Perioada de foc la Ministerul Agriculturii! Au fost patru zile si patru nopti de negocieri dure cu oficialii de la Bruxelles pe tema banilor pe care Romania ii va primi pentru agricultura si dezvoltare rurala in viitorul exercitiu financiar (2021-2027). Sunt schimbari importante si, mai ales, reguli noi de care fermierii romani vor trebui sa tina seama daca vor sa aiba aces la banii comunitari si sa poata sa reziste in competitía cu agricultorii europeni. S-a pierdut un miliard de euro pe dezvoltare rurala, ce s-a castigat, insa, in schimb?
Despre sumele alocate Romaniei si, in mod special, despre provocarile care ii asteapta pe agricultori in viitorul apropiat am aflat mai multe de la Emil Dumitru, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.
“Au fost patru zile de negocieri, n-au fost simple deloc, sigur ca ne nemultumeste un pic covergenta platilor directe, am fi vrut sa o avem in patru transe egale, dar o sa fie in 6 transe egale incepand cu 2022, ceea ce inseamna ca ne indepartam de la media UE. (…) Bugetul pe care il avem pe PAC nu este un buget care sa ne multumeasca intru totul, dar este rezonabil, important este cum vom cheltui aceste sume de bani pentru ca in doua exercitii financiare am vorbit mai mult de rata de absorbtie si nu de dezvoltarea sectorului agroalimentar din Romania”, a declarat Emil Dumitru in cadrul interventiei avute la conferinta “Cai de crestere intensiva a profitului financiar si productiei de legume/fructe. Cercetarea, un catalizator obligatoriu”, care a avut loc, ieri, la Academia de Stiinte Agricole, eveniment derulat sub cupola FoodIntelForum, Editia a 3-a, 25 iunie, – 21 iulie 2020!
Concret, iata si cateva cifre pe care secretarul de stat ni le-a comunicat, asa cum se contureaza ele la acest moment, conform asigurarilor primite din partea oficialilor europeni.
„In preturi curente este vorba de 13,78 miliarde de euro pe Pilonul I (Plati directe), o suma de 7,01 miliarde de euro pe Pilonul II (Dezvoltare Directa) si pe componenta de Next Generation – 0,72 miliarde de euro. Practic, ce se va schimba in viitoarea alocare financiara: pe de o parte, nu vom mai avea N+3, ceea ce inseamna ca vom avea o problema sa gandim proiectele sa ajunga la maturitate, la sfarsitul exercitiului financiar vom avea N+2, iar rata de cofinantare a crescut de la 15% in actualul exercitiu financiar la 25%, si, bineinteles, cele doua concepte pe care comisia insista sa le introduca – Farm to Fork si Green Deal. Din aceasta perspectiva va trebui sa fim pregatiti sa gasim solutii pentru ca agricultura Romaniei sa-si mentina competitivitatea”, a declarat Emil Dumitru.
El s-a referit si la plafonarea obligatorie versus plafonarea voluntara a platilor directe.
Intentia CE este sa lase la “’latitudinea statelor membre, iar plafonarea sa fie voluntara la 100.000 de euro cu deducerea cheltuielilor cu forta de munca versus o plata redistributiva asa cum este amendamentul formulat de eurodeputati, inclusiv din Romania, o plata redistributiva de minimum 10%. Sigur, suntem in faza in care analiza soft a Planului National Strategic (PNS) se afla la versiunea doi, iar pana in data de 3 august asteptam puncte de vedere din partea partenerilor sociali, urmand sa punem pe masa si sa trimitem la Bruxelles analiza nevoilor si sa intram practic in linie dreapta pe ceea ce inseamna stabilirea interventiilor pe care le facem pe Pilonul II”, a afirmat Dumitru.
Legat de Pilonul I, secretarul de stat a precizat ca Romania trebuie sa gaseasca cele mai bune masuri pentru ca femierii sa poata sa obtina productii bune, respectand masurile tot mai stricte de mediu. Iar aici este nevoie de sprijinul ASAS si al universitatilor agricole.
“Pe Pilonul I vom genera o discutie foarte serioasa pentru ca vom avea acele ecoscheme pe care sistemul de cercetare si de invatamant din Romania trebuie sa ne dea niste raspunsuri foarte clare – cum putem sa avem niste masuri cu impact pozitiv pe ceea ce inseamna combaterea eroziunii solului, pe ce inseamna combaterea efectelor schimbarilor climatice. Practic, aici raspunsurile se afla la ASAS, la universitati si impreuna va trebui sa gasim cele mai bune masuri pentru ca fermierii sa le puna in practica si sa avem niste productii constant bune”, a declarat Emil Dumitru.
