Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Fermierii români ară încă cu tractoarele lui Ceauşescu. Guvernanţii vor producţii ca în vest
Agrostandard | 26 October, 2013 | 1 comentarii | 2790 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (2 votes, average: 3.00 out of 5)
Loading...

tractoare_vechi_reconditionateFermierii din România încă mai ară cu tractoarele Universal de pe vremea lui Ceauşescu, vechi de cel puţin un sfert de secol. Practic, trei sferturi din parcul de tractoare din România este compus din tractoare fabricate înainte de 1990, fapt care plasează România pe unul dintre ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte gradul de mecanizare a agriculturii. Practic, nimeni nu ştie câte dintre cele 180.000 de tractoare, cu 30.000 mai multe decât în 1990, sunt funcţionale. Cert este că România are 1,7 tractoare la 100 de hectare, în vreme ce, de exemplu, Polonia se bucură de nu mai puţin de 7,4 tractoare la 100 de hectare. Unde mai pui că având tractoare complet depăşite moral şi fizic, fermierii români ară în trei minute cât ară străinii în zece secunde, astfel că o producţie considerată de execepţie în România este văzută drept mediocră sau chiar slabă în ţările din Europa. Şi la puterea medie stăm prost. Dacă în România puterea medie este de 70 de cai putere, în Europa, puterea medie a unui tractor este de 200 de cai putere.

Trei sferturi dintre tractoare sunt ale lui Ceauşescu

“Aproximativ 70-75% dintre tractoarele de pe câmpurile României sunt Universal si alte mărci de pe timpul lui Ceauşescu. Rata de înlocuire este dezastruoasă, în fiecare an fiind cumpărate cam 1.500 de tractoare noi şi 800-1.000 de tractoare second-hand. Spre comparaţie, în Polonia se vând cam de zece ori mai multe”, a declarat Mihai Ivaşcu, director de marketing Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România.

Programul Rabla, un eşec total

De vina pentru această situaţie dezastruoasă sunt lipsa politicilor care să susţină fermierii să se doteze cu utilaje noi, aşa cum se întâmplă în restul Europei. Iar fondurile europene sunt o glumă, din cauza birocraţiei sufocante.

“Programul Rabla n-a fost funcţional niciodată. Cum poţi să te gândeşti să cumperi un tractor nou cu un vaucher de 18.000 de lei. Dacă erau acceptate măcar trei vouchere mai aveai o şansă. Aşa, omul îl mai cârpeşte pe ăla vechi şi îşi lucrează pământul. La fonduri europene, dacă în 2008, 80% dintre tractoare erau cumpărate prin fonduri UE, acum proporţia s-a inversat şi doar 20% dintre tractoare mai sunt cumpărate asfel. De vină este birocraţia extraordinară care-i face pe ţărani să nu mai aibă încredere. Ce să faci cu fondurile UE când mai devreme de un an, cât durează dosarul, selecţia, licitaţia, nu poţi avea un tractor. Ori, omul are nevoie acum de el, într-o lună, două. Poate prin noul PNDR să se mai reducă birocraţia”, a continuat Ivaşcu.

Programul Rabla a fost un eşec pentru că guvernanţii nu au considerat că dotarea fermierilor români cu tractoare ar fi o prioritate pentru agricultură.

“Rabla a fost un eşec total. Până nu vii cu o politică coerentă, până nu le dai fermierilor măcar trei cupoane ca să-şi cumpere un tractor, nu ai făcut nimic. Cu un avans de 3.000-4.000 de euro nu-ţi poţi cumpăra decât cel mult un tractor de 65 de cai putere. Şi atunci, de ce aid a un tractor de 65 de cai, ca să cumperi unul tot de 65 de cai? Aşa poate omul ar înlocui cele 15 tractoare vechi de 65 de cai pe care le are în curte cu cinci tractoare noi, de câte 150 de cai fiecare”, a arătat George Stanson, director general al Case IH & Steyr Balkans.

Polonia, de zece ori mai multe tractoare noi pe an decât România

Dealerii de utilaje compară situaţia dezastruoasă din România cu modelul de succes din Polonia.

„Pononia a făcut ce a trebuit. Noi nu. Când a fost stabilit sistemul de plăţi din fonduri europene, Polonia nu a angajat un staff rugnit timp de zeci de ani prin direcţiile agricole. A angajat oameni tineri, dornici de afirmare, plătiţi cu procente semnificative din fondurile absorbite. La noi s-au angajat oameni de vârstă medie spre înaintată, cu metehne din sistemul vechi, proveniţi din Camereel Agricole, care n-au făcut altceva decât să pună nişte cifre pe un tabel. Aşa se face că, dosarele de finanţare zac câte un an şi jumătate. Aşa se face că Polonia a cumpărat în acest an 17.500 de tractoare, iar noi nici măcar a zecea parte”, a mai spus Stanson.

Până una-alta, fermierii români îşi mai cârpesc tractoarele vechi cu piese, fabricate, culmea, înafara ţării.

Universal cu piese din India

“Piese pentru tractoarele vechi se găsesc. Sunt aduse din Turcia, din India. Nu sunt foarte complicate, iar o pompă de apă este o pompă de apă. Cred că vor mai merge mulţi ani aceste tractoare în aceste condiţii”, a mai spus Mihai Ivaşcu.

Dacă până de curând băncile nu se prea înghesuiau să finanţeze achiziţia de utilaje agricole, acum, se pare că, dealerii de utilaje caută finanţare pentru clienţii lor.

“Noi căutăm finanţare pentru clienţii noştri. Avem oferte bune pentru achiziţia de utilaje. Dacă băncile nu finanţează cumpărarea de terenuri sau construcţia de clădiri, dau, totuşi, credite pentru cumpărarea de utilaje”, a declarat Monika Puiu, director general NHR Agropartners.

Dezgheţ la finanţarea de utilaje?

Pentru finanţarea de utilaje se simte un mic dezgheţ.

“O altă problemă cu care se confruntau fermieirii era lipsa finanţării pentru utilaje. Acum se simte un dezgheţ pentru că toţi dealerii bat la uşa fermierilor ca să le prezinte oferta. Mai nou, corporaţiile suportă şi o parte din dobânda la creditele pentru utilaje. Din păcate, oamenii nu pot face previziuni cu privire la evoluţia câştigurilor din cauza variaţiilor foarte mari ale preţurilor la cereal. Dacă oamenii ştiau acum 5-6 luni cam pe unde se situează preţurile, puteau face nişte bugete pentru utilaje”, a mai spus George Stanson.

Dealerii de maşini agricole sunt de părere că fermierii trebuie încurajaţi să cumpere tractoare noi pentru a-şi reduce semnificativ costurile de producţie.

“Costurile cu un tractor nu scad foarte mult. Numai cele la motorină scad aproape la jumătate. Cine nu vrea să se doteze cu un tractor nou este un om care nu ştie să-şi calculeze costurile. Totuşi, nu doar utlajele determină producţiile mari. Este vorba şi de calitatea celorlalte input-uri”, a mai spus Monika Puiu.

Micul fermier, incompatibil cu tractorul nou

Chiar dacă tractoarele ajung mai greu la fermierii mici, ele totuşi ajung.

“Avem clienţi cu 20-30 de hectare care au cumpărat un tractor nou, chiar dacă mai au 2-3 tractoare vechi în curte. Treaba o fac cu cel nou, iar cu cele vechi mai cară diverse lucruri la câmp”, a mai spus Puiu.

Unul dintre aceşti “norocoşi” este Mihai Lungu, un fermier mic din judeţul Ilfov care a avut “nebunia” de a-şi cumpăra un tractor nou.

“Îţi poţi cumpăra un tractor nou, dar cu mult curaj şi cu multă nebunie. Eu ama vut norocul cu vacile (ferma de vaci-n.r) care mă susţin, am garanţia că îmi intră bani constant. Am luat un credit pe cinci an şi am negociat perioada de graţie până la anul în aprilie. Am negociat trei rate pe an, în aprilie, când iau subvenţia, în septembrie, când se vinde recolta şi în decembrie, când vând laptele. Faci oricum 50.000 de euro în cinci ani”, a spus Lungu, care va lucra la sfârşitul acestui an circa 350 de hectare de teren, propriu şi arendat.

Omul şi tractorul lui…

Lungu este foarte mândru de noul său tractor, un CASE 105 de 105 de cai putere.

“Am arata, am discuit, te mişti mult mai repede. Nu se compară cu Universalul. Faci 7 hectare pe zi lumină, în loc de 2 hectare. Iar cu motorina ieşi la jumătate. La anul vreau să iau unul şi mai mare, de 150-160 de cai putere, pentru că mi s-a mărit suprafaţa de teren arabil.

Aceşti mici paşi înainte sunt făcuţi, însă, cu sacrificii imense.

“Fermierul român, dacă face investiţii în pământ s-a decapitalizat complet, dacă investeşte în utilaje, iar s-a decapitalizat. Cu banca în România este jaf la drumul mare. Una este să iae credit cu 2% pe 20 de ani cum iau străinii şi alta este să iei cu 12% şi să te aştepţi ca dobânda să se mărească ulterior. Dar, apoi, vindem produsele pe aceeaşi piaţă”, a conchis Lungu.

Sursa: Lumea Satului

One comment

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

seven + two =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 8 January, 2018 | 0 comentarii | 1089 vizualizari | 1 vot

grau analiza

2018 se anunta un an bun pentru producatorii de grau, cel putin in ceea ce priveste preturile, dupa aproape zece ani de scadere, cu doua exceptii, anii 2010 si 2012 pe fondul secetelor din Marea Neagra (2010) si SUA (2012). Ori se stie ca, din punct de vedere istoric, tendinta de scadere a preturilor la […]

Autor: Agrostandard | 11 December, 2017 | 0 comentarii | 474 vizualizari | 1 vot

padure-1

Imaginea publica ca dispar padurile din Romania este complet falsa, in conditiile in care tara noastra are 7 circa milioane de hectare de padure, iar golurile destinate impaduririi sunt de doar de 78.000 ha, adica 1% din total suprafata, a declarat in cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi Constantin Tobescu, director Fordaq. Fara […]

Autor: Agrostandard | 10 December, 2017 | 0 comentarii | 101 vizualizari | 1 vot

paduri virgine

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Autor: Agrostandard | 21 November, 2017 | 1 comentarii | 185 vizualizari | 1 vot

gunoi

Daniel Zamfir, presedintele Comisiei economice, industrii si servicii din Senat, spune ca daca nu se vor lua masuri pentru colectarea selectiva a deseurilor, in decurs de trei ani, romanii risca sa nu mai aiba unde sa depoziteze gunoaiele. “In Romania, astazi, mai avem capacitate de depozitare de 14 milioane de tone. La cat producem noi […]

Autor: Agrostandard | 6 November, 2017 | 1 comentarii | 1456 vizualizari | 1 vot

top 600

Judetul Dolj se numara printre cele mai importante zone agricole din tara, cu un fond funciar care se intinde pe circa 488.560 ha. In ultima perioada, a crescut foarte mult interesul strainilor pentru terenurile de aici, dovada fiind si faptul ca in primele 8 luni ale acestui an au fost inregistrate 4.570 tranzactii agricole, potrivit […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
29 Noi 2017 | 0 comentarii | 1526 vizualizari | 3 voturi
14 Dec 2017 | 0 comentarii | 186 vizualizari | 2 voturi
»
24 Oct 2017 | 0 comentarii | 3494 vizualizari | 2 voturi
»
15 Dec 2017 | 0 comentarii | 3410 vizualizari | 1 vot
»
22 Oct 2017 | 0 comentarii | 3164 vizualizari | 1 vot
»
28 Oct 2017 | 0 comentarii | 3021 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Ameropa



bad politics

2018 © Agrostandard