Aproximativ 100 de milioane de euro, adică aproximativ 10% din subvenţiile pentru fermieri, ies în fiecare an din ţară, susţin reprezentanţii fermierilor. Străinii care lucrează mari suprafeţe de teren în România încasează subvenţia pe suprafaţă pe care o transfer în ţările de origine, după care arendează terenul românilor, fără a le da, însă şi subvenţia pe suprafaţă. “Fermierii străini, care deţin suprafeţe mari, arendează terenul fermierilor români, dar fără să le dea şi subvenţia pe suprafaţă. Subvenţia rămâne la străini, care o duc înapoi în Uniunea Europeană. Estimăm că, în total, e vorba cam de 10% din sumele prevăzute în pilon, care ies din ţară”, a declarat Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine. Pe de altă parte, reprezentanţii LAPAR susţin că nu se poate vorbi despre un fenomen de o asemenea amploare şi că “exportul” banilor din România nu se poate face atât de uşor.

LAPAR: transferurile bancare nu pot fi facute asa de usor

“Nu pot fi transferate înafara ţării sume de bani atât de mari. Transferurile bancare nu se fac aşa uşor. Orice operaţiune bancară e face în conformitate cu Codul Fiscal din România. Când este depăşit pragul de 10.000 de euro se intră sub incidenţa spălării banilor. Este o supoziţie. Este adevărat, însă, că străinii care lucrează pământuri în România exporta profiturile”, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România(LAPAR).

Nici fermierii din Teleorman nu cred că marile ferme deţinute de străini şi-ar putea permite să nu folosească subvenţia în procesul de producţie.

“Eu nu cred că ar putea face asta. E o imprudenţă. Nu cred că şi-ar permite vreunul lucrul acesta. Arenda este chiar echivalentul subvenţiei dacă faci un calcul. Or fi cazuri de acest fel, dar nu putem generalize”, a declarat Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă ASOMAR, Teleorman.

Manaila: se poate, atunci cand strainul iti cumpara pamantul, dar te lasa pe tine sa-l lucrezi in continuare

Potrivit LAPAR, proprietarii şi arendaşii terenuri straini din România fraudează la scară mare bugetul de stat prin exportul, la preţuri derizorii, a întregii cantităţi de cereale produse în România. De asemenea, aceştia cumpără input-uri de afară, la preţuri mult umflate, astfel încât să profitul să fie zero, pentru a nu plăti astfel impozite statului roman. Reprezentantii organizatiei afirma ca schema de fraudare a statului, extinsă la scară mare, la nivel naţional, presupune existenţa două firme – una în România şi alta înafara ţării, ambele controlate de acelaşi proprietar.

Spania detine cele mai mari suprafete de pomi fructiferi (423 mii ha) in UE, fiind urmata de Italia (279 mii ha), Polonia (167 mii ha), Grecia (91 mii ha), Franta (70.000 ha) si Romania (62.000 ha), potrivit datelor Eurostat pentru 2017. Pe locurile urmatoare se afla Portugalia (38 mii ha), Ungaria si Germania (36 mii […]

Producatorii de tractoare si masini agricole sunt destul de rezervati cu privire la prognozele de vanzari din acest an in Europa, din cauza temerilor legate de preturile la cereale si oleaginoase pe pietele internationale. In conditiile in care in Vest doar piata franceza se arata ceva mai dinamica, toate privirile se indreapta spre tarile din […]

2018 a fost un an bun pentru producatorii de porumb, cu o medie de 5.959 kg/ha, ceea ce a facut posibila atingerea unei recolte de 18,971 milioane de tone, ceea ce plaseaza Romania pe locul 1 in UE. Pe urmatoarele pozitii s-au clasat Franta – 12,5 mil. tone, Ungaria – 7,7 mil.to, Italia – 6,2 […]

Pentru ca subiectul zilei este preluarea presedintiei CE de catre Romania pentru timp de sase luni, iata si cateva cifre care ilustreaza pozitia ocupata de Romania in UE! Sunt lucruri cu care ne mandrim, dar si altele de care nu ne face placere sa amintim. Ar trebui totusi sa ne bucuram ca avem si cateva […]

Dupa un debut promitator la inceputul anului 2000, agricutura ecologica pare sa fi intrat intr-un con de umbra in Romania, in ultimii ani. O dovedesc statisticile oficiale, dar si evolutia jucatorilor din piata. In doar trei ani, Romania a pierdut circa 5.000 de companii inregistrate in sistemul de productie ecologic, dar si circa 75.000 ha. […]