Sustine Agrostandard
starea vremii
Culturi vegetale
Interviu Dimitrie Muscă, partea a doua: gazele de șist ne otrăvesc, nu o să mai putem vinde produse agricole contaminate
Agrostandard | 11 October, 2014 | 1 comentarii | 1977 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (3 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

musca_aradGazele de șist otrăvesc iremediabil apa și provoacă cancer, susține unul dintre cei mai mari fermieri din vestul țării, Dimitrie Muscă. În plus, agricultorii vor intra în faliment pentru că nu vor putea vinde, în conformitatea cu standardele UE, cereale, legume, carne sau lapte cu concentrații ridicate de substanțe toxice. Mai mult, susține Muscă, România nu are nevoie de gaze de șist în condițiile în care ar putea fi produsă ușor energie de instalațiile de biogaz de pe lângă ferme.

Este în interesul României exploatarea gazelor de șist? Cum văd agricultorii încălcarea proprietăților lor de către firmele de explorare?

Nu este de interes național că dăm gazul la Chevron, sau la Pamfora sau la Gazprom. Nu o să ne ia nimeni dreptul asupra proprietății noastre, atât timp cât Constituția ne permite. Dacă vor așa, să schimbe Constituția, dar până atunci sperăm să cadă. Am facut nenumărate apeluri – cei care activează în agricultură să nu mai voteze, cel puțin în toamnă, pe cei care susțin exploatarea gazelor de șist. Astăzi este bătaie pe zona noastră, dar 80% din harta țării este înțesată de sonde ale unor societăți care vor explora și exploata gaze de șist. Ne-a rămas doar lanțul munților Carpați. Chiar și în centrul țării, în mijlocul Arcului Carpatic sunt societăți care vor să amplaseze sonde pentru exploatarea gazelor de șist. Pentru numele lui Dumnezeu, în condițiile în care noi avem gaze suficiente gaze pentru a acoperi 85% din consum, de ce să nu oprim un combinat-două, mari consumatoare de gaz pe timpul iernii, și rezolvăm problema.

Muscă – am putea face stații de biogaz pe lângă ferme. Dar noi nu dăm comisioane..

Până la urmă, spuneți că nu avem nevoie de acestă soluție poluantă care ar putea aduce sfârrșitul agriculturii românești…

Putem să facem foarte multe stații de biogaz pe care să le convertim în curent. Zootehnia românească își va reveni pentru că oamenii s-au mai grupat, au început să mai investească, devine tot mai profitabilă. Se pot face stații de biogaz. Toate dejecțiile, tot bălegarul de la vaci și de la porci să-l folosim pentru aceste instalații de biogaz. Va rămâne și un bun îngrășământ organic și va da și gaz pe care-l convertim direct în current electric. De ce nu investim? De ce nu ajutăm fermierii să facă acest lucru și nu distrugem, nu poluăm nimic. Am 15 tone de bălegar de vacă și trei tone de deșeuri de la abtor. Vă dați seama cât biogaz aș putea face?! Eu nu am vrut să fac acum și stație de biogaz pentru că am făcut investiții în vaci și porci și n-am vrut să apelez prea mult la bănci. Am vrut să fac totul prin forțe proprii. Nu se vrea să se investească în biogaz pentru că la noi nu sunt comisioane. Nu eu m-am dus la Chevron.

Muscă: ce vreți? Să ne otrăviți?

Ce pot face fermierii pentru a se apăra de acest pericol, așa cum îl prezentați dumneavoastră?

Guvernații fac acest lucru împotriva voinței societății civile. Dar, haideți să ne dăm mâna cei din agricultură să spunem categoric nu. Am fost niște lași până acum, pentru că nu ne-am dus toată țara la Pungești. I-au bătut jandarmii pe copii și pe bătrânii ăia, iar noi am stat și ne-am uitat la televizoare. Ce o să facem? Chiar îi lăsăm să ne otrăvească cu totul?! Ce vor spune copii noștri despre noi?! Ce-ați păzit? M-ai consultat pe mine dacă vreu gaze de șist, pentru că pământul este al meu, nu-I al tău. Este drept că vorbim despre zăcăminte minerale, dar substanțele folosite sunt otrăvitoare. Ce vreți, să ne otrăviți?! Eu fac un apel la toți cei din agricultură. Domnilor, nu se poate. Chiar vrea să ne aducă cineva la momentul 1989 să ieșim cu mic cu mare să ne păzim pământul? Trebuie să ne dăm mâna toată zona de vest, de la Timișoara la Oradea să nu-i lăsăm să ne otrăvească apa. Am mii de capete de vaci și porci și 500 de angajați. Ce facem cu ei? Îi lăsăm de izbeliște pentru că cineva vrea neapărat să facă gaz prin fracturare hidraulică. Este atentat la siguranța publică, la sănătatea copiilor și a urmașilor noștri, pentru că nu ne omoară de azi pe mâine ca să ne speriam toți, să ieșim toată țara în stradă. Ne omoară în ani și ani de zile. Se spune că anumite boli au fost produse în laboratoare, Ebola și altele, și au fost scăpate apoi în Africa și în alte părți. Poate și asta este o metodă de a înjumătăți numărul populației. Suntem cam mulți pe suprafața pământului și bogații lumii vor să ne mai reducem.

Ce facem, plecăm toți din țară?

Dumneavostră prezentați situația ca pe un pericol iminent și de o gravitate extremă…

Otrava vine în sus odată cu apa și otrăvește iarba, plante, animale. Și ce facem atunci? Plecăm toți din țară?! Cine va mai rămâne? Ponta cu Băsescu, probabil. Eu sper că Justiția trăiește și ea în țara asta. Sper că consumă produse agricole din România și bea apă din România să verifice cât de toxică este exploatarea gazelor de șist. Noi, cei din agricultură, chiar ne-am documentat. Chiar spunem că este toxic, că este otravă băgată în pământ și că acestă otravă băgată în pământ nu stă într-un singur loc. Circulă odată cu apa, în sus, în jos, în toate părțile, vine și otrăvește tot și ne ia sănătatea. La Beva-Veche este concentrația de arseniu în apă de trei ori peste limita maximă admisă. Nu ne trebuie ceva mai periculos decât arseniul. Aradul este cunoscut cu cel mai mare număr al bolnavilor de cancer din țară. Pentru că apa are cea mai mare concentrație de arseniu. Eu am bani să merg cu familia să cumpăr o casă într-o altă țară care nu acceptă gaze de șist și mă voi muta. Și voi trăi acolo pentru că am din ce să trăiesc. Dar câți au posibilitatea asta? Eu nu-mi pot lăsa copii pe mâna ăstora. Faptele lor, sigur că vor fi pedepsite, dar după ani și ani de zile. Uitați-vă, intră în pușcărie la ani de zile după ce au făcut fapta.

Franța, Germania și mai toată Europa au spus nu gazelor de șist

Este situația din România diferită de cea din alte țări?

Franța a spus nu gazelor de șist, Germania nici nu vrea să audă pentru că zic că au densitate prea mare de locuitori, Bulgaria, care a venit la manifestație alături de români și multe alte state care spun categoric nu. De ce aceste țări au spus nu, iar noi trebuie să spunem da, indiferent de ce zice societatea civilă?! Dacă vom produce mult și bun în agricultură vom avea și bani să cumpărm gaz metan și țiței și petrol și orice vrem să cumpărăm. Avem un potențial extraordinar. Eu, în opt ani de zile, am făcut doar o singură dată sub șapte tone de grâu la hectar, soia sub 4.000, rapiță sub 5.000.

Cum vor fi afectați efectiv fermierii de exploatarea gazelor de șist?

Nu o să mai am cui vinde produsele. Nu îți distrug efectiv ferma, numai că nu mai poți să funcționezi pentru că vin tot ei cu norme făcute afară și cei de la Mediu spun – ai atâta conținut de plumb, de arseniu, de cadmiu, sau de substanțe radioactive în grâu, în făină, în bobul de porumb, sau în litrul de lapte. Și, ca atare, nu mai poți să funcționezi și nu mai ai altceva de făcut decât să cumperi de la ei. Să cumperi din Franța, să cumperi din Germania, lapte, grâu, făină, carne, de toate. Pentru că ăluia de la Beba-Veche, căruia îi bea vaca apă, sigur are și în carne și lapte arseniu, un element chimic foarte toxic, peste limita maximă admisă.

Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Parlamentului European, datorită secretelor comericale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetatorii au identificat peste 750 de asemenea substanțe. Conform unei liste cuprinzand 260 de astfel de substante furnizata de New York State aceasta conţine:

58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
substanta (Naftalină bis (1-metiletil) – în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică;
17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi acril-amidă , oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi clorhidrat hidroxilamină ;

7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

Pentru fiecare foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! Circa 2/3 din aceste fluide rămân in subteran (fiind sechestrată de la alte utilizări). O parte din această apă împreună cu gaze, poate migra in timp in panza freatica. Apa contaminată se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol.

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracturare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat, la care se adauga reteaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a solurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a zeci de mii de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (nivelul panzei freatice scade, iar terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.

One comment

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

1 + 19 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 20 April, 2018 | 0 comentarii | 144 vizualizari | 1 vot

FLOAREA

In 2017, Gothaer Asigurari Reasigurari a platit daune aferente culturilor agricole si animalelor si pasarilor in valoare de peste 13 milioane lei si un total de peste 51 de milioane lei de la momentul lansarii companiei. Riscul care a produs cele mai multe daune a fost grindina, iar cultura cea mai afectata in 2017 a […]

Autor: Agrostandard | 18 April, 2018 | 1 comentarii | 1916 vizualizari | 1 vot

rosia camp

In sedința de Guvern din 18 aprilie 2018 s-a aprobat Hotararea privind plafoanele alocate masurilor de sprijin cuplat in sectorul vegetal precum si pentru stabilirea cuantumului pe unitatea de masura aferent acestora pentru anul de cerere 2017. Astfel, acestea se vor incadra in suma maxima de 79.161,650 mii euro, in echivalent 364.088,177 mii lei care […]

Autor: Agrostandard | 18 April, 2018 | 0 comentarii | 432 vizualizari | 1 vot

groza3

Fermierii romani investesc din ce in ce mai mult in tehnologia de inalta precizie, de ale carei avantaje au devenit constienti, cu atat mai mult cu cat in conditiile unei concurente acerbe pe piata, fiecare economie atarna greu in balanta. Iar cei care sunt inca reticenti sau se mai indoiesc de avantajele pe care le […]

Autor: Agrostandard | 16 April, 2018 | 0 comentarii | 432 vizualizari | 1 vot

PORUMBUL

Giurgiu este judetul care a obtinut, anul trecut, cea mai mare productie medie la hectar la cultura de porumb: 9.298 kg/ha, ceea ce inseamna cu peste 1.000 kg in plus fata de urmatoarea clasata in topul judetelor si cu peste 3.000 de kilograme comparativ cu media pe tara. Pe locul doi in acest clasament s-a […]

Autor: Agrostandard | 16 April, 2018 | 0 comentarii | 143 vizualizari | 1 vot

combina

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca pana la data de 13 aprilie au fost depuse, in cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plata in anul 2018, un numar de 430.551 cereri, pentru o suprafata de 1.306.280,33 hectare. In intervalul 1 martie – 15 mai 2018, fermierii pot depune la […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
»
11 Apr 2018 | 1 comentarii | 11418 vizualizari | 2 voturi
»
24 Feb 2018 | 4 comentarii | 5802 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional



bad politics

2018 © Agrostandard