Producatorii romani ar trebui sa acorde o atentie mai mare soiurilor autohtone de vita de vie, daca vor ca vinurile lor sa aiba succes pe piata mondiala. Pana la urma, o Feteasca Neagra nu este cu nimic mai prejos decat un Merlot, sustine Gabriel Radulescu, managerul Domeniile Urlati, o plantatie situata in renumita podgorie Dealu Mare. Un adevar de care devin constienti tot mai multi producatori romani, in incercarea lor de a-si gasi piete noi de desfacere. Mai multe, insa, despre cum sunt percepute vinurile romanesti si ce sansa au la extern aflam din interviul acordat FoodBiz de catre Gabriel Radulescu, general manager Domeniile Urlati.

• Cum ar putea vinurile romanesti sa aiba succes pe piata internationala?

Este clar ca sansa vinurilor romanesti sa se afirme peste granite o reprezinta soiurile autohtone, in principal, Feteasca Neagra, un soi autohton foarte cunoscut deja la nivel international, dar si putem vorbi si de Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca sau Babeasca Neagra (desi avem plantatii reduse). Feteasca Neagra a ajuns pana in Asia, mai ales in China. Soiurile autohtone trebuie sa fie motorul exporturilor noastre.

Citeste si Patronii Dedeman intra in actionariatul Purcari

Asa cum am remarcat in absolut toate discutiile avute cu partenerii externi, acestia sunt interesati de soiuri autohtone. Ma repet, dar sunt nevoit sa o fac, acesta este adevarul, este singura sansa sa ne afirmam. De ce ar cumpara cei din Vest de la noi Cabernet Sauvignon sau Sauvignon Blanc cand sunt soiuri frantuzesti arhicunoscute produse de producatori din intreaga lume, nu doar din Franta. De altfel, si in Romania exista foarte multe vinuri produse din aceste sortimente. Tocmai de aceea, clientii din Vest sunt foarte tentati sa incerce si sa educe clientela din tarile lor sa deguste si sa inteleaga soiurile autohtone. Un exemplu este Georgia, care s-a afirmat pe piata externa cu Saperavi. Doar soiurile autohtone sunt sansa noastra.

• Pe ce piete am putea avea succes?

Vinurile romanesti, in general, au scos capul in lume, sa spunem asa, sunt recunoscute. Intr-adevar, mai avem mult de lucrat la brandul de tara, este un lucru care ne lipseste pe partea de export si care poate fi rezolvat printr-o unitate a producatorilor. Putem sa luam drept exemplu, desi multora nu le place, dar acesta este adevarul, Republica Moldova care prin conceptul sustinut de programul guvernamental „Wine of Moldova” a reusit sa atinga un nivel de notorietate destul de ridicat in strainatate.

Ei stau mai bine ca noi ca si notorietate, vinurile sunt si ele calitative, dar si noi avem clar o calitate buna a vinurilor care este recunoscuta prin numeroasele premii obínute de vinurile romanesti la concursurile internationale. Avem foarte multi producatori si noi si multi altii care obtin medalii an de an la concursuri internationale.

Eu consider ca ambele zone geografice sunt de interes, atat partea de Est, tot ce inseamna cat mai aproape spre Asia unde deja sunt prezente branduri, cat si zona de Vest. Consider ca ar trebui privite in mod egal, nu trebuie sa avem un target numai intr-o anumita directie, este necesar sa ne extindem la nivel global, inclusiv peste Ocean, in SUA.

• Ce vinuri credeti ca se vor incadra in preferintele consumatorilor peste 20-30 ani?

Eu cred totusi ca vinul in sine are un caracter conservator, in principiu, si desi consumatorilor le place sa guste si vinuri inedite, pana la urma soiurile clasice precum Chardonnay sau Sauvignon Blanc au rezistat pe piata si o vor face in continuare. Si de ce nu, in viitor isi vor face loc incet-incet in mentalitatea si consumul de zi cu zi al consumatorului si soiurile noastre autohtone care sunt inedite. Pana la urma, o Feteasca Neagra nu este cu mult mai prejos decat un Merlot, ca si tipicitate. Un soi autohton este identitatea tarii. In ceea ce ma priveste, eu prefer Feteasca Neagra, Tamaioasa Romaneasca si Feteasca Alba. Daca ar fi sa pariez pe un soi in urmatoarele 2-3 decenii, as alege Feteasca Neagra.

In sedinta Guvernului din data de 24 septembrie 2020, a fost adoptata Hotararea privind stabilirea valorii ajutorului financiar in avans pentru depozitarea privata a untului, laptelui praf degresat si a anumitor branzeturi. Prin aceasta Hotarare se acorda un sprijin financiar pentru depozitarea privata a untului, laptelui praf degresat si a anumitor branzeturi, pentru cererile depuse […]

Guvernul a aprobat in sedinta din data de 24 septembrie 2020 Hotararea pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 626/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului.

BucharestFoodSummit.ro – Cel mai mare si important eveniment international al toamnei din Romania in agribusiness, productie alimentara, productie de bauturi, retail si HoReCa. Editia a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020 BucharestFoodSummit.ro continua in forta!

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale se afla in plin proces de semnare a contractelor de finantare pentru investitii specifice si asigurarea unor cheltuieli materiale pentru un numar de 56 de licee tehnologice cu profil preponderent agricol, a caror lista este prezentata in anexa. Prin implementarea masurilor cuprinse in contractele de finantare, MADR vizeaza dezvoltarea invatamantului […]

Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale anunta ca Directiile Agricole Judetene (DAJ) pot incepe de marti – 22 septembrie plata ajutorului de minimis catre apicultori. In cursul zilei de luni, 21 septembrie 2020, conturile DAJ au fost alimentate cu sumele necesare, iar pasul urmator este plata catre beneficiarii acestei scheme de ajutor. Ultima zi pentru depunerea […]