Fermierii cred că impozitul pe norma pe venit va distruge complet sectorul producţiei de lapte din România pentru că nu exista niciun fel de profit la efective mici, de sub zece animale, iar, în plus, o mare mare parte din producţia de furaje este calamitată constant. În plus, agricultorii acuză autorităţile că nu au stabilit o modalitate de calcul clară a normei de venit la nivel național.
Fermier Ilfov: nu există profit până la zece vaci
“Ei vor o normă pe venit, numai că nu există niciun venit dacă ai până la zece vaci. Orice ţăran isteţ poate da statul în judecată pentru că nu există profit până la zece vaci, lucru uşor de demonstrat. Dacă 30% din producţie este calamitată, în cazul culturilor de cereale, atunci să fie scutit și crescătorul cu câteva animale de impozitul pe norma de venit. Apar tot felul de întrebări legate de norma de venit. În primul rând nu ştim dacă se calculează la venitul brut sau la venitul net. La nivel de ţară este o bulibăşeală de nu ne vedem”, susţine Mihai Lungu, unul dintre crescătorii de vaci de lapte din judeţul Ilfov.
În 2013, în sectorul de creştere a animalelor, limita neimpozabilă la bovine (vaci şi bivoliţe) era de două capete, iar pentru ceea ce depăşea acest număr norma de venit a fost stabilită la 453 de lei pe cap de animal.
Ca şi cum toate acestea nu ar fi suficiente, crescătorii de animale se confruntă, mai ales la câmpie şi deal, cu o restrângere accentuată a zonelor de păşunat.
“Din 240 de hectare de islaz in comuna Dascălu, judeţul Ilfov, au mai rămas 20 de hectare pentru 300 de vaci şi 3.000 de oi şi capre. Restul s-au transformat în proiecte imobiliare”, a punctat Lungu.
Lungu: există o acţiune concertată asupra vacii de lapte ca s-o distrugă
Fermierii deplâng situaţia sectorului zootehnic românesc şi acuză autorităţile că duc o politică care vizează distrugerea vacii de lapte.
“Numai în ţara asta nu interesează pe nimeni vaca de lapte. Acesta este singurul sector din zootehnie aflat într-un declin dramatic. Există o acţiune concertată asupra vacii de lapte ca s-o distrugă. Toate acţiunile noastre se lovesc de un zid. Direcţiile agricole sunt spre desfiinţare, oameni capabili nu mai sunt, s-a ales praful de tot. Efectivele de vaci au scăzut de peste şapte ori în 24 de ani. Efectivele de păsări se refac în luni, cele de porc în ani, însă efectivele de vaci de lapte au nevoie de 3-5 ani ca să se refacă”, a arătat Lungu.
Crescătorii de oi, “cocoşaţi” de taxe
Nici crescătorii de oi nu sunt de acord cu norma de venit anunţată pentru acest an. La cei 10 lei pe cap de animal, se adaugă o grămadă de alte costuri, care aruncă în derizoriu profitul fermierilor, în cazul în care acesta există.
“Nu ne plângem de subvenţie, dar a impus statul să plătim venitul de la miei, ne ia taxă de la fiecare oaie 10 lei, eu la 200 de oi trebuie sa dau 2.000 de lei, ciobanul îl plătesc cu 10.000 pe an. Noi cu ce ne alegem? Este primul an când trebuie să plătim acest impozit”, spune Săndel Almăjanu, un crescător de miei din Bechet, judeţul Dolj.
Pe lângă norma pe venit, pe lista cheltuielilor intră 10 lei pentru crotal, care nu mai e gratuit ca în alţi ani, de asemenea, medicul veterinar este plătit cu 5 lei pe cap de animal, când se fac tratamente. “Fără avizul medicului nu poţi să pleci cu animalul”, afirmă fermierul.
Nu mai vorbim de preţul furajelor, care sunt tot mai scumpe, balotul de lucernă ajungând undeva la 15 lei.
Chiar dacă costurile sunt mari, fermierul din Bechet spune că îşi permite să trăiască de pe urma oilor. Preferă sî muncească acasă decât să umble prin străinătăţuri după un loc de muncă. El, de exemplu, a fost vreo trei luni în Spania şi Portugalia la cules de măsline, fără să se întoarcă cu mare lucru acasă.
“Am fost să muncesc în Spania şi Portugalia. Este foarte greu şi acolo şi banii sunt puţini: la ce să-ţi ajungă 20 de euro pe zi?!”, spune Almăjanu, care s-a întors tot la oi, acasă.
Acesta creşte lângă Dunăre, la Bechet 200 de oi şi vreo 180 de miei din rasa Ţurcană.
Noi norme de venit
Pe site-ul MADR a fost lansată în dezbatere publică metodologia pentru stabilirea normelor de venit utilizate la calcularea impozitului pe care trebuie să îl plătească fermierii. Dacă în 2013, impozitul pe veniturile din agricultură a fost uniform, în 2014, norma de venit ar urma să fie specifică pentru fiecare zonă din ţară. În sectorul zootehnic, în 2013 au plătit impozit agricol impozit cei care avut mai mult de două vaci sau bivoliţe, 50 de oi, 6 porci, 75 de familii de albine şi 100 de păsări.
Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute în mod individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea pla.ntaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea, creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală. LAPAR a propus autorităților ca femierii să fie impozitaţi de la 10 hectare în sus.
Cum se calculează norma de venit
Pentru vaci şi bivoliţe, veniturile se stabilesc pe baza:
a) producţiei medii de lapte la nivel judeţean pe ultimii 3 ani, care se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat pentru anul în curs.
b) valorii la înţărcare a viţeilor; greutatea la înţărcare, estimată la 80 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.
c) valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 400 kg. Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea greutăţii vii cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.
Art. 5.Prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli rezultă norma de venit care se aplică tuturor crescătorilor de vaci/bivoliţe din judeţ.
Art. 7. Pentru oi şi capre, veniturile se stabilesc pe baza:
a) producţiei medii de lapte şi lână la nivel judeţean pe ultimii 3 ani, care se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat pentru anul în curs.
b) valorii la înţărcare a mieilor şi iezilor; greutatea la înţărcare, estimată la 12 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.
c) valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 60 kg. Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea greutăţii vii cu preţul mediu pe kg, estimat pentru anul în curs.
Art. 8. Prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli rezultă norma de venit care se aplică tuturor crescătorilor de oi/capre din judeţ.
Sursa: Lumea Satului
