Sustine Agrostandard
starea vremii
Culturi vegetale
Interviu Dimitrie Muscă – gazele de șist ne otrăvesc și distrug agricultura României – prima parte
Agrostandard | 3 October, 2014 | 2 comentarii | 2598 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

musca_psd_aradGazele de șist vor pune pe butuci agricultura și vor otrăvi lent populația României din cauza sutelor de substanțe cancerigene care se găsesc în compoziția lichidului de fracturare, susține Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai mari fermieri din vestul țării. Deja, la Beba-Veche, în Timiș, în apropierea unei sonde de fracturare, concentrația de arseniu în apă depășește de două ori jumătate maxima admisă. În acest fel, culturile, laptele și carnea animalelor sunt contaminate și improprii consumului, susține președintele Combinatului Agroindustrial Curtici. Mai mult, fermierii din vestul țării sunt intimidați pentru a permite explorarea gazelor de șist pe proprietățile lor. Urmăriți mai jos prima parte a acestui interviu. Continuarea, in numărul următor.

Domnule Musca, există preocupări, din câte am înțeles, în rândul fermierilor cu privire la explorarea gazelor de șist în acestă zonă a țării. Puteți să ne spuneți de ce sunteți oarecum îngrijorați de exploatarea gazelor de șist în România?

Suntem îngrijorați pe bună dreptate. Aici la noi este un potențial enorm pentru agricultură. Producțiile pe care le-ați văzut, zootehnia, industria alimentară. Un potențial formidabil. Potențialul pe care îl are societatea noastră, Agroholding, îl are toată lumea în zona de vest. Unii agricultori sunt mai mari, alții mai mici, dar există îngrijorarea pentru toată lumea cu privire la exploatarea gazelor de șist.

Grijile dumneavoastră se rezumă doar la gazele de șist?

Trebuie să înțelegem un lucru – noi nu ne opunem exploatării zăcămintelor natural ale țării. Domnule, dacă există gaz natural, să fie exploatat gazul natural. Dar vă spun ceva – gazele naturale, țițeiul din partea de vest a României, pe toată porțiunea asta, Timiș, Arad și Bihor au fost înțesate de sonde pe vremea lui Ceaușescu, până în 1989, pentru că ungurii au dat de acestă rezervă de țiței care era pe graniță, au înțesat-o cu sonde, românii au făcut și ei sonde. A fost o competiție, care dintre aceste două țări extrage mai mult țiței și mai mult gaz. Pentru că s-au oprit aici înseamnă că nu există mai mult țiței și mai mult gaz, pentru că vin și mint și spun – nu vrem, Doamne ferește, ca apa sfințită, nu stricăm, nu mirosim, n-am mâncat usturoi, sau am mâncat usturoi, dar gura nu ne pute și vrem numai hidrocarburi. Nu! Se vrea exploatarea gazelor de șist.

Cât de periculoase sunt pentru agricultură gazele de șist?

Eu, la început, până nu am obținut documentele și informațiile necesare, am fost cuminte și mi-am văzut de treaba mea. Am văzut apoi o prezentare la nivel de țară când au venit trei senatori din America și au zis ce benefică este exploatarea gazelor de șist și apoi a venit un doctor inginer, specialistă în materie, care a spus cât este de toxic, chiar dacă sunt metode moderne. Și am întrebat-o – domana doctor, ce metode moderne folosim, sau dacă în aceste metode moderne se mai folosește lichidul de fracturare sau nu se mai folosește. Și mi-a zis – nu se poate fără lichidul de fracturare. Lichidul de fracturare înseamnă acel conținut de substanțe chimice, nu știu câte sute se spune că sunt, care se introduc în pământ până la 3-4 kilometri profunzime. Și, care, sigur, interferează cu apa și atunci avem probleme. Vrând-nevrând, s-a spus clar – în forările care se fac, un procent de 7% din aceste substanțe chimice sunt scăpate pe traseu, interferează cu apa freatică din pământ, iar apoi apa circulă în toate direcțiile.

Arseniu, de peste două ori jumătate peste limita maximă admisă, în apa de la Beba-Veche

Aveți un caz concret de poluare cu substanțe periculoase în urma exploatării gazelor de șist?

Vă prezint un caz de actualitate. În zona Beba-Veche, în județul Timiș. Ne-am întâlnit și am făcut front comun, am făcut o societate non-profit. Salvăm câmpia de vest a României! Ne-am întîlnit și acolo la ei și la noi. În Serbia, la un kilometru și jumătate de graniță, de fâșie, s-a făcut, în 2012-2013, o sondă care lucrează. Deci, nu prospecțiuni, ci, efectiv, exploatare. Și acestă sondă a poluat enorm de mult. Dacă s-a spus și sunt toate filmele prezentate, că este deosebit de toxic, că aceste substanțe chimice ne otrăvesc, iată, s-a făcut o radiografie și s-a văzut, în 2013, când a luat ființă aceea sondă la un kilometru și jumătate…S-au făcut măsurători în apa potabilă. În apa potabilă, acolo, la Beba-Veche, era, înainte să funcționeze sonda, o concentrație de 10 unități arseniu. Deci, era o concentrație admisibilă, se încadra în caracteristicile unei ape de băut. La ora actuală, după un an de zile, au văzut că apa miroase, că nu mai poate fi băută, nu știau ce se întâmplă. Și a venit un inginer și a prelevat probe analizate la laboratorul din Arad. Este ptrezentat raportul în toată presa scrisă. Conținutul de arseniu de la un an la altul a crescut de la 10 unități de arseniu în 2013, la 26 de unități de arseniu, în 2014, la acestă dată. Adică, oamenii nu mai beau acestă apă. Bun, să zicem că oamenii vor bea numai apă minerală dată de guvernul României.

Cât este normal?

Zece unități este normal.

Deci, concentrația este de 2,6 ori mai mare…

Este de 2,6 ori mai mare concentrația de arseniu la acestă oră. Gândiți-vă că n-o să putem da la vaca din zona Beba-Veche apă minerală și o să bea vaca apă din puțurile din subteran, iar acel conținut de arseniu va fi introdus și în cantitatea de lapte pe care o beau bătrânii, copii și toți oamenii de acolo din zonă. Acestă situație se răspandește. Gândiți-vă la evoluția concentrației de arseniu doar într-un an de zile. Este galopantă pur și simplu și oamenii nu mai știu ce să facă.

Dreptul la viață, la proprietate și la apărarea sănătății sunt garantate de Constituție

Care este situația acum în vestul țării?

Oamenilor le este frică pentru că sunt intimidați. Și la noi în zonă au venit niște șmecherași spunându-le oamnilor sau punând afișe – dacă nu ne dați pământul să intrăm peste voi să facem explorare și exploatare, atunci voi veți fi dați în judecată, veți pierde procesul, și, bineînțeles, că tot voi veți plăti și cheltuieli de judecată. Vedeți cât este nesimțirea de mare. Să spui asemenea lucruri văzând că sunt țărani care nu au școală, sunt și cu patru clase, și atunci pe aceștia îi pot speria. Sigur că, noi suntem aceia care-i educăm pe oameni și le spunem tot ce este. În primul rând șmecherașii le spun oamenilor că au și dreptul de servitute. Adică, dacă eu am un hectar de teren acolo, au dreptul să treacă peste hectarele mele și să le folosească în ceea ce înseamnă exploatare și explorare. Legea petrolului, așa cum au încercat să o facă, să o schimbe, ca să ne bage acum în instanță, nu poate să încalce Constituția Țării care spune – dreptul la viață, dreptul la proprietate și dreptul la a ne apăra sănătatea este garantat.

Domnule, ne otrăvesc!

Deci, este foarte grav…

Domnule, ne otrăvesc! Toate aceste substanțe chimice interferează cu apa, pentru că ea rămâne acolo în pământ, de unde o ia și o pompează. Asta se interferează. De jos vine apă infestată cu substanțe chimice. La americani s-au arătat toate filmulețele astea și nu e o nebunie, cât sunt de poluante, cât rău fac. Cancer cât încape, căzutul părului, astme, toate bolile posibile, n-o să stau acum să le enumăr.

Care ar fi impactul economic? Ce se va întâmpla cu exploatațiile agricole dacă se continuă forarea pentru gaze de șist? Spuneați la un moment dat că acest lucru ar putea fi devastator pentru dumneavoastră.

Nu pentru mine. Pentru toată partea de vest. Apa de băut o avem din subteran. Tot Aradul este aprovizionat cu apă din bazinul acesta cu apă din subteran, cu fântâni subterane. Vă dați seama că primul lucru este infestată apa. Este un atentat la sănătate. România, cel puțin 85% din gaz, îl are asigurat din ceea ce este acuma. De ce vrem neapărat să insistăm să ne băgăm să facem gaze de șist. Probabil că sunt comisioanele mari, nu știu. Probabil că sunt comisioane deosebit de mari. Fabuloase.

Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Parlamentului European, datorită secretelor comericale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetatorii au identificat peste 750 de asemenea substanțe. Conform unei liste cuprinzand 260 de astfel de substante furnizata de New York State aceasta conţine:

58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
substanta (Naftalină bis (1-metiletil) – în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică;
17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi acril-amidă , oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi clorhidrat hidroxilamină ;

7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

Pentru fiecare foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! Circa 2/3 din aceste fluide rămân in subteran (fiind sechestrată de la alte utilizări). O parte din această apă împreună cu gaze, poate migra in timp in panza freatica. Apa contaminată se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol.

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracturare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat, la care se adauga reteaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a solurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a zeci de mii de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (nivelul panzei freatice scade, iar terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.

Sursa: Lumea Satului/ Agrostandard

2 Comments

  • albu
    October 20, 2014

    nenorocitii astia de ,,americani,,afara cu ei din romania.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

19 + nineteen =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 15 December, 2018 | 0 comentarii | 66 vizualizari | 1 vot

LAPAR

Fermierii din Romania si din alte sase state din Regiunea celor Trei Mari au semnat un document privind pozitia comuna in cadrul viitoarei politicii agricole comune (PAC), principalele masuri sustinute de tarile semnatare fiind marirea bugetului PAC, uniformizarea subventiilor, renuntarea la plafonarea subventiilor si pastrarea patrimoniului si gestionarea pamantului. Documentul a fost semnat din partea […]

Autor: Agrostandard | 14 December, 2018 | 0 comentarii | 500 vizualizari | 1 vot

porumb boabe

Dincolo de problemele cu care s-au confruntat agricultorii romani, in acest an, au existat si reusite, cum este cazul la porumb, cultura pentru care 2018 s-a dovedit a fi un an bun pana la urma….Ba mai mult, pentru prima data, s-au depasit 20 tone de porumb/ha la irigat, dupa cum anunta Asociatia Producatorilor de Porumb […]

Autor: Agrostandard | 9 December, 2018 | 0 comentarii | 250 vizualizari | 1 vot

seceta

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat la Corabia ca fermierii din partea de sud a tarii, şi nu numai, au avut de suferit de pe urma secetei din aceasta toamna. Lipsa precipitatiilor a ingreunat lucrarile din camp, iar cheltuielile au fost mai mari, in conditiile in care agricultorii au fost nevoiti sa faca lucrari suplimentare.In […]

Autor: Agrostandard | 7 December, 2018 | 0 comentarii | 65 vizualizari | 1 vot

cf grup

Uniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., in parteneriat exclusiv cu Euralis Seminte, a organizat Ziua Cooperativelor de Cultura Mare, Editia a IV-a – 2018, in zilele de 4 si 5 decembrie 2018, la Hotel RAMADA, Bucuresti. Obiectivul principal al acestui eveniment a fost promovarea cooperativelor agricole ca model de reusita […]

Autor: Agrostandard | 6 December, 2018 | 0 comentarii | 610 vizualizari | 1 vot

KELO

Dupa cum se stie, finantarea fermelor mici si mijlocii in Romania constituie o mare problema, in conditiile in care institutiile financiare sunt destul de reticente fata de agricultura. Dezamagirea agricultorilor este cu atat mai mare cu cat de multe ori sunt pusi pe drumuri degeaba, iar decizia din partea finantatorilor depinde de un singur om […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Groupama Asigurari
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Seminis
Seminis
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional
TransLogistica
Ingredients show



bad politics

2018 © Agrostandard