Sustine Agrostandard
arhiva stiri
starea vremii
Legume-Fructe
Cum măreşti producţia de roşii de la 50 t la 400 t la hectar?! Pe substrat mineral cu chimicale
Agrostandard | 10 May, 2013 | 0 comentarii | 7473 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (3 votes, average: 3.67 out of 5)
Loading...

rosii_substrat_mineralMarius Șerban
Micii legumicultori români au prins gustul producțiilor mari, realizate pe substrat mineral. Iar la producții de 400 de tone la hectar, nici nu-i mai intereseaza că roșiile nu mai sunt ca altădată. Și nici măcar nu sunt de blamat, pentru că trebuie să supraviețuiască în condițiile actuale de subfinanțare. Pe de altă parte, oricum, hipermarket-urile și consumatorii vor ca roșiile și castraveții să arate cât mai bine, fiind mai puțin preocupați de gustul lor. ”Roșiile și castraveții crescute pe substrat mineral arată mai bine decât cele tradiționale cultivate pe pământ pentru că sunt crescute numai cu chimicale, le bagă mai multe îngrășăminte, așa că sunt mai mari și arată mai bine chiar dacă nu mai au niciun gust. Din păcate, cei de le hipermarket-uri sunt foarte interesați ca marfa să arate bine, ca roșiile să fie mari și frumoase. Nu-i interesează deloc că n-au niciun gust, ci doar să ia ochii clientului”, a declarat pentru Agrointel, Florin Ciobanu, un legumicultor din județul Olt, președintele Asociației Tinerilor Fermieri din Olt.

În plus, spun legumicultorii, hipermarket-urile nu precizează explicit cum a fost produsă roșia sau castravetele pentru că, oricum, consumatorii din România sunt sensibili mai mult la preț și nu par să fie deranjați de chimicalele din legume.
”Dacă te duci în hipermarket nu scrie pe niciunde când cumperi roșii că este roșie crescută în fermă tradițională sau în fermă modernizată, că roșia este crescută pe pământ sau pe substrat mineral”, a continuat fermierul din Olt.

El a arătat că tot mai mulți legumicultori încep să cultive roșii și castraveți pe substrat mineral, care permite obținerea unor producții de până la zece ori mai mari. Producătorii recurg la această metodă, pentru că, fiind puternic decapitalizați, există riscul să iasă de pe piață cu culturile tradiționale.

”La un hectar de seră, cu roșii hibrid cultivate pe pământ, scoți cel mult 50 de tone de roșii. La o seră cu substrat mineral câștigi și 400 de tone la hectar, deci de vreo zece ori mai mult. La o așa productivitate este de la sine înțeles că acești producători pot veni cu prețuri foarte mici și îi pun în dificultate pe cei care cultiva roșii în mod tradițional. Cultura pe pat mineral se pretează mai ales la roșii și castraveți, unde productivitatea este foarte mare, și mai puțin la ardei unde nu ies producții atât de mari”, a adăugat Ciobanu.

Situația este cu atât mai dificilă pentru legumicultorii români cu cât, piața este invadată de astfel de produse venite mai ales din China și Polonia la prețuri de dumping.

”Dacă înainte România ținea piețele din Rusia și RFG, acum mai toată pasta de tomate, de exemplu, este adusă din Polonia și China. Românii acoperă doar 10% din vânzările de pastă de tomate și zacuscă față de vreo 60-70% acum zece ani. Chinezii profită de producțiile mari și de forța de muncă ieftină și au invadat piața cu pastă de tomate, în general, de slabă calitate. Densitatea pastei de tomate este măsurată în grade BRIF și este în funcție de cantitatea de tomate folosită (6-7-10 kilograme). La așa producții și la costuri mici îi îngroapă pe români”, a declarat George Lazăr, vicepreședinte al Cooperativei Micilor Fermieri Argeșeni care cultivă legume pe mai bine de 50 de hectare în județul Argeș.

”Cultură fără sol”

Tehnicile de ”cultură fără sol” au debutat în anul 1973 când cercetatorii britanici au publicat rezultatele studiului lor cu privire la culturile pe film nutritiv.

Olandezii au fot primii care au îmbrățișat acestă cultură în 1975 când au folosit vată minerală daneză îmbibată cu substanțe nutritive pentru a cultura de tomate. În România, deși primele încercări de implementare a acestui sistem au avut loc încă din 1969, cercetările s-au oprit la scurt timp după acestă dată, chiar dacă în anii 80 au existat unele încercări timide în acest sens. Aceste culturi, care pot ajunge la producții de 500-550 de tone la hectar pentru roșii și la 700-800 de tone la hectar pentru castraveți sunt practicate pe scară largă în Europa în țări precum Olanda, Franța, Belgia, Anglia, Danemarca, cel mai mare producător în acest sistem din afara Europei fiind Japonia.

Substratul de cultură cel mai foloist este realizat din solul serei amestecat cu pietriș, nisip, paie, mraniță, turbă roșie și neagră (în proporții egale) și turbă fertilizată. Substratul este ”fertirigat” cu înfrășăminte solubile de tip Kemira la care se adaugă îngrășământ organic lichid Stimusoil 200. Recipienții folosiți pentru cultivarea plantelor sunt saci din folie de polietilenă și găleți din PVC.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 6 March, 2021 | 0 comentarii | 866 vizualizari | 1 vot

Fără titlu (55)

Grupul polonez Citronex, unul dintre cei mai mari importatori si distribuitori de banane din lume, vrea sa construiasca pana la 50 ha de sere in Targu Jiu in urmatorii ani, acestea urmand sa fie destinate cultivarii tomatelor, a anuntat primarul Marcel Romanescu. De altfel, polonezii constituie si un producator important de tomate. Reprezentantii Citronex, prezenti […]

Autor: Agrostandard | 4 March, 2021 | 0 comentarii | 124 vizualizari | 1 vot

solar

Clientul Patria Credit IFN din 2020 este legumicultor, locuieste în mediul rural din Muntenia si ia credite între 5.000 si 25.000 de euro, pe care îi aloca pentru investitii. Asa arata profilul clientului din Romania, potrivit informatiilor facute publice de Patria Credit IFN. 67% dintre clienti provin din Muntenia, 23% din Moldova, 9% din Ardeal […]

Autor: Agrostandard | 4 March, 2021 | 0 comentarii | 80 vizualizari | 1 vot

MMM (1)

Concursul initiat de Malagrow, organizat in premiera in acest an, doreste sa identifice si sa premieze cele mai bune solutii aplicate de horticultorii romani. La concursul Made in Romania este asteptata participarea tuturor cultivatorilor care utilizeaza solutii neobisnuite, inovative in munca lor. Castigatorii vor primi premii substantiale oferite de Malagrow. Horticultura din Romania trece printr-o […]

Autor: Agrostandard | 4 March, 2021 | 0 comentarii | 108 vizualizari | 1 vot

cartofi-congelati

Piata de cartofi congelati din Romania a explodat in ultimele decenii, Romania fiind tara cu cel mai mare ritm de crestere a consumului in UE, potrivit unui studiu realizat de IndexBox, care arata ca importurile au atins undeva la 86.000 de tone, in 2019. O realitate de care sunt constienti si producatorii locali de cartofi, […]

Autor: Agrostandard | 3 March, 2021 | 0 comentarii | 2630 vizualizari | 5 voturi

vinete

Programul ″Tomata″ se extinde in acest an si va cuprinde alte 4 legume: varza, vinete, castraveti si ardei. In plus, sumele pe care le vor lua agricultorii vor fi acordate diferentiat: pentru vanzare directa si pentru industria de conserve, spune ministrul Agriculturii, potrivit Stirile Protv. Noile masuri ar trebui sa scada importurile, desi acest lucru […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
03 Mar 2021 | 0 comentarii | 2630 vizualizari | 5 voturi
10 Ian 2021 | 0 comentarii | 1799 vizualizari | 4 voturi
27 Feb 2021 | 0 comentarii | 296 vizualizari | 3 voturi
26 Feb 2021 | 0 comentarii | 666 vizualizari | 3 voturi
»
27 Ian 2021 | 0 comentarii | 5482 vizualizari | 3 voturi
»
03 Mar 2021 | 0 comentarii | 2630 vizualizari | 5 voturi
»
11 Ian 2021 | 0 comentarii | 2202 vizualizari | 3 voturi
»
10 Ian 2021 | 0 comentarii | 1799 vizualizari | 4 voturi
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Hydro
Rossmann
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Seminis
Seminis
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional



bad politics

2021 © Agrostandard