Dupa ce grindina a facut prapad in mai multe judete, productia de struguri din acest an fiind aproape compromisa in cateva zone renumite (Valea Calugareasca, Tohani sau Ceptura), toate lumea se intreaba ce s-a intamplat cu rachetele grindina? De ce n-au prevenit dezastrul? Ei bine, de vina ar fi faptul ca fenomenul meteo extrem s-a produs la o inaltime mult mai mare decat ar putea actiona rachetele antigrindina. Pai, cand le-am cumparat, specialistii nostri oare la ce se gandeau?!

Iar pe de alta parte, la noi, grindina cade, in general dupa 1 mai. Practic, acum a fost o premiera….d-aia ne-a si luat pe nepregatite…Chiar asa.

Citeste si Grindina a facut prapad in podgoriile din Prahova si Buzau. 80% din productia de struguri, compromisa

“Instalatiile de antigrindina au functionat (marti, 30 aprilie n.r.). S-au lansat 16 rachete, dar, din nefericire, nu au putut stopa fenomenul, intrucat formatiunea aceasta, norul respectiv care a declansat acest prapad, s-a format undeva la 11.000 metri inaltime, asa spun specialistii, iar rachetele actioneaza pana la 8.000 de metri. Este prima data cand se inregistreaza un asemenea fenomen. Este pentru prima data in Romania cand bate grindina inainte de 1 mai. Noi am fost pregatiti incepand cu data de 15 aprilie, am activat centrul de comanda, s-au activat punctele de lansare, s-au lansat rachete din toate punctele de comanda, iar efectul a fost acesta, cand natura este mai puternica decat stiinta noastra si decat posibilitatile noastre de interventie. In Vrancea au fost lansate trei, dar acolo s-a rezolvat. Aici nu s-au rezolvat, la Prahova, pentru ca au fost pe aceeasi directie cu tornada”, a declarat ministrul Agriculturii Petre Daea pentru Agerpres.

Citeste si Atentie, pomicultori! Temperaturile vor scadea pana spre ‎0 °C dupa data de 6 mai

Imediat dupa dezastrul din 30 aprilie, Petre Daea s-a deplasat la Urlati, o zona viticola importanta, pentru a vedea cum stau lucrurile la fata locului. Din cele aproximativ 100 de hectare ale plantatiei vizitate, jumatate erau afectate in diferite grade, pornind de la 50% in sus.

Mai multi femieri din Ialomita au pierdut despagubirile pentru culturile de primavara calamitate de seceta, pentru ca Directia pentru Agricultura Judeteana (DAJ) Ialomita nu a evaluat 8.313 hectare de teren calamitate de seceta, pe motiv ca nu a avut cine sa o faca! Direct implicata in evaluarea culturilor de

Din cauza secetei excesive si persistente, fermierii vasluieni nu au putut face araturile pentru insamantarile din aceasta toamna si au fost nevoieti sa apelaze la alte tehnologii. Producatorii au utilizat utilaje grele cu ajutorul carora sa pregateasca terenul pana la o adancime de 20 de centimetri, pentru a putea face insamantarile de toamna. Dupa ploile […]

Nici o companie de asigurari nu asigura concret impotriva secetei si arsitei, ci pierderile de venit si/sau productia scontata, corelata cu celelalte conditii, se arata intr-un comunicat al UNCSV. Acestea cresc costurile cu asigurarea si fac ca despagubirea sa fie mult mai mica decât prima achitata, cel putin la rata de repetitivitatea a secetei, pe […]

Fermierii din Iasi sunt disperati pentru ca nu vor avea productie la porumb si floarea-soarelui din cauza secetei extreme din 2020. Agricultorii spun ca situatia este mai grava la aceste culturi de primavara, inregistrând pierderi mai mari fata de cele la grâu si rapita. In prezent, Directia Agricola verifica la fata locului culturile de porumb […]

Ministrul Agriculturii Adrian Oros le promite fermierilor ca despagubirile pentru seceta vor intra in conturi incepand cu 18 septembrie, adica la trei zile dupa ce expira termenul de depunere a cererilor la APIA. Trei zile care vor fi suficiente pentru centralizarea datelor si verificari, astfel incat sa inceapa platile cat mai repede. “Primul pachet de […]