Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Lanțurile scurte de producție, tendința în Europa. Nu și în România
Agrostandard | 24 May, 2013 | 0 comentarii | 933 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (4 votes, average: 4.75 out of 5)
Loading...

lanturi_scurteSpre deosebire de români, vest-europenii sunt mult mai interesați de proveniența alimentelor pe care le pun pe masă, și, în consecință, sunt mult mai aplecați către stabilirea trasabilitășii și a stimulării lanțurilor scurte de producție dintre fermier și consumator. Cu alte cuvinte, la noi este încă dificil să aflăm informații esențiale despre un produs – unde exact a fost produs, cu ce tehnologii sau ce traseu a urmat până să ajungă în farfurie. ”Am fost vizitat de o delegație de străini care au vrut neapărat să comande într-un restaurant din București brânză de producție locală. Când au cerut asta, l-au pus în dificultate pe chelner care nu știa dacă brânza pe care o aveau în meniu este românească sau de import, sau cine o produce. Au fost surprinși să vadă asta, pentru că în Occident nu se întâmplă asta”, a spus Tiberiu Cazcioc, președintele Asociatiei Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman.

România se află încă în faza conștientizării fenomenului care nu poate lua amploare decât atunci când românii vor da o mai mare importanță calității alimentelor pe care le consumă.

”La noi este vorba, în primul rând, despre conștientizarea fenomenului. De câțiva ani se practică lanțul alimentar scurt, dar nu cu metodă. S-a făcut un prim pas prin organizarea de piețe volante în marile orașe. Există tineri care cultivă legume de calitate, cu tehnologii ecologice chiar lângă București, care au o liste de clienți cărora le livrează producția”, a continuat Cazacioc.

Scurtarea lanțurilor de producție, stimularea micilor producători și o mai bună urmărire a trasabilității au o serie de implicații pozitive, dincolo de calitatea mai bună și de prospețimea alimentelor.

”O mare exploatație, prin natura organizării ei, folosește forță de muncă mai puțină, pe când o fermă mică poate angrena întreaga familie, patru-cinci oameni, reducând astfel șomajul în mediul rural. Pe de altă parte, agricultura neindustrială este mai puțin poluantă. În cazul lanțurilor alimentare lungi avem poluare multă pentru că plimbi produsul 2000 de kilometri, pe când dacă-l produci mai aproape de casă, îl duci imediat la piață”, a punctat președintele Asociației Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman.

Lanțuri scurte și prezervarea tradițiilor

Avantajele micilor explotații nu sunt, însă, doar de natură strict economică.

”Omul își poate păstra obiceiurile, cu alte cuvine există beneficii necuantificabile, cum ar fi componenta culturală. Nu numai că știm de unde provine produsul, dar, prin lanțuri scurte de producție, este stimulată și dimensiunea culturală. În Franța am întâlnit un caz clar de trasabilitate, de identificare a originii geografice a unui produs, și în același timp, de patriotism local. Pe aeroportul Charles de Gaulles am cumpărat un snitel de porc pe care scria ca animalul a fost crescut în Franța și a fost sacrificat în Franța. Se creează o legătură sentimentală cu produsul, care nu apare în lanțurile alimentare lungi, unde produsul este perceput ca un simplu lucru. Până la urmă este vorba despre patriotism în materie de agricultură”, a conchis Cazacioc.

El admite, totuși, că modelul economic de agricultură industrială nu poate fi aplicat peste tot pentru că există tot felul de factori care descurajează acest tip de exploatație pe scară largă – care țin de natura solului, de particularitățile economice ale zonei, de posibilitățile de comasare ale terenurilor. Cu alte cuvinte, agricultura industrială și cea tradițională nu se exclud.

Bani ar fi, lipsește organizarea

Primul pas în crearea lanțurilor scurte de producție trebuie făcut chiar de către micii producători.

”Tendința în Europa este filiera scurtă pe trei direcții – prospăt, local și de sezon. În Europa, acestă mișcare este susținută de numeroase asociații și grupuri de producători. Mai mult, Comisia Europeană va da bani din 2014 pentru încurajarea lanțurilor scurte de producție, pentru ca fermierii să se organizeze. La noi, nu există organizații care să susțină acestă idee care este foarte răspândită în Occident. De exemplu, initiativa ”Cosul Verde” a plecat din Japonia, a fost importată în Franța și în restul Europei pentru ca, în final, să ajungă și în România”, a arătat Cazacioc.

Potrivit unui raport al Eco Ruralis, pentru crearea lanțurilor scurte de producție și stimularea micilor fermieri este nevoie ca aceștia să poată conta pe sprijinul guvernului, în ciuda lobby-ului puternic al marilor corporații pentru agricultura industrială. În plus, este nevoie de ”o bună și loială cooperare” cu intreprinderile implicate în agricultură, industria alimentară și distribuție.

Fermierii prinși între furnizori și client

Alimentele nu sunt doar cultivate sau produse, ele trebuie, de asemenea, să fie procesate și vândute. Acest proces nu este limitat la agricultori, ci constituie un lanț economic lung. Si pozitia agricultorilor în aceast lanț este departe de a fi ideală, potrivit Eco Ruralis. Potrivit statisticilor, la nivel mondial, 1,35 de miliarde de fermieri sunt ”captivi” între furnizorii și clienții lor din cauza a doi factori – pe de o parte industrializarea accelerată a agriculturii, care îi face pe fermieri tot mai dependenți de factorii externi, respectiv creșterea puterii economice a corporațiilor care activează în agricultură care treptat ajung să aibă prin fuziuni și achiziții, adevărate poziții de monopol.

Raportul Eco Ruralis arată că:

97% din boabele de soia modificată genetic utilizate de către agricultori sunt furnizate de compania Monsanto.

Un sfert din toate produsele alimentare și bauturi vândute în întreaga lume provin de la doar zece companii, Nestlé fiind cea mai mare dintre ele.

Din tot ceea ce cumpără oamenii din întreaga lume, peste opt la sută este cumpărat într-un outlet al unui singur lanț de supermarket-uri: Wal-Mart. Aceasta companie americană este, prin urmare, de departe, cel mai mare gigant de distribuție.

În multe țări, cele mai mari cinci companii de distribuție răspund de 60-80% din totalul de distribuție.

În Europa doar aproximativ 110 manageri responsabili cu aprovizionarea, angajați de lanțuri de supermarketuri, acționează ca intermediari între cei 3,2 milioane de agricultori și 160 milioane de consumatori. Este vorba despre acele companii multinaționale de la input și de la output-ul final care sufocă agricultorii.

Potrivit Eco Ruralis, corporațiile din agro-business se folosesc de poziția lor privilegiată pe piață pentru a-și largi domeniul de acțiune, în detrimentul agricultorilor, care au fost făcuți dependenți de ele și care nu au cale de ieșire.

Furnizorii cresc prețurile iar clienții scad prețurile, forțând, astfel, scăderea prețurilor de vânzare ale agricultorilor. Rezultatul este trist prin faptul ca agricultorii pierd controlul asupra propriilor vieți, conchide raportul Eco Ruralis.

Soluții pentru micii fermieri

Soluția pentru stimularea micilor exploatații și a lanțurilor scurte de producție ar fi ca industria de prelucrare și companiile de distribuție să fie interesate să facă afaceri cu micii fermieri, agricultorii și organizațiile de producători să se conformeze cu nevoile rezonabile ale pieței alimentare moderne și ale societăților comerciale de pe aceste piețe, adoptarea de politici îndreptate către micul producător și, nu în ultimul rând, schimbarea mentalității consumatorilor și orientarea acestora către produse ecologice sănătoase.

Prima Declarație Europeană pentru Suvernaitate Alimentară

În 2011, la Krems, în Austria, peste 400 de delegați din toată Europa au semnat o declarație comună care prevedea organizarea pentru ”a redobândi controlul asupra sistemului alimentar, de a rezista sistemului agro-industrial și de a extinde și consolida o mișcare europeană puternica pentru suveranitate alimentară”.

Peste 120 de organizații și persoane fizice, reprezentând societatea civilă și mișcările sociale, au discutat impactul actualelor politici europene și mondiale și au adoptat set de principii pentru a obține suveranitatea alimentara in Europa. Forumul a subliniat contribuția oamenilor tineri, femeilor și producătorilor de alimente, ale căror voci sunt adesea ignorate.

Concluzia forumului a fost că ”primul pas către o schimbare evidentă a societății se poate realiza prin schimbarea sistemului alimentar.”

Acest deziderat se poate realiza prin următoarele măsuri:

Eforturi pentru dezvoltarea unui model de producție și consum alimentar sustenabil și echitabil din punct de vedere social bazat pe un sistem agricol și procesare non-industrială de dimensiuni mici și printr-o distribuție alternativă;

Descentralizarea sistemului de distribuție alimentară și scurtarea lanțului de distribuție între producători și consumatori;

Îmbunătațirea condițiilor sociale și de muncă, mai ales în sectorul alimentației și al agriculturii;

Democratizarea deciziilor în ceea ce privește folosința bunurilor comune (pamânt, apă, aer, cunoștinte tradiționale, seminșe și șeptel);

Asigurarea că politicile publice de toate nivelele garantează vitalitatea asezămintelor rurale, prețuri corecte pentru producători și hrană curată, fără organisme modificate genetic pentru toata lumea.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

fifteen − 5 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 16 April, 2018 | 0 comentarii | 442 vizualizari | 1 vot

PORUMBUL

Giurgiu este judetul care a obtinut, anul trecut, cea mai mare productie medie la hectar la cultura de porumb: 9.298 kg/ha, ceea ce inseamna cu peste 1.000 kg in plus fata de urmatoarea clasata in topul judetelor si cu peste 3.000 de kilograme comparativ cu media pe tara. Pe locul doi in acest clasament s-a […]

Autor: Agrostandard | 12 March, 2018 | 0 comentarii | 581 vizualizari | 1 vot

coperta legume sera

Productia de tomate in lume a atins un nivel istoric in 2016 ! Cel mai mare producator a fost China, in timp ce Olanda a avut cel mai mare randament. Datele FAO arata ca productia mondiala de tomate a cunoscut un volum record de 177 042 000 tone, ceea ce inseamna un avans de 29,08% […]

Autor: Agrostandard | 1 March, 2018 | 2 comentarii | 666 vizualizari | 1 vot

diacrtitice cop

Suprafetele de sere si solarii s-au redus considerabil in ultimele decenii, din cauza costurilor mari cu incalzirea, ceea ce a facut ca importurile de legume sa creasca an de an, mai ales in extrasezon. Daca in 1989 Romania avea circa 2.500 ha de sere (spatii incalzite), astazi abia daca mai exista cateva sute de hectare, […]

Autor: Agrostandard | 28 February, 2018 | 48 comentarii | 3765 vizualizari | 3 voturi

top 600 coperta

Publicatia AgroStandard a lansat Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei […]

Autor: Agrostandard | 14 February, 2018 | 0 comentarii | 658 vizualizari | 1 vot

top-600-coperta-1

Ialomita se afla in topul judetelor, alaturi de Calarasi, unde se afla cel mai scump teren agricol din Romania. În aceasta zona agricola a tarii, una dintre cele mai fertile, motiv pentru care si este asa de cautata de straini, hectarul de teren se vinde la preturi cuprinse intre 5.000 euro si 1.000 euro, potrivit […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
»
11 Apr 2018 | 1 comentarii | 14258 vizualizari | 2 voturi
»
24 Feb 2018 | 4 comentarii | 5820 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional
Stupul inteligent | SIMbee



bad politics

2018 © Agrostandard