Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Fermierii români ară încă cu tractoarele lui Ceauşescu. Guvernanţii vor producţii ca în vest
Agrostandard | 26 October, 2013 | 1 comentarii | 3135 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (2 votes, average: 3.00 out of 5)
Loading...

tractoare_vechi_reconditionateFermierii din România încă mai ară cu tractoarele Universal de pe vremea lui Ceauşescu, vechi de cel puţin un sfert de secol. Practic, trei sferturi din parcul de tractoare din România este compus din tractoare fabricate înainte de 1990, fapt care plasează România pe unul dintre ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte gradul de mecanizare a agriculturii. Practic, nimeni nu ştie câte dintre cele 180.000 de tractoare, cu 30.000 mai multe decât în 1990, sunt funcţionale. Cert este că România are 1,7 tractoare la 100 de hectare, în vreme ce, de exemplu, Polonia se bucură de nu mai puţin de 7,4 tractoare la 100 de hectare. Unde mai pui că având tractoare complet depăşite moral şi fizic, fermierii români ară în trei minute cât ară străinii în zece secunde, astfel că o producţie considerată de execepţie în România este văzută drept mediocră sau chiar slabă în ţările din Europa. Şi la puterea medie stăm prost. Dacă în România puterea medie este de 70 de cai putere, în Europa, puterea medie a unui tractor este de 200 de cai putere.

Trei sferturi dintre tractoare sunt ale lui Ceauşescu

“Aproximativ 70-75% dintre tractoarele de pe câmpurile României sunt Universal si alte mărci de pe timpul lui Ceauşescu. Rata de înlocuire este dezastruoasă, în fiecare an fiind cumpărate cam 1.500 de tractoare noi şi 800-1.000 de tractoare second-hand. Spre comparaţie, în Polonia se vând cam de zece ori mai multe”, a declarat Mihai Ivaşcu, director de marketing Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România.

Programul Rabla, un eşec total

De vina pentru această situaţie dezastruoasă sunt lipsa politicilor care să susţină fermierii să se doteze cu utilaje noi, aşa cum se întâmplă în restul Europei. Iar fondurile europene sunt o glumă, din cauza birocraţiei sufocante.

“Programul Rabla n-a fost funcţional niciodată. Cum poţi să te gândeşti să cumperi un tractor nou cu un vaucher de 18.000 de lei. Dacă erau acceptate măcar trei vouchere mai aveai o şansă. Aşa, omul îl mai cârpeşte pe ăla vechi şi îşi lucrează pământul. La fonduri europene, dacă în 2008, 80% dintre tractoare erau cumpărate prin fonduri UE, acum proporţia s-a inversat şi doar 20% dintre tractoare mai sunt cumpărate asfel. De vină este birocraţia extraordinară care-i face pe ţărani să nu mai aibă încredere. Ce să faci cu fondurile UE când mai devreme de un an, cât durează dosarul, selecţia, licitaţia, nu poţi avea un tractor. Ori, omul are nevoie acum de el, într-o lună, două. Poate prin noul PNDR să se mai reducă birocraţia”, a continuat Ivaşcu.

Programul Rabla a fost un eşec pentru că guvernanţii nu au considerat că dotarea fermierilor români cu tractoare ar fi o prioritate pentru agricultură.

“Rabla a fost un eşec total. Până nu vii cu o politică coerentă, până nu le dai fermierilor măcar trei cupoane ca să-şi cumpere un tractor, nu ai făcut nimic. Cu un avans de 3.000-4.000 de euro nu-ţi poţi cumpăra decât cel mult un tractor de 65 de cai putere. Şi atunci, de ce aid a un tractor de 65 de cai, ca să cumperi unul tot de 65 de cai? Aşa poate omul ar înlocui cele 15 tractoare vechi de 65 de cai pe care le are în curte cu cinci tractoare noi, de câte 150 de cai fiecare”, a arătat George Stanson, director general al Case IH & Steyr Balkans.

Polonia, de zece ori mai multe tractoare noi pe an decât România

Dealerii de utilaje compară situaţia dezastruoasă din România cu modelul de succes din Polonia.

„Pononia a făcut ce a trebuit. Noi nu. Când a fost stabilit sistemul de plăţi din fonduri europene, Polonia nu a angajat un staff rugnit timp de zeci de ani prin direcţiile agricole. A angajat oameni tineri, dornici de afirmare, plătiţi cu procente semnificative din fondurile absorbite. La noi s-au angajat oameni de vârstă medie spre înaintată, cu metehne din sistemul vechi, proveniţi din Camereel Agricole, care n-au făcut altceva decât să pună nişte cifre pe un tabel. Aşa se face că, dosarele de finanţare zac câte un an şi jumătate. Aşa se face că Polonia a cumpărat în acest an 17.500 de tractoare, iar noi nici măcar a zecea parte”, a mai spus Stanson.

Până una-alta, fermierii români îşi mai cârpesc tractoarele vechi cu piese, fabricate, culmea, înafara ţării.

Universal cu piese din India

“Piese pentru tractoarele vechi se găsesc. Sunt aduse din Turcia, din India. Nu sunt foarte complicate, iar o pompă de apă este o pompă de apă. Cred că vor mai merge mulţi ani aceste tractoare în aceste condiţii”, a mai spus Mihai Ivaşcu.

Dacă până de curând băncile nu se prea înghesuiau să finanţeze achiziţia de utilaje agricole, acum, se pare că, dealerii de utilaje caută finanţare pentru clienţii lor.

“Noi căutăm finanţare pentru clienţii noştri. Avem oferte bune pentru achiziţia de utilaje. Dacă băncile nu finanţează cumpărarea de terenuri sau construcţia de clădiri, dau, totuşi, credite pentru cumpărarea de utilaje”, a declarat Monika Puiu, director general NHR Agropartners.

Dezgheţ la finanţarea de utilaje?

Pentru finanţarea de utilaje se simte un mic dezgheţ.

“O altă problemă cu care se confruntau fermieirii era lipsa finanţării pentru utilaje. Acum se simte un dezgheţ pentru că toţi dealerii bat la uşa fermierilor ca să le prezinte oferta. Mai nou, corporaţiile suportă şi o parte din dobânda la creditele pentru utilaje. Din păcate, oamenii nu pot face previziuni cu privire la evoluţia câştigurilor din cauza variaţiilor foarte mari ale preţurilor la cereal. Dacă oamenii ştiau acum 5-6 luni cam pe unde se situează preţurile, puteau face nişte bugete pentru utilaje”, a mai spus George Stanson.

Dealerii de maşini agricole sunt de părere că fermierii trebuie încurajaţi să cumpere tractoare noi pentru a-şi reduce semnificativ costurile de producţie.

“Costurile cu un tractor nu scad foarte mult. Numai cele la motorină scad aproape la jumătate. Cine nu vrea să se doteze cu un tractor nou este un om care nu ştie să-şi calculeze costurile. Totuşi, nu doar utlajele determină producţiile mari. Este vorba şi de calitatea celorlalte input-uri”, a mai spus Monika Puiu.

Micul fermier, incompatibil cu tractorul nou

Chiar dacă tractoarele ajung mai greu la fermierii mici, ele totuşi ajung.

“Avem clienţi cu 20-30 de hectare care au cumpărat un tractor nou, chiar dacă mai au 2-3 tractoare vechi în curte. Treaba o fac cu cel nou, iar cu cele vechi mai cară diverse lucruri la câmp”, a mai spus Puiu.

Unul dintre aceşti “norocoşi” este Mihai Lungu, un fermier mic din judeţul Ilfov care a avut “nebunia” de a-şi cumpăra un tractor nou.

“Îţi poţi cumpăra un tractor nou, dar cu mult curaj şi cu multă nebunie. Eu ama vut norocul cu vacile (ferma de vaci-n.r) care mă susţin, am garanţia că îmi intră bani constant. Am luat un credit pe cinci an şi am negociat perioada de graţie până la anul în aprilie. Am negociat trei rate pe an, în aprilie, când iau subvenţia, în septembrie, când se vinde recolta şi în decembrie, când vând laptele. Faci oricum 50.000 de euro în cinci ani”, a spus Lungu, care va lucra la sfârşitul acestui an circa 350 de hectare de teren, propriu şi arendat.

Omul şi tractorul lui…

Lungu este foarte mândru de noul său tractor, un CASE 105 de 105 de cai putere.

“Am arata, am discuit, te mişti mult mai repede. Nu se compară cu Universalul. Faci 7 hectare pe zi lumină, în loc de 2 hectare. Iar cu motorina ieşi la jumătate. La anul vreau să iau unul şi mai mare, de 150-160 de cai putere, pentru că mi s-a mărit suprafaţa de teren arabil.

Aceşti mici paşi înainte sunt făcuţi, însă, cu sacrificii imense.

“Fermierul român, dacă face investiţii în pământ s-a decapitalizat complet, dacă investeşte în utilaje, iar s-a decapitalizat. Cu banca în România este jaf la drumul mare. Una este să iae credit cu 2% pe 20 de ani cum iau străinii şi alta este să iei cu 12% şi să te aştepţi ca dobânda să se mărească ulterior. Dar, apoi, vindem produsele pe aceeaşi piaţă”, a conchis Lungu.

Sursa: Lumea Satului

One comment

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

four + three =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 19 November, 2018 | 0 comentarii | 68 vizualizari | 1 vot

fructe

Consumul de sucuri din fructe si nectar in Romania a atins 64 milioane de litri, in 2017, comparativ cu 61 miioane de litri, in 2016, incadrandu-se pe un trend ascendent in ultimii ani. Fata de 2013, de exemplu, avansul este de circa 10 milioane de litri, ceea ce inseamna o crestere de circa 19%, potrivit […]

Autor: Agrostandard | 14 November, 2018 | 0 comentarii | 93 vizualizari | 1 vot

rompan

Romanii nu sunt mari amatori de paste fainoase, ocupand chiar ultimul loc in UE, la mare distanta de italieni sau albanezi, de exemplu, care se lauda cu un consum de peste 30 kg /cap de locuitor pe an, ceea ce ii claseaza pe primele pozitii la nivel mondial. La noi, media pe cap de locuitor […]

Autor: Agrostandard | 1 November, 2018 | 0 comentarii | 601 vizualizari | 1 vot

compost2

In timp ce degradarea solurilor, inclusiv la noi in tara, constituie o problema de care tot mai multa lume incepe sa fie preocupata la nivel global, Romania bate pasul pe loc. Mai grav, este faptul ca nu avem nici macar legislatie pentru compost – cea mai buna, simpla si eficienta metoda de a reda solului […]

Autor: Agrostandard | 30 October, 2018 | 0 comentarii | 78 vizualizari | 1 vot

corteva

Corteva AgriscienceTM, Divizia de Agricultura a DowDuPont, si Economist Intelligence Unit (EIU) au publicat rezultatele Global Food Security Index 2018 – GFSI (Indicele Global al Securitatii Alimentare, editia 2018). Acest raport, sponsorizat de Corteva Agriscience, ofera un cadru comun pentru intelegerea cauzelor lipsei sigurantei alimentare pe plan global. Romania se situeaza pe pozitia a 38-a […]

Autor: Agrostandard | 25 October, 2018 | 0 comentarii | 192 vizualizari | 1 vot

pavel

Primarii din Romania au primit circa 155.000 de notificari de retrocedare a imobilelor, in baza Legii 10/2001. Dintre acestea, circa 43.500 nu sunt inca solutionate, potrivit calculelor realizate de societatea de avocatura Pavel, Margarit si Asociatii, pe baza statisticilor Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP). Primaria Bucuresti detine cea mai mare pondere de dosare nerezolvate […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
»
28 Aug 2018 | 2 comentarii | 12294 vizualizari | 1 vot
»
25 Sep 2018 | 1 comentarii | 3818 vizualizari | 2 voturi
»
28 Aug 2018 | 0 comentarii | 2622 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Groupama Asigurari
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Seminis
Seminis
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional
TransLogistica
Ingredients show



bad politics

2018 © Agrostandard