Sustine Agrostandard
starea vremii
Silvicultura
Fordaq: Estimarile pentru 2018 arata o crestere a pretului lemnului de 413%
Agrostandard | 7 December, 2017 | 0 comentarii | 555 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

forumCresterea preturilor este efectul unei crize artificiale de resursa de masa lemnoasa, in conditiile in care in urma modificarii Codului Silvic in 2017, volumul de masa lemnoasa oferit la licitatiile principale de catre RNP- Romsilva a scazut cu 30 %. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a vazut in preturile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave in
2018, sustín reprezentantíi Fordaq.

“Criza de resursa este de fapt o criza artificiala, determinata de blocajul in administrarea padurilor private. Este artificiala pentru ca exploatam din paduri foarte putin fata de cresterea padurii, foarte putin fata de alte tari europene, iar starea padurilor Romaniei conform rezultatelor Inventarului forestier national este buna. Cu toate acestea ne confruntam in piata cu o criza de lemn pentru foc si o criza de resursa in industrie. Specialistii din domeniu estimeaza ca in anul urmator criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primara si ale industriei mobile isi va spune cuvantul. Putem deja vorbi de un salt al pretului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc in 2017 pana la 293 lei/mc pentru 2018, in baza ultimei licitatii de la Directia Silvica Mures. Daca astazi lemnul are un pret prohibitiv pentru populatie si pentru industrie, fata de anul 2011 cresterea preturilor se estimeaza ca va fi de 413 % in 2018. Este nevoie de o schimbare totala de optica, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol si subfinantare la o viziune de dezvoltare durabila. Codul Silvic trebuie modificat inainte de a produce restrangeri ireversibile ale capacitatii de exploatare, pierderea fortei de munca specializata si bulversarea completa a piatei lemnului in 2018” – spune Catalin Tobescu, Fordaq Romania.

Pretul lemnului de foc a crecut in perioada 2011-2017 cu 250 %, de la 120 lei/mc la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar in 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc in sudul tarii. In tot acest interval, variatiile preturilor cherestelei pe pietele internationale au fost foarte mici, de circa 10 %. Șocul cresterii preturilor a fost preluat de sectorul de exploatare, de populatie prin pretul lemnului de foc si partial de industria de prelucrare a lemnului/ industria mobilei. Industria lemnului din Romania a ajuns sa plateasca cel mai mare pret din Europa pe resursa de lemn: la fag, bustean de gater, avem preturi de 45 euro/mc in Serbia, 60-65 in Slovacia, Polonia, 65 in Franta, 80 in Germania si 85-90 euro/mc in Romania. Situatia este identica si la rasinoase.

Aceasta situatie a generat efecte foarte periculoase: pretul lemnului de foc a devenit mai mare decat pretul lemnului pentru industrie, cu efect in faptul ca se “toaca” masa lemnosa de calitate superioara ca lemn de foc. In Romania, din 8 milioane de gospodarii, aproape jumatate se incalzesc iarna cu lemne de foc, iar birocraţia a facut ca padurile statului sa nu mai poata da suficient lemn de foc pentru populaţie.

Pe de alta parte padurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasa, pentru ca s-a pus accentul exclusiv pe combaterea taierile ilegale. Legislatia atat de stufoasa pe contraventie, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare, a creeat confuzie si a bulversat intreg sectorul forestier.

Padurile private vs.Romsilva

Toata lumea crede ca in padurile private se taie foarte mult, desi din datele Institutului National de Statistica reiese ca in anul 2016 s-a exploatat din padurile private 8 milioane de mc si 9 milioane de mc in padurile RNP – Romsilva. Padurile private reprezinta 51 % din padurile Romaniei, Romsilva gestioneaza 49 milioane de mc. In tara noastra sunt 800 mii de proprietari mici de terenuri impadurite, cu un total de circa un million de hectare, iar acestia nu isi mai pot exploata lemnul nici macar pentru incalzirea propriei locuinte.

“Noi spunem ca exista o crestere a padurilor de 50 milioane mc si se taie 17 milioane de mc, iar stocul de masa lemnoasa din paduri creste in continuare. Este absurd sa spunem ca ramanem fara paduri. Este o afirmatie apocaliptica ce nu are niciun fel de acoperire. Omoram toate afacerile legale alergand dupa aceste taieri ilegale. Tot controlul din tara asta constata 100 mii de mc, iar noi cautam cine taie aceasta cantitate, fara sa ne uitam ce consecinte sunt pentru populatie, pentru proprietarii de paduri, sectorul de exploatare a lemnului, industria lemnului si asa ajungem sa distrugem o economie intreaga. Lemnul pentru industrie (bustean de gater si bustean din care se poate face mobila, placaj si furnir) a ajuns mai valoros ca lemn de foc. Blocajul major este in padurile private, acolo unde la o suprafata de 600 mii ha paduri neamenajate proprietate privata, 400 mii ha pasuni impadurite si 700 mii ha padure echivalent arbori izolati, marcarile totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafete, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit sa fie de 5 milioane mc” – spune Catalin Tobescu, Fordaq Romania.

Agentii economici mici, cei mai afectati

Segmentul de agenti economici mici a fost cel mai afectat atat in sectorul de exploatare, in sectorul de prelucrare primara si in industria mobilei. Peste 1800 de agenti economici mici din sectorul de exploatare, peste 2800 din cel de prelucrare primara a lemnului si peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii in zona negativa, practic cea mai mare parte dintre ei vor intra in incapacitate de plata si isi vor inceta activitatea. Cea mai grava criza este in sectorul de exploatare a lemnului, unde disparitia agentilor economici mici face din ce in ce mai greu de mobilizat resursa din proprietatile forestiere mici.

Criza lemnului de foc si criza de resursa din industria lemnului a fost principala tema de dezbatere in cadrul Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi care a avut loc la Bucuresti pe 6 decembrie 2017. In aceasta dezbatere s-a pus accentul pe dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primara si ale industriei mobilei. In plus, directionarea resursei de masa lemnoasa catre lemn de foc, catre consum cu un randament energetic mic, este o greseala pe care Romania o face, atat din punct de vedere al combaterii schimbarilor climatice, cat si din punct de vedere al strategiei nergetice.

Detalii despre starea actuala a sectorului forestier si industria lemnului gasiti pe www.fordaq.ro

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

8 − eight =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 6 December, 2017 | 0 comentarii | 2263 vizualizari | 1 vot

paduri

Industria lemnului din Romania plateste cel mai mare pret pentru lemn din Europa. La fag, de exemplu, la busteanul de gater, preturile sunt de 85-90 euro/mc fata de 80 euro in Germania sau 45 euro/mc in Serbia. In perioada 2011-2017 cresterea pretului a fost de 250%! Jucatorii din industrie se asteapta la o crestere a […]

Autor: Agrostandard | 10 October, 2017 | 0 comentarii | 313 vizualizari | 2 voturi

PADURI

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza potentialii beneficiari ca cea de-a doua sesiune de depunere a Cererile de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima impadurire si crearea de suprafete impadurite” aferenta Masurii 8 „Investitii in dezvoltarea zonelor impadurite si imbunatatirea viabilitatii padurilor”, Submasura 8.1 „Impaduriri si crearea […]

Autor: Agrostandard | 22 September, 2017 | 0 comentarii | 311 vizualizari | 1 vot

padure

Fenomenele meteorologice extreme inregistrate, in ultimele zile, in vestul tarii, au produs pagube semnificative in padurile proprietatea publica a statului. Conform primelor date provizorii centralizate, a rezultat un volum cumulat al arborilor rupti sau doborati de aproximativ 460.000 de metri cubi, din care 246.000 de metri cubi sunt doboraturi in masa, adica intreaga suprafata de […]

Autor: Agrostandard | 20 September, 2017 | 0 comentarii | 245 vizualizari | 1 vot

elo

Wildlife Estates Label (WE), organizatie creata in 2007 in scopul recunoasterii si a incurajarii gestiunii durabile a faunei si teritoriului, protejand biodiversitatea, îsi extinde reteaua în Europa de Est. Un prim pas in ceea ce priveste Romania, constituie organizarea unei conferinte la Bucuresti, sub patronajul ELO (Organizatia Europeana a Proprietarilor de Pamant), unde participantii au […]

Autor: Agrostandard | 16 April, 2015 | 1 comentarii | 839 vizualizari | 1 vot

motocoasa

STIHL România a demarat în 2015 investiţii de aproximativ 850.000 de euro în reţeaua sa de showroom-uri. Investițiile s-au concretizat în dotări cu sisteme de prezentare a produselor, mobilier pentru atelierele de service, semnalizare exterioară standardizată dar și în alte elemente de marketizare. Până în prezent au fost amenajate 15 magazine de referință pe suprafețe […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 1615 vizualizari | 6 voturi
05 Dec 2017 | 0 comentarii | 2300 vizualizari | 2 voturi
05 Dec 2017 | 0 comentarii | 1011 vizualizari | 2 voturi
»
20 Sep 2017 | 0 comentarii | 3736 vizualizari | 2 voturi
»
24 Oct 2017 | 0 comentarii | 3404 vizualizari | 2 voturi
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Ameropa



bad politics

2017 © Agrostandard