vizitat de o delegație de străini care au vrut neapărat să comande într-un restaurant din București brânză de producție locală. Când au cerut asta, l-au pus în dificultate pe chelner care nu știa dacă brânza pe care o aveau în meniu este românească sau de import, sau cine o produce. Au fost surprinși să vadă asta, pentru că în Occident nu se întâmplă asta”, a spus Tiberiu Cazcioc, președintele Asociatiei Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman.

România se află încă în faza conștientizării fenomenului care nu poate lua amploare decât atunci când românii vor da o mai mare importanță calității alimentelor pe care le consumă.

”La noi este vorba, în primul rând, despre conștientizarea fenomenului. De câțiva ani se practică lanțul alimentar scurt, dar nu cu metodă. S-a făcut un prim pas prin organizarea de piețe volante în marile orașe. Există tineri care cultivă legume de calitate, cu tehnologii ecologice chiar lângă București, care au o liste de clienți cărora le livrează producția”, a continuat Cazacioc.

Scurtarea lanțurilor de producție, stimularea micilor producători și o mai bună urmărire a trasabilității au o serie de implicații pozitive, dincolo de calitatea mai bună și de prospețimea alimentelor.

”O mare exploatație, prin natura organizării ei, folosește forță de muncă mai puțină, pe când o fermă mică poate angrena întreaga familie, patru-cinci oameni, reducând astfel șomajul în mediul rural. Pe de altă parte, agricultura neindustrială este mai puțin poluantă. În cazul lanțurilor alimentare lungi avem poluare multă pentru că plimbi produsul 2000 de kilometri, pe când dacă-l produci mai aproape de casă, îl duci imediat la piață”, a punctat președintele Asociației Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman.

Lanțuri scurte și prezervarea tradițiilor

Avantajele micilor explotații nu sunt, însă, doar de natură strict economică.

”Omul își poate păstra obiceiurile, cu alte cuvine există beneficii necuantificabile, cum ar fi componenta culturală. Nu numai că știm de unde provine produsul, dar, prin lanțuri scurte de producție, este stimulată și dimensiunea culturală. În Franța am întâlnit un caz clar de trasabilitate, de identificare a originii geografice a unui produs, și în același timp, de patriotism local. Pe aeroportul Charles de Gaulles am cumpărat un snitel de porc pe care scria ca animalul a fost crescut în Franța și a fost sacrificat în Franța. Se creează o legătură sentimentală cu produsul, care nu apare în lanțurile alimentare lungi, unde produsul este perceput ca un simplu lucru. Până la urmă este vorba despre patriotism în materie de agricultură”, a conchis Cazacioc.

El admite, totuși, că modelul economic de agricultură industrială nu poate fi aplicat peste tot pentru că există tot felul de factori care descurajează acest tip de exploatație pe scară largă – care țin de natura solului, de particularitățile economice ale zonei, de posibilitățile de comasare ale terenurilor. Cu alte cuvinte, agricultura industrială și cea tradițională nu se exclud.

Bani ar fi, lipsește organizarea

Primul pas în crearea lanțurilor scurte de producție trebuie făcut chiar de către micii producători.

”Tendința în Europa este filiera scurtă pe trei direcții – prospăt, local și de sezon. În Europa, acestă mișcare este susținută de numeroase asociații și grupuri de producători. Mai mult, Comisia Europeană va da bani din 2014 pentru încurajarea lanțurilor scurte de producție, pentru ca fermierii să se organizeze. La noi, nu există organizații care să susțină acestă idee care este foarte răspândită în Occident. De exemplu, initiativa ”Cosul Verde” a plecat din Japonia, a fost importată în Franța și în restul Europei pentru ca, în final, să ajungă și în România”, a arătat Cazacioc.

Potrivit unui raport al Eco Ruralis, pentru crearea lanțurilor scurte de producție și stimularea micilor fermieri este nevoie ca aceștia să poată conta pe sprijinul guvernului, în ciuda lobby-ului puternic al marilor corporații pentru agricultura industrială. În plus, este nevoie de ”o bună și loială cooperare” cu intreprinderile implicate în agricultură, industria alimentară și distribuție.

Fermierii prinși între furnizori și client

Alimentele nu sunt doar cultivate sau produse, ele trebuie, de asemenea, să fie procesate și vândute. Acest proces nu este limitat la agricultori, ci constituie un lanț economic lung. Si pozitia agricultorilor în aceast lanț este departe de a fi ideală, potrivit Eco Ruralis. Potrivit statisticilor, la nivel mondial, 1,35 de miliarde de fermieri sunt ”captivi” între furnizorii și clienții lor din cauza a doi factori – pe de o parte industrializarea accelerată a agriculturii, care îi face pe fermieri tot mai dependenți de factorii externi, respectiv creșterea puterii economice a corporațiilor care activează în agricultură care treptat ajung să aibă prin fuziuni și achiziții, adevărate poziții de monopol.

Raportul Eco Ruralis arată că:

97% din boabele de soia modificată genetic utilizate de către agricultori sunt furnizate de compania Monsanto.

Un sfert din toate produsele alimentare și bauturi vândute în întreaga lume provin de la doar zece companii, Nestlé fiind cea mai mare dintre ele.

Din tot ceea ce cumpără oamenii din întreaga lume, peste opt la sută este cumpărat într-un outlet al unui singur lanț de supermarket-uri: Wal-Mart. Aceasta companie americană este, prin urmare, de departe, cel mai mare gigant de distribuție.

În multe țări, cele mai mari cinci companii de distribuție răspund de 60-80% din totalul de distribuție.

În Europa doar aproximativ 110 manageri responsabili cu aprovizionarea, angajați de lanțuri de supermarketuri, acționează ca intermediari între cei 3,2 milioane de agricultori și 160 milioane de consumatori. Este vorba despre acele companii multinaționale de la input și de la output-ul final care sufocă agricultorii.

Potrivit Eco Ruralis, corporațiile din agro-business se folosesc de poziția lor privilegiată pe piață pentru a-și largi domeniul de acțiune, în detrimentul agricultorilor, care au fost făcuți dependenți de ele și care nu au cale de ieșire.

Furnizorii cresc prețurile iar clienții scad prețurile, forțând, astfel, scăderea prețurilor de vânzare ale agricultorilor. Rezultatul este trist prin faptul ca agricultorii pierd controlul asupra propriilor vieți, conchide raportul Eco Ruralis.

Soluții pentru micii fermieri

Soluția pentru stimularea micilor exploatații și a lanțurilor scurte de producție ar fi ca industria de prelucrare și companiile de distribuție să fie interesate să facă afaceri cu micii fermieri, agricultorii și organizațiile de producători să se conformeze cu nevoile rezonabile ale pieței alimentare moderne și ale societăților comerciale de pe aceste piețe, adoptarea de politici îndreptate către micul producător și, nu în ultimul rând, schimbarea mentalității consumatorilor și orientarea acestora către produse ecologice sănătoase.

Prima Declarație Europeană pentru Suvernaitate Alimentară

În 2011, la Krems, în Austria, peste 400 de delegați din toată Europa au semnat o declarație comună care prevedea organizarea pentru ”a redobândi controlul asupra sistemului alimentar, de a rezista sistemului agro-industrial și de a extinde și consolida o mișcare europeană puternica pentru suveranitate alimentară”.

Peste 120 de organizații și persoane fizice, reprezentând societatea civilă și mișcările sociale, au discutat impactul actualelor politici europene și mondiale și au adoptat set de principii pentru a obține suveranitatea alimentara in Europa. Forumul a subliniat contribuția oamenilor tineri, femeilor și producătorilor de alimente, ale căror voci sunt adesea ignorate.

Concluzia forumului a fost că ”primul pas către o schimbare evidentă a societății se poate realiza prin schimbarea sistemului alimentar.”

Acest deziderat se poate realiza prin următoarele măsuri:

Eforturi pentru dezvoltarea unui model de producție și consum alimentar sustenabil și echitabil din punct de vedere social bazat pe un sistem agricol și procesare non-industrială de dimensiuni mici și printr-o distribuție alternativă;

Descentralizarea sistemului de distribuție alimentară și scurtarea lanțului de distribuție între producători și consumatori;

Îmbunătațirea condițiilor sociale și de muncă, mai ales în sectorul alimentației și al agriculturii;

Democratizarea deciziilor în ceea ce privește folosința bunurilor comune (pamânt, apă, aer, cunoștinte tradiționale, seminșe și șeptel);

Asigurarea că politicile publice de toate nivelele garantează vitalitatea asezămintelor rurale, prețuri corecte pentru producători și hrană curată, fără organisme modificate genetic pentru toata lumea.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

five × 3 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 15 October, 2017 | 0 comentarii | 521 vizualizari | 1 vot

graul cl

Valoarea productiei ramurii agricole a crescut in 2016 cu 2,5%, comparativ cu anul 2015, potrivit datelor INS. Indicele productiei ramurii agricole in anul 2016 fata de anul 2015 a fost 102,5% pe total, 105,3% la productia vegetala si 97,6% la productia animala. In ceea ce priveste valoarea serviciilor agricole, aceasta este in general nesemnificativa, in […]

Autor: Agrostandard | 10 October, 2017 | 1 comentarii | 965 vizualizari | 1 vot

cover

In topul primilor 20 de beneficiari de subvenţii in 2016, selectati de către APIA în funcţie de valoarea sumelor autorizate la plată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Bugetul Naţional (BN), se află 9 companii românești, potrivit Studiului „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din […]

Autor: Agrostandard | 9 August, 2017 | 0 comentarii | 772 vizualizari | 1 vot

top 600 coperta

Judetul Giurgiu este o importanta zona agricola a tarii, care dispune de un fond funciar de circa 258.965 ha. Si aici, la fel ca in alte zone ale Romaniei se face agricultura performanta, iar productiile in cele mai multe cazuri sar de medie, ba chiar sunt sus de tot. In topul celor mai mari exploatatii […]

Autor: Agrostandard | 25 July, 2017 | 7 comentarii | 1184 vizualizari | 2 voturi

top 600 coperta

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Agrostandard | 20 July, 2017 | 0 comentarii | 375 vizualizari | 1 vot

carne pui trans

94% dintre romani prefera sa cumpere carne proaspata refrigerata in detrimentul celei congelate pentru care a optat un procent de doar 27%, format in special din tineri cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani, potrivit unui studiu de piata realizat de Transavia, cel mai mare producator de carne de pui din Romania si […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 1404 vizualizari | 4 voturi
17 Sep 2017 | 0 comentarii | 1766 vizualizari | 4 voturi
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 2024 vizualizari | 2 voturi
»
21 Iul 2017 | 0 comentarii | 5121 vizualizari | 2 voturi
»
20 Sep 2017 | 0 comentarii | 3535 vizualizari | 2 voturi
»
22 Iul 2017 | 0 comentarii | 2944 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze



bad politics

2017 © Agrostandard