Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
CE aruncă la gunoi proiectul de PNDR al României
Agrostandard | 8 November, 2014 | 0 comentarii | 1340 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

pndrMarius Șerban
Comisia Europeană a transmis Ministerului Agriculturii o listă cu nu mai puțin de 341 de observații pe marginea draft-ului de Program Național de Dezvoltare Rurală a României pentru perioada 2014-2020. Principalele observații se referă la scoaterea inafara oricăror surse de finanțare a “97% dintre exploatațiile agricole ale României”, precum și la absența unor măsuri concrete pentru reducerea birocrației în procesul de accesare a fondurilor europene. CE arată, de asemenea, că “țintele sunt în general, stabilite la un nivel scăzut, iar anumite repere de performanță nu sunt suficient de ambițioase”. “Aproximativ 30% din fondurile FEADR sunt alocate Priorităților 2 și 3 și vizează ferme cu o producție standard egală cu 8.000 euro sau mai mare, considerate a fi exploatații agricole care au suficient potențial economic pentru a se dezvolta în exploatații viabile din punct de vedere comercial. Deși strategia indică drept prioritare fermele mici și mijlocii și fermele de familie, în practică, acest criteriu conduce la o concentrare foarte mare a fondurilor asupra unui număr limitat de exploatații, excluzând în mod efectiv 97% dintre exploatațiile agricole din România de la posibilitatea de a beneficia de măsurile PDR care vizează promovarea competitivității”, se arată în nota Comisiei Europene.

Sprijin pentru fermele mici, dar nu și în România

Prin propunerea de PNDR, Ministerul Agriculturii se opune tendinței generale din Uniunea Europeană, unde este stimulată, cu precădere, dezvoltarea micilor exploatații.

Reprezentanții micilor fermieri suțin că se putea face mai mult pentru sprijinirea fermei de familie prin noul PNDR.

„Fermele mici, fermele de familie sunt lăsate pe dinafară. Câtă vreme finanțezi cu fonduri europene doar 10.000 de ferme mari, restul de aproape patru milioane de exploatații cu un hectar sau mai puțin sunt lăsate pe dinafară. Ministerul preferă să investească în fermele deja dezvoltate decât să dea un impuls restului exploatațiilor. Ministerul trebuie să spună că nu-i ajung cele 8 miliarde de euro și pentru dezvoltarea fermelor mici, dar nu are nimeni curaj să spună asta”, a declarat Bogdan Buzescu, președintle Confederațiilor Asociațiilor Țărănești din România(CATAR).

Pe de altă parte, reprezentanții Alianței ROPAC susțin că nu au fost prevăzute fonduri suficente și pentru sprijinirea micilor exploatații.

“Observațiile CE sunt și bune, dar sunt și aberante. Nu putem face ajutoare sociale din PNDR, așa că am propus plafonul de 8.000 de euro. Și așa vor rămâne mulți pe dinafară chiar și cei care se încadrează, care au afaceri de peste 8.000 de euro”, a arătat Claudiu Frânc, președintele Alianței ROPAC.

Pe de altă parte, reprezentanții marilor fermieri susțin că, și așa, fondurile acordate fermelor mici și medii sunt ca și pierduți.

“Noi am propus ca banii să fie folosiți acolo unde se pot întoarce cu profit, chiar dacă măsurile sunt nepopulare. Ei au încercat mai mult să ne convingă că nu avem dreptate și au făcut protecție socială pe bani europeni”, a declarat Constantin Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România(LAPAR).

Birocrație, sfântă birocrație…

Un alt aspect criticat de CE este birocrația excesivă în accesarea fondurilor europene.

“Obstacolele de natură administrativă au fost deja intens criticate de părțile interesate, fiind considerate a reprezenta un impediment în calea accesării fondurilor UE în cadrul PDR 2007-2013. Noul PDR oferă dovezi limitate în direcția eforturilor de simplificare sau de reducere a acestor obstacole pentru beneficiarii noului PNDR. Autoritățile române trebuie să examineze cu atenție posibilitățile de simplificare care ar putea fi avute în vedere și să demonstreze mai clar măsurile concrete”, se mai arată printre cele 341 de observații formulate de CE.

Pe de altă parte, reprezentanții Alianței ROPAC consideră observația drept un exces de zel al CE.

„Noi nu avem încă ghiduri de alocare a fondurilor, așa că, în lipsa acestora, unde apare birocrația?”, se întreabă retoric reprezentantul Alianței ROPAC.

Reprezentanții micilor fermieri vor, în schimb, simplificarea procedurilor și profesionalizarea angajaților Ministerului Agriculturii.

“Lucrăm să ne organizăm suficient de bine pentru a absorbi fondurile și sa dovedim că cele 8 miliarde nu ajung. Dar pentru asta mizăm pe simplificarea procedurilor și pe o masurare concretă a profesionalismului funcționarilor din agențiile ministerului”, a arătat preșdeintele CATAR.

Sprijin pentru tinerii fermieri. Sau nu?!

O altă „nedumerire” a CE se referă la nivelul sprijinului pentru tinerii fermieri.

“Este necesară justificarea nivelului sprijinului propus pentru anumite măsuri, de exemplu, tineri fermieri sau dezvoltarea afacerilor, stabilit aproape de limita maximă permisă de regulament în cazuri în care trebuie luată în calcul situația socio-economică a domeniului de programare, și a intensității sprijinului, ajungând până la 90%, pentru beneficiarii privați care pot utiliza și instrumentele financiare propuse (fond de creditare și fond de garantare)”, mai arată CE.

Reprezentanții agricultorilor arată că părerile lor punctuale nu au fost luate în seamă, nici în acest caz, de către Ministerul Agriculturii.

„Ministerul ne-a ignorat total pe cele două programe tematice pe care le-am propus – instalarea tinerilor fermieri și dezvoltarea zonelor montane. Pentru tinerii fermieri ne-am luptat să tragem 1 miliard de euro de la Pilonul 1, însă nu am reușit să introducem acestă prevedere. A rămas doar o simplă posibilitate”, arată președintele CATAR.

Și reprezentanții LAPAR au nemulțumirile lor, diferite, însă de cele ale CATAR.

“Pentru instalarea tinerilor fermieri, noi am propus să se dea bani celor care au dovedit că pot face ceva în agricultură, nu oricui. (…) De exemplu, 50 de milioane de euro au fost alocați pentru perfecționare și informare. Noi am propus ca, în loc să fie aruncați banii pe cursuri de doi lei, cu acești bani să reînființăm 20-30 de școli profesionale care să califice oameni pentru agricultură”, a spus președintele LAPAR.

Consultările cu asociațiile de fermieri n-au fost, de fapt, consultări

În ciuda, acestor observații ale CE, reprezentanții LAPAR cred că proiectul de PNDR va fi retrimis tot în această formă la Bruxelles.

„Noi am venit cu o mie de propuneri care ne-au fost refuzate. Am făcut o mie de observații cu privire la folosirea judicioasă a resurselor în vederea creării de plus-valoare, dar nu a fost preluată niciuna. Majoritatea prevederilor din noul PNDR sunt populiste. Cred că vor trimte înapoi la Bruxelles aceleași propuneri și vor spune că asta este voința fermierului român și că nu le pot modifica”, este de părere președintele LAPAR.

Nici reprezentanții Alianței ROPAC nu au o viziune “sumbră” asupra viitorului proiectului PNDR 2014-2020.

„Riscul ca noul PNDR să nu fie aprobat de către CE nu există. Singurul risc este amânarea aplicării lui”, a conchis președintele Alianței ROPAC.

http://www.scribd.com/doc/245510635/Răspunsul-oficial-al-Comisiei-Europene-privind-proiectul-PNDR-2014-2020

Sursa: Lumea Satului, AGROstandard

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

9 − seven =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 19 November, 2018 | 0 comentarii | 68 vizualizari | 1 vot

fructe

Consumul de sucuri din fructe si nectar in Romania a atins 64 milioane de litri, in 2017, comparativ cu 61 miioane de litri, in 2016, incadrandu-se pe un trend ascendent in ultimii ani. Fata de 2013, de exemplu, avansul este de circa 10 milioane de litri, ceea ce inseamna o crestere de circa 19%, potrivit […]

Autor: Agrostandard | 14 November, 2018 | 0 comentarii | 93 vizualizari | 1 vot

rompan

Romanii nu sunt mari amatori de paste fainoase, ocupand chiar ultimul loc in UE, la mare distanta de italieni sau albanezi, de exemplu, care se lauda cu un consum de peste 30 kg /cap de locuitor pe an, ceea ce ii claseaza pe primele pozitii la nivel mondial. La noi, media pe cap de locuitor […]

Autor: Agrostandard | 1 November, 2018 | 0 comentarii | 601 vizualizari | 1 vot

compost2

In timp ce degradarea solurilor, inclusiv la noi in tara, constituie o problema de care tot mai multa lume incepe sa fie preocupata la nivel global, Romania bate pasul pe loc. Mai grav, este faptul ca nu avem nici macar legislatie pentru compost – cea mai buna, simpla si eficienta metoda de a reda solului […]

Autor: Agrostandard | 30 October, 2018 | 0 comentarii | 78 vizualizari | 1 vot

corteva

Corteva AgriscienceTM, Divizia de Agricultura a DowDuPont, si Economist Intelligence Unit (EIU) au publicat rezultatele Global Food Security Index 2018 – GFSI (Indicele Global al Securitatii Alimentare, editia 2018). Acest raport, sponsorizat de Corteva Agriscience, ofera un cadru comun pentru intelegerea cauzelor lipsei sigurantei alimentare pe plan global. Romania se situeaza pe pozitia a 38-a […]

Autor: Agrostandard | 25 October, 2018 | 0 comentarii | 192 vizualizari | 1 vot

pavel

Primarii din Romania au primit circa 155.000 de notificari de retrocedare a imobilelor, in baza Legii 10/2001. Dintre acestea, circa 43.500 nu sunt inca solutionate, potrivit calculelor realizate de societatea de avocatura Pavel, Margarit si Asociatii, pe baza statisticilor Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP). Primaria Bucuresti detine cea mai mare pondere de dosare nerezolvate […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
»
28 Aug 2018 | 2 comentarii | 12294 vizualizari | 1 vot
»
25 Sep 2018 | 1 comentarii | 3818 vizualizari | 2 voturi
»
28 Aug 2018 | 0 comentarii | 2623 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Groupama Asigurari
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Seminis
Seminis
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional
TransLogistica
Ingredients show



bad politics

2018 © Agrostandard