Peste un milion de tone de ciuperci sunt cultivate in Uniunea Europeana in fiecare an, producand un aliment sanatos, cu continut scazut de grasimi si proteine, bogat si in minerale si vitamine. Exista insa si un dezavantaj: fiecare tona de ciuperci genereaza trei tone de compost, un amestec de gunoi de pui, paie, gips si turba. A scapa de compost a devenit o provocare logistica si economica majora pentru cultivatori, care, de altfel, constituie acum si punctul central al unui proiect de cercetare european – BioRescue. Costurile legate de eliminarea lui se ridica pana la 50 de euro pe tona. Scopul oamenilor de stiinta este de a dezvolta o biorafinarie durabila pentru a transforma deseurile organice in produse utile.

Peter Corcoran, directorul executiv la Monaghan Biosciences, MBio, in Irlanda, descrie compostul ca fiind „o nestemata nefericita”, care este prea buna pentru a fi aruncata.

“Momentan, compostul de ciuperci fie se depoziteaza, fie este raspandit pe terenurile agricole. Dorinta noastra este sa folosim compostul si sa cream aplicatii cu valoare mult mai mare, care sunt incredibil de utile pentru societate”, a declarat Peter Corcoran pentru Euronews.

Pana atunci, insa, cercetarile privind compostul continua in alte tari europene. CENER, Centrul National de Energie Regenerabila din Spania, din Pamplona, conduce cercetarea intr-o incercare de a transforma compostul de ciuperci folosit in ingrasaminte si nano-purtatori biodegradabili pentru medicamente. Cercetatorii spanioli au demonstrat deja cu succes ca pot produce biopesticide.

Biologul CENER, Irantzu Alegría, spune ca biopesticidele au multe avantaje fata de tratamentele conventionale. „Cu biopesticidele ataci specii de boli specifice, in timp ce cu insecticidele traditionale elimini o mare parte din insectele care sunt pe camp”.

Procesul din laborator va fi transpus in productie la scara larga intr-o biorafinarie. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetari inainte ca plantele capabile sa produca biopesticide, nano-purtatori si ingrasaminte sa poata fi o varianta vabila pentru cultivatorii de ciuperci. David Sánchez González, inginer agricol la CENER, spune ca cercetarea are un potential mare.

„Acesta este un mod de a reliza produse cu o valoare adaugata, viabile din punct de vedere tehnic si economic, in loc sa fie aruncate intr-un depozit de deseuri”.

Sursa: FoodBiz

UNIUNEA SALVAM TARANUL ROMAN isi exprima indignarea fata de modul in care Ministerul Agriculturii si ministrul Agriculturii Nechita Adrian Oros au inteles cum sa ajute intr-un mod echitabil agricultura si fermierii, contrar viziunii Uniunii Europene in ceea ce priveste sprijinul si subventiile acordate fermierilor. Reluam integral comunicatul remis de UNIUNEA SALVAM TARANUL ROMAN:

Romania produce doar 100 de tone de pasta de tomate, in conditiile in care consumul anual se ridica la peste 45.000 tone, ceea ce inseamna extrapoland peste 360.000 tone de rosii, cantitate ce se poate obtine prin cultivarea a circa 5.000 ha, daca luam in calcul o medie de 70 to/ha, potrivit unei analize realizate […]

Magazinele de tip discount sunt marii castigatori ai comertului modern, potrivit unui studiu GfK. Astfel, cu o crestere de 37% in valoare fata de ianuarie – iunie 2019, magazinele de tip discount surclaseaza supermarketurile si devin al doilea jucator din comertul modern din punct de vedere al cotei de piata valorice. In aceeasi perioada din […]

Desi au cateva sute de ani, perii seculari de pe Dealul Cocosului continua sa dea rod fara ca cineva sa le fi facut vreun tratament fitosanitar sau taieri. Ei au devenit obiect de studiu pentru tinerii cercetatori de la institute de pomicultura din Pitesti, Iasi si Bistrita la invitatia Clubului Lions Bistrita care va amenaja […]

Fabricile de conserve din Romania cauta cu disperare rosii pentru procesare, in conditiile in care oferta interna – doar 15.000 de tone, fata de un necesar de 350.000 de tone, nu conteaza practic. Pare incredibil, dar suprafata de rosii in camp s-a redus in ultimii ani pana la circa 700 ha, in lipsa unor ajutoare […]