Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Fermierii români: România trebuie să arendeze terenuri străinilor, nu să le vândă
Agrostandard | 22 April, 2013 | 0 comentarii | 515 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

teren_agricol_straini6Marius Șerban
Fermierii locali susțin că străinii care vin să facă agricultură în România ar trebui să arendeze terenurile fără să le poată cumpăra. În acest fel s-ar combate specula cu terenuri și acestea ar ajunge strict la cei care vor să facă agricultură. În plus, s-ar aplica același principiu protecționist întâlnit în toate țările Uniunii Europene și nu ar fi încălcată nicio directivă UE. Trebuie, însă, ca și Ministerul Agriculturii să se implice. Dacă merge în alte țări, de ce n-ar funcționa și la noi această metodă, se întreabă agricultorii. Fermierii români susțin că lipsa de inițiativă legislativă a ministerului este de neînțeles în condițiile în care toate statele europene fac eforturi pentru a-și proteja terenurile agricole în perspectiva preconizatei crize alimentare globale. Ei arată că românii și bulgarii sunt forțați să permită cumpărarea terenurilor de către străini, în vreme ce altor țări europene li se permite să se protejeze. Agricultorii propun ca străinii care chiar vor să facă agricultură în România să poată arenda terenuri fără să fie însă și proprietari pe acestea. O soluție simplă, care nu contravine directivelor UE, după cum agricultorii.

”Dacă chiar vor să facă agricultură în România, și nu speculă, străinii ar putea să arendeze terenuri, nu să fie proprietari. Arendarea terenurilor de către străini, fără posibilitatea acestora de a le cumpăra, nu ar contrazice directivele europene din moment ce fiecare stat are mecanisme de protecție internă – italienii contra germanilor, germanii contra francezilor, cu atât mai mult după criza din 2007 când statele au înțeles că trebuie să-și asigure siguranța alimentară”, afirmă Daniel Ciobanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Bacău.

Și în prezent cetățenii străini pot cumpăra terenuri în România, însă prin intermediul firmelor înregistrate în România, care figurează ca persoane juridice şi care pot avea în posesie terenuri agricole. Astfel, s-a ajuns ca aproape zece procente din suprafața agricolă a României să fie controlată de străini, țara noastră situându-se pe primul loc în Europa şi pe locul zece în lume după procentul de teren agricol deţinut de companii străine. România s-a obligat, prin Tratatul de aderare la UE, să liberalizeze din 2014 piaţa funciară.

Potrivit datelor MADR, la începutul anului 2012, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România era de circa 700.000 de hectare( 8,5% din suprafaţa arabilă). Agricultorii români cred, însă, că în realitate, suprafața deținută de străini ar fi mult mai mare decât cea care apare în datele oficiale. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. De asemenea, Ungaria deţine 8,17% din cele peste 700.000 de hectare deținute de străini, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.

Poziția României în raport cu UE

Agricultorii acuză Comisia Europeană de aplicarea unui dublu standard în relația cu România și Bulgaria în raport cu celelalte state europene.

”În decembrie 2010 Comisia Europeană recomanda, la trei ani de la aderarea României la UE, doar României și Bulgariei, să liberalizeze piața terenurilor agricole și să permită nerezidenților să cumpere terenuri în România. Veneau cu niște argumente de copii mici, că, vezi Doamne, străinii vor veni cu tehnologii de vârf și va fi o adevărată revoluție științifică. Atunci, noi agricultorii nu ne-am opus, pentru că n-am știut că am fost atât de proști când s-a negociat tratatul de aderare. Spre deosebire de alte țări europene, României și Bulgariei le lipsește articolul șapte din tratat cu privire la circulația terenurilor. Dacă nouă ni se impune să deschidem piața terenurilor agricole pentru străini de la 1 ianuarie 2014, nu așa au stat lucrurile și la alții. Croaților (n. red.- Croația este în curs de aderare la UE) li s-a permis să prelungească tranziția către liberalizarea pieței terenurilor cu încă trei ani printr-o simplă notificare a Comisiei Europene. La fel și în cazul Ungariei, care a notificat CE și a fost prelungit termenul (n.red. -,ungurii au anunțat chiar că vor să interzică achiziția de terenuri de către străini). Polonezii aveau negociat deja pe 12 ani de la aderare, până în 2016, deci n-au avut nevoie să notifice”, spune Ciobanu.

Fermierii români susțin că, deși a mai rămas mai puțin de un an până la deschiderea pieței terenurilor către străini, Ministerul Agriculturii nu a luat nicio măsură de protecție, deși toate statele europene fac acest lucru.

”În Germania sau Franța, de exemplu, reglementările cu privire la cumpărarea terenurilor sunt atât de severe încât, de fapt, nu poți cumpăra niciun metru pătrat de teren. Fiecare țară are o agenție care reglementează vânzarea terenurilor care impune o serie de preemțiuni. Restricțiile merg până acolo încât, reglementările naționale foarte stricte sunt dublate de condițiile draconice impuse de autoritățile locale. În Polonia, de exemplu, reglementările naționale și cele locale se împletesc între ele, astfel încât nu ai nicio șansă să cumperi teren acolo. Avem un exemplu recent.

Între Germania și Elveția există un acord de liber schimb. Recent, o exploatație elvețiană s-a extins peste graniță, arendând 2,5 hectare de teren în zona germană. Nu mai puțin de trei instanțe germane au anulat actul de închiriere motivând că firma elvețiană nu plătește taxe în Germania. Asta înseamnă protecția pământului. Se pot impune și la noi condiții restrictive străinilor, dar nu se dorește. Autoritățile susțin că înstrăinarea terenurilor este doar un subiect de presă, a continuat Ciobanu.

El a mai arătat că ungurii au invocat principiul egalității de șanse în relația cu străinii pentru a prelungi cu trei ani data la care se va face liberalizarea terenurilor. În plus, au înăsprit legislația, astfel că, în țara vecină se poate face chiar închisoare pentru vânzarea terenurilor către străini. Premierul Ungariei, Viktor Orban a declarat recent, invocând legislația protecționistă din Austria și Germania, că va proteja terenurile cultivabile de speculatori şi bancheri și va favoriza deţinerea de terenuri de către exploatațiile agricole mici şi mijlocii, în detrimentul celor mari”. De asemenea, legea va permite şi “recuperarea terenurilor furate prin contracte de achiziţie dubioase”.

La rândul său, Ilie Popescu, un agricultor din Olt, susține că invocarea principiului neimplicării statului în acestă problemă esențială este o dovadă de rea-voință din partea Ministerului Agriculturii. El consideră că nu este vorba de o simplă problemă de piață liberă și că statul trebuie să intervină legislativ.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara la sfârșitul anului trecut, că nu le vom putea interzice străinilor să cumpere terenuri agricole în România.

“Din 2014, piaţa terenurilor agricole se va liberaliza, conform tratatului de aderare la Uniunea Europeană pe care îl avem semnat şi pe care nu putem face modificări, pentru ca asta ar însemna ratificarea eventualelor amendamente de toate cele 26 de state membre şi nu avem garanţia că se poate face acest lucru”, declara Constantin.

Românii nu pot cumpăra terenuri pentru că sunt decapitalizați. Străinii, în schimb, sunt încurajați

În lipsa unei agenții de reglementare a vânzării terenurilor și a unui cadru legislativ adecvat, singura șansă rămâne ca terenurile să fie cumpărate de români, însă aceștia sunt decapitalizați și nu sunt sprijiniți în niciun fel de stat, spre deosebire de fermierii străini care sunt încurajați de statele lor să cumpere terenuri în afara țării de origine prin credite cu dobândă subvenționată, fără dobândă sau chiar cu ajutorul fondurilor nerambursabile.

”Nu avem bani să cumpărăm pământ.Singura șansă pentru țărani este banca… Numai că noi plătim o dobândă de 10%, iar un austriac una de 3%. Și, chiar și așa nu ne dă nimeni credite. Nu avem nicio soluție. Capitalul e în mâna lor. Nu ne mai vedem viitorul. Tocmai pentru că nu pot lua bani din bănci, 80% dintre fermieri apelează la credit furnizor pentru pesticide, semințe, etc. În aceste condiții, de unde să aibă bani ca să cumpere pământ?”, se întreabă președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Bacău.

Nu numai că nu pot să cumpere terenuri, dar românii vor fi forțați indirect să vândă, susțin fermierii din Călărași.
“Riscul ca agricultorii (români-n.r.) să vândă e mai mare de la an la an astfel încât, până la urmă, omul să fie forțat să-l vândă. Vin cei de afară cu susținere din partea statelor lor care le dau credite cu dobândă de 1%, fără dobândă sau chiar fonduri nerambursabile ca să cumpere terenuri în România” , susține Ion Ciulinaru, un agricultor din Călărași.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

three × 5 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 11 December, 2017 | 0 comentarii | 429 vizualizari | 1 vot

padure-1

Imaginea publica ca dispar padurile din Romania este complet falsa, in conditiile in care tara noastra are 7 circa milioane de hectare de padure, iar golurile destinate impaduririi sunt de doar de 78.000 ha, adica 1% din total suprafata, a declarat in cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi Constantin Tobescu, director Fordaq. Fara […]

Autor: Agrostandard | 10 December, 2017 | 0 comentarii | 69 vizualizari | 1 vot

paduri virgine

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Autor: Agrostandard | 21 November, 2017 | 1 comentarii | 156 vizualizari | 1 vot

gunoi

Daniel Zamfir, presedintele Comisiei economice, industrii si servicii din Senat, spune ca daca nu se vor lua masuri pentru colectarea selectiva a deseurilor, in decurs de trei ani, romanii risca sa nu mai aiba unde sa depoziteze gunoaiele. “In Romania, astazi, mai avem capacitate de depozitare de 14 milioane de tone. La cat producem noi […]

Autor: Agrostandard | 6 November, 2017 | 1 comentarii | 1419 vizualizari | 1 vot

top 600

Judetul Dolj se numara printre cele mai importante zone agricole din tara, cu un fond funciar care se intinde pe circa 488.560 ha. In ultima perioada, a crescut foarte mult interesul strainilor pentru terenurile de aici, dovada fiind si faptul ca in primele 8 luni ale acestui an au fost inregistrate 4.570 tranzactii agricole, potrivit […]

Autor: Agrostandard | 15 October, 2017 | 0 comentarii | 604 vizualizari | 1 vot

graul cl

Valoarea productiei ramurii agricole a crescut in 2016 cu 2,5%, comparativ cu anul 2015, potrivit datelor INS. Indicele productiei ramurii agricole in anul 2016 fata de anul 2015 a fost 102,5% pe total, 105,3% la productia vegetala si 97,6% la productia animala. In ceea ce priveste valoarea serviciilor agricole, aceasta este in general nesemnificativa, in […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 1615 vizualizari | 6 voturi
05 Dec 2017 | 0 comentarii | 2299 vizualizari | 2 voturi
05 Dec 2017 | 0 comentarii | 1010 vizualizari | 2 voturi
»
20 Sep 2017 | 0 comentarii | 3736 vizualizari | 2 voturi
»
24 Oct 2017 | 0 comentarii | 3404 vizualizari | 2 voturi
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Ameropa



bad politics

2017 © Agrostandard