Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Ferma de subzistență, o bombă cu ceas
Agrostandard | 26 October, 2014 | 0 comentarii | 612 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

ferma_familieMarius Șerban
România are în acest an, potrivit datelor APIA, 830.000 de exploatații agricole cu o suprafață cuprinsă între unul și cinci hectare și doar 13.100 de ferme cu o suprafață de peste 100 de hectare. Acestea din urmă acoperă, însă, 5,2 milioane de hectare de teren arabil, dintr-un total de 9,4 milioane de hectare, deci mai mult de 50%. Polarizarea excesivă a exploatațiilor în România este un fenomen neîntâlnit niciunde în Europa. Aceasta se datorează, potrivit fermierilor, pe de o parte, absenței oricărei politici coerente pentru stimularea fermei de familie, dezinteresului autorităților române pentru formarea unei clase de mijloc independente și puternice, interesului decidenților politici(dintre care mulți agricultori) pentru dezvoltarea exploatațiilor mamut, dar și acordarea cu întârziere a titlurilor de proprietate și absenței oricăror programe de stimulare a finanțării pentru ferma de familie.

Comasarea însemană preluare ostilă de către latifundiari

Numărul de exploatații agricole din România a scăzut cu 14% în perioada 2003-2010, la 3,86 milioane, potrivit ultimului recensământ agricol, din 2010. În 2007, de exemplu, numărul exploatațiilor era de 3,93 milioane. Acesta este, aparent, un fenomen îmbucurător și un semnal de comasare a proprietăților, însă, de fapt, aceste exploatații au fost înglobate de marii latifundiari. Dovada acestui fapt este aceea că, potrivit statisticilor, în urma diminuării numărului de exploatații nu s-a constatat o creștere semnificativă a suprefeței medii a fermei de familie care a rămas cam la același nivel, de 3,5 hectare.

În anul 2012 România avea 1,05 milioane de exploatații subvenționate(restul de circa 2,5 milioane sunt nesubvenționate), din care 978.000 erau parcele mai mici de 10 hectare fiecare. La nivelul anului 2014, numărul exploatațiilor de până la zece hectare depășește nivelul de 900.000, iar cele de până la 30 de hectare depășesc un milion de ferme. Circa 830.000 de ferme au o suprafață cuprinsă între 1 și 5 hectare.

Fermele mici, subvenționate și nesubvenționate, cu o suprafață mai mică de 5 hectare, reprezentau, în 2010, 90% din totalul exploataţiilor româneşti şi lucrau 29,7% din suprafaţa agricolă utilizată (fermele de subzistenţă cu dimensiuni de sub două hectare reprezentând 71% din totalul exploataţiilor şi operând 13% din suprafața agricolă, din care exploataţiile de sub un hectar ocupau 4,5% din suprafața agricolă). În 2007, ponderea fermelor mici era tot de 90% (cele foarte mici, cu dimensiuni sub două hectare, reprezentau 65%, ceea ce constituie o indicaţie clară a magnitudinii şi persistenţei fenomenului agriculturii de subzistenţă şi semisubzistenţă, ale cărui rădăcini se aflăîn modul în care s-a pus în practică reforma agrară postdecembristă, dar şi în structura demografică din ruralul românesc.

În ceea ce privește fermele mici, de până la 5 hectare, România(cu un procent de 90% din total) este depășită doar de Bulgaria(95), procente mari fiind consemnate și în cazul Ungariei(89%), Slovaciei(87%) și Poloniei(68%). DG Agri Rural Development Report din 2011. Procente mai mici au fost raportate în cazul Marii Britanii(40%), Franței(25%) și Marii Britanii(40%).

Comasarea sau finanțarea salvează ferma de familie?

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin susține că soluția magică pentru revigorarea fermei de familie ar fi comasarea suprafețelor.

„Cred că agricultura, societatea românească are nevoie de o clasă de mijloc din ce în ce mai puternică și măsurile noastre merg în această direcție.(…) Trebuie să îmbunătățim comasarea. Nu am avut până acum pârghiile pentru comasare. Acum, cu reformarea politicii europene, avem aceste pârghii.(…) Trebuie să insistăm pe renunțarea voluntară la activitatea agricolă din cauza vârstei înaintate a celor care lucrează în agricultură.”, a arătat Constantin la conferința Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală(RNDR).

Experiența ultimilor ani a arătat, însă că terenurile deținute de bătrâni și cele vândute de micii proprietari nu ajung, de regulă, la fermele de familie ci la marii latifundiari, catalogați de reprezentanții alianței ROPAC drept “samsari care aduc sărăcie și dezastru” în zonele unde au realizat exploatații-mamut. Cu alte cuvinte, “comsarea” adâncește dezastrul în care se află ferma de familie.

Numărul mare de persoane implicate în agricultura de subzistență precum și polarizarea de proporții halucinante a exploatațiilor agricole sunt ingredientele bombei cu ceas care va fi detonată în anii următori.

Fermele de peste 100 de hectare, rarități în Uniunea Europeană

Pentru comparație, să apelăm la câteva exemple din țările Uniunii Europene.

În Austria, la o populație totală de 8,3 milioane de locuitori există o populație activă care lucrează în agricultură de 194.000 de oameni. Suprafața medie a unei exploatații este de 18,4 hectare. În aceste condiții, marile exploatații, de peste 100 de hectare reprezintă doar 3.280 de proprietăți, respectiv doar 2% din total. De remarcat faptul că în Austria arendarea terenului este o raritate, oamenii având resursele necesare pentru a-și lucra singuri pământul.

În Belgia, cu o populație rurală de 86.500 de persoane, reprezentând doar 2% din populația activă, doar 4% dintre ferme sunt mai mari de 100 de hectare, respectiv 2.000 de proprietăți, iar suprafața medie a unei exploatații este de 17 hectare.

În Danemarca, cu o populație totală de 5,4 milioane de locuitori și o populație rurală activă de 84.000 de locuitori, are o medie a exploatațiilor de 59,7 hectare și, practic, procentul fermelor care depășesc 100 de hectare este infim.

În Franța, la o populație totală de 61 de milioane de locuitori, populația agricolă activă este de 1,15 milioane locuitori. Aici suprafața medie a unei exploatații este de 45 de hectare, iar cea a unei exploatații ecologice este de 10 hectare. Există doar 90.400 de proprietăți mai mari de 100 de hectare, respectiv 18,4% din total.

Germania are 82 de milioane de locuitori și o populație agricolă de 1,25 de milioane, respectiv 2,8% din populația activă. Circa 52% dintre exploatații au mai puțin de 20 de hectare, media este de 56 de hectare, iar fermele mai mari de 100 de hectare reprezintă doar 9,2% din total.

Italia, la o populație de 60 de milioane de locuitori are o populație rurală activă de 1,4 milioane(5% din populația activă). Suprafata medie a exploatațiilor este de 6,5 hectare. Fermele mai mici de 20 de hectare reprezintă 91% din total, respective 1,26 milioane de exploatații, în vreme ce fermele mai mari de 100 de hectare rerezintă doar 1% din total, adică 13.000 de exploatații.

În Spania, la o populație de 48 de milioane de locuitori, doar aproximativ 1milion reprezintă populația rurală activă. Aici, 77% dintre exploatații au mai puțin de 20 de hectare, respectiv 731.600 de proprietăți, în vreme ce doar 5,2% sunt peste 100 de hectare, respectiv 48.800 de proprietăți.

Fermele mamut din România care sărăcesc comunitățile, precum și numărul mare de potențiali șomeri din mediul rural dau scala dezastrului social din România.

Recensământul general agricol 2010 arată că în 31.000 de exploatații cu o suprafață medie puțin peste 190 ha. cu un total de peste 7.000.000 ha, lucrează 111.000 de persoane. De cealaltă parte, în peste 3.800.000 de exploatații cu suprafața medie de 3,45 ha, cu un total de peste 8.480.000 ha, lucrează peste 7.000.000 de persoane.

Jumătate din populația României, asistați social?!

În aceste condiții s-a ajuns ca 9,26 milioane de oameni, cât reprezintă totalul populației din mediul rural, respectiv 46% din populația țării(date recensământ 2011, comunicate de Institutul Național de Statistică) să fie, în anii următori, potențiali asistați social, fapt care ar conduce la un colaps al sistemului de ajutor social.

Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este, însă, tendința de îmbătrânire accelerată a populației de la țară, determinată, pe de o parte de exodul masiv al tinerilor, corelat cu tendința generală de scădere a natalității.

În perioada 2005 -2011 populaţia rurală a scăzut cu 65 646 de persoane, iar conform prognozelor demografice scăderea acest eia va continua în ritm moderat, până în 2015, după care urmează un declin accentuat în perioada 2015 -2050, potrivit unui studiu MADR.

Astfel, categoria 0-14ani, a scăzut (de la 17,8% în 2005 la 16,6% în 2012), în timp ce categoria de peste 65 de ani se menţine la niveluri semnificativ înalte (18,7% în 2005 şi 18,3% în 2012). De altfel, vârsta medie a celor care lucrează pământul este, în România, de 57 de ani.

Mai mult, potrivit unui studiu ICCV-IES, trei sferturi din populația mediului rural trăiește în condiții precare, iar un milion de oameni sunt lucrători familiali neremunerați, respectiv fără vreo formă de salariu.

Situația agriculturii românești este sintetizată plastic de Piero Francisci, un fermier italian stabilit în România încă din anul 1992, care lucrează pentru investitori din țara lui câteva mii de hectare de teren în județul Teleorman.

În România fac agricultură doar foștii șefi de CAP-uri

În România fac agricultură doar foștii șefi, mai mici sau mai mari, din fostele Cooperative Agricole de Producție (C.A.P-uri), din fostele I.A.S-uri sau foști lucrători în aceste structuri comuniste.

Prețurile oferite de piață, la toate produsele care provin din agricultură, sunt maxim la 2/3 din prețurile medii din Comunitate Europeană, subvențiile sunt 1/3, dar costurile sunt la fel ca în celelalte țări europene, în multe situații chiar mai mari.

Cum putem afirma că suntem în piața liberă și globalizată când, pe aceleași culturi, unele țări au subvenții de 500, 400 sau 350 de Euro/ha iar noi, în România, avem doar 150 Euro/ha?

Faptul că tot timpul au existat politici agricole, că banii statului au susținut una sau altă cultură agricolă, unul sau alt sector agroalimentar, este dovada clară că agricultura este un sector unde deciziile politice fac diferența între prosperitate și sărăcie. Faptul că 38% din bugetul UE este reprezentat de intervențiile în agricultură este iarăși o dovadă de cât depinde agricultura de politică.

În acest sistem feudal, unde noțiunea de drept și de drepturi este una vagă sau deloc cunoscută, cetățenii, timorați și ignoranți, votează o “elita” care conduce de 25 de ani țara cea mai bogată în resurse naturale, dar cea mai săracă din Europa în calitatea vieții populației!!!

PIB-ul pe cap de locuitor, de 24,5% din media europeană, spune totul!!!

Sursa: Lumea Satului, AGROstandard

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

two × 4 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 11 December, 2017 | 0 comentarii | 382 vizualizari | 1 vot

padure-1

Imaginea publica ca dispar padurile din Romania este complet falsa, in conditiile in care tara noastra are 7 circa milioane de hectare de padure, iar golurile destinate impaduririi sunt de doar de 78.000 ha, adica 1% din total suprafata, a declarat in cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi Constantin Tobescu, director Fordaq. Fara […]

Autor: Agrostandard | 10 December, 2017 | 0 comentarii | 60 vizualizari | 1 vot

paduri virgine

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Autor: Agrostandard | 21 November, 2017 | 1 comentarii | 151 vizualizari | 1 vot

gunoi

Daniel Zamfir, presedintele Comisiei economice, industrii si servicii din Senat, spune ca daca nu se vor lua masuri pentru colectarea selectiva a deseurilor, in decurs de trei ani, romanii risca sa nu mai aiba unde sa depoziteze gunoaiele. “In Romania, astazi, mai avem capacitate de depozitare de 14 milioane de tone. La cat producem noi […]

Autor: Agrostandard | 6 November, 2017 | 1 comentarii | 1416 vizualizari | 1 vot

top 600

Judetul Dolj se numara printre cele mai importante zone agricole din tara, cu un fond funciar care se intinde pe circa 488.560 ha. In ultima perioada, a crescut foarte mult interesul strainilor pentru terenurile de aici, dovada fiind si faptul ca in primele 8 luni ale acestui an au fost inregistrate 4.570 tranzactii agricole, potrivit […]

Autor: Agrostandard | 15 October, 2017 | 0 comentarii | 597 vizualizari | 1 vot

graul cl

Valoarea productiei ramurii agricole a crescut in 2016 cu 2,5%, comparativ cu anul 2015, potrivit datelor INS. Indicele productiei ramurii agricole in anul 2016 fata de anul 2015 a fost 102,5% pe total, 105,3% la productia vegetala si 97,6% la productia animala. In ceea ce priveste valoarea serviciilor agricole, aceasta este in general nesemnificativa, in […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 1600 vizualizari | 6 voturi
17 Sep 2017 | 0 comentarii | 1871 vizualizari | 4 voturi
05 Dec 2017 | 0 comentarii | 2279 vizualizari | 2 voturi
»
20 Sep 2017 | 0 comentarii | 3727 vizualizari | 2 voturi
»
24 Oct 2017 | 0 comentarii | 3394 vizualizari | 2 voturi
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Ameropa



bad politics

2017 © Agrostandard