Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Compostul, un produs igonorat in Romania! In loc sa-si asigure singuri fertilizantul organic, fermierii dau bani grei pe ingrasaminte chimice
Agrostandard | 1 November, 2018 | 0 comentarii | 601 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

compost2In timp ce degradarea solurilor, inclusiv la noi in tara, constituie o problema de care tot mai multa lume incepe sa fie preocupata la nivel global, Romania bate pasul pe loc. Mai grav, este faptul ca nu avem nici macar legislatie pentru compost – cea mai buna, simpla si eficienta metoda de a reda solului microelementele, nutrientii si materia humica-, mai ales acolo unde se face agricultura intensiva in spatii protejate. Doar noi, bulgarii si cipriotii mai suntem in aceasta situatie, o postura cu care nu avem deloc motive sa ne mandrim, ci dimpotriva.

Pe de alta parte, lipsa informatiilor in piata, este si ea foarte periculoasa, pentru ca utilizarea dejectiilor si a namolurilor provenite de la statiile de epurare orasenesti netratate duce la afectarea panzei freatice si a solului prin poluarea cu nitriti si nitrati, patogeni, metale grele, medicamente si alti contaminanti.

Acestea sunt doar cateva din motivele pentru care guvernantii ar trebui sa se aplece cu mai multa atentie asupra domeniului, mai ales ca in loc de pagube, am putea obtine ceva profit…. In agricultura, cel putin….

“Nu avem lege si nici norme, asa ca nu stim ce inseamna compost de calitate, iar drept urmare, acesta este unul din motivele pentru care oamenii au retineri in a investi in instalatii de compostare. Pe buna dreptate ca lumea se intreaba, cui sa vand compostul daca nu am lege sau cum sa-l aplic pe sol daca nu stiu in baza caror norme sa-i determin calitatea? Cine gandeste mai departe, insa, face compost si il certifica, conform normelor din Ungaria, Austria, Germania etc, unde acest proces costa in jur de 300 de euro. Astfel, primesti certificare si, de acolo, poti sa vinzi compostul unde vrei in Europa”, ne-a declarat Alin Murariu, directorul executiv al Asociatiei Romane a Compostului (ARC).

Vezi si Cine este fermierul din Mehedinti care a obtinut cea mai mare productie de grau din Romania, in 2017

Asociatia si-a inceput activitatea in urma cu un an si are ca principal obiectiv sa sustina cu experienta membrilor sai legiferarea compostului in Romania. Pentru aceasta, sustine necesitatea constituirii unui grup de lucru public-privat din care sa faca parte principalii stakeholderi: autoritati, institute de cercetare, institutii de invatamant de specialitate (USAMV, ASAS etc.), alti specialisti in stiinta solului, culturii plantelor, cresterii animalelor si, in mod special, fermieri (principalii beneficiari ai compostului) care sa monitorizeze progresul si sa dezvolte noi actiuni.

Ce este compostul?

Compostul este un fertilizator organic bogat in nutrienti, microelemente si substanta humica, rezultat in urma descompunerii lente a materiei organice (resturi vegetale si animale, dejectii, legume / fructe stricate, namoluri de la statiile epurare si altele). Procesul de fermentare dureaza, in functie de tehnologia folosita si de factorii de mediu, de la sase saptamani, pana la 8 luni.

De la dejectii, la fertilizator organic …

Unul din sectoarele in care rezulta un volum mare de biodeseuri, care ar putea constitui o sursa importanta de materie prima pentru obtinerea compostului este zootehnia. Fie ca vorbim de cresterea pasarilor sau a vacilor, de exemplu, fermierii trebuie sa stie ca subprodusele (coji de oua, pene etc.), dar si dejectiile ar putea sa le aduca si ceva beneficii, nu doar griji, asa cum s-au obisnuit pana acum.

Vezi si Exploatatiile agricole devin tot mai mari in Romania. 840 de ferme au peste 1.000 hectare

In urma compostarii, printr-un proces tehnologic controlat, insa, si nicidecum lasat la voia intamplarii, se poate obtine un compost de foarte buna calitate, care imprastiat pe sol reprezinta un fertilizator natural valoros. Foarte important, inainte de imprastiere este necesar un studiu agrochimic si pedologic al solului pentru a sti clar de ce substante acesta are nevoie.

„Pe langa beneficiile evidente pe care utilizarea dejectiilor ca si fertilizatori pentru terenurile agricole le au, exista si ceva impedimente importante cum ar fi: prezenta patogenilor, semintele de buruieni (care trec nealterate prin tractul digestiv al bovinelor de exemplu) sau, uneori, antibioticele cu care se trateaza animalele bonlave care ar putea afecta procesul biologic.

Citeste si STUDIU DE PIATA “LEGUME DE SERA SI SOLARII”

Prin procesul de compostare, datorita temperaturilor ridicate care se ating in anumite etape ale acestuia, materia organica se igienizeaza, se stabilizeaza si se transforma in compost. De aceea, biodeseurile trebuiesc obligatoriu tratate pentru a elimina toate aceste riscuri”, a precizat Murariu.

In plus, comparativ cu dejectiile netratate, depozitarea si imprastierea compostului este mult mai usoara fara probleme de emisii de mirosuri sau gaze cu efect de sera.

Iar daca ne gandim ca Romania are un efectiv de vaci de circa 800.000 de capete, este clar ca nu ducem lipsa de materie prima pentru obtinerea compostului, iar in plus, crescatorii n-ar mai avea probleme legate de respectarea normelor de mediu.

Sistemele moderne de compostare existente in prezent pe piata de compostare pot procesa cantitati de la cateva tone pe zi, pana la sute de mii de tone de materie organica pe an.

Deci exista atat solutii individuale pentru fermieri, cat si solutii care se adapteaza asociatiilor de fermieri sau comunelor destinate colectarii si procesarii dejectiilor provenite de la toate animalele din asociatie/comuna. Implementarea unor astfel de proiecte la nivel comunal face obiectul unor programe de finantare din fonduri europene pe directiva eliminarii poluarii cu nutrienti accesibile administratiilor locale.

Concluzia: Fermierii pot sa composteze dejectiile si sa le transforme in fertilizatorul organic (mai ieftin si ma bun decat ingrasamintele chimice) de care terenurile agricole au mare nevoie! Solutii exista!

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

1 × 1 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 19 November, 2018 | 0 comentarii | 66 vizualizari | 1 vot

fructe

Consumul de sucuri din fructe si nectar in Romania a atins 64 milioane de litri, in 2017, comparativ cu 61 miioane de litri, in 2016, incadrandu-se pe un trend ascendent in ultimii ani. Fata de 2013, de exemplu, avansul este de circa 10 milioane de litri, ceea ce inseamna o crestere de circa 19%, potrivit […]

Autor: Agrostandard | 14 November, 2018 | 0 comentarii | 92 vizualizari | 1 vot

rompan

Romanii nu sunt mari amatori de paste fainoase, ocupand chiar ultimul loc in UE, la mare distanta de italieni sau albanezi, de exemplu, care se lauda cu un consum de peste 30 kg /cap de locuitor pe an, ceea ce ii claseaza pe primele pozitii la nivel mondial. La noi, media pe cap de locuitor […]

Autor: Agrostandard | 30 October, 2018 | 0 comentarii | 78 vizualizari | 1 vot

corteva

Corteva AgriscienceTM, Divizia de Agricultura a DowDuPont, si Economist Intelligence Unit (EIU) au publicat rezultatele Global Food Security Index 2018 – GFSI (Indicele Global al Securitatii Alimentare, editia 2018). Acest raport, sponsorizat de Corteva Agriscience, ofera un cadru comun pentru intelegerea cauzelor lipsei sigurantei alimentare pe plan global. Romania se situeaza pe pozitia a 38-a […]

Autor: Agrostandard | 25 October, 2018 | 0 comentarii | 192 vizualizari | 1 vot

pavel

Primarii din Romania au primit circa 155.000 de notificari de retrocedare a imobilelor, in baza Legii 10/2001. Dintre acestea, circa 43.500 nu sunt inca solutionate, potrivit calculelor realizate de societatea de avocatura Pavel, Margarit si Asociatii, pe baza statisticilor Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP). Primaria Bucuresti detine cea mai mare pondere de dosare nerezolvate […]

Autor: Agrostandard | 25 September, 2018 | 0 comentarii | 291 vizualizari | 1 vot

ripe pear in foliage of tree in fruit orchard

Italia este cel mai mare producator de pere din UE, cu o productie de 719.000 de tone, in 2017, urmata de Spania – 312.000 tone si Olanda – 307.000 de tone. In topul celor mai mari tari producatoare mai intra Belgia – 301.000 tone, urmata de Portugalia – 186.000 tone si Franta – 130.000 tone. […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
»
28 Aug 2018 | 2 comentarii | 12294 vizualizari | 1 vot
»
25 Sep 2018 | 1 comentarii | 3818 vizualizari | 2 voturi
»
28 Aug 2018 | 0 comentarii | 2622 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Groupama Asigurari
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Seminis
Seminis
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional
TransLogistica
Ingredients show



bad politics

2018 © Agrostandard