Un investitor arădean a pus la punct prima fermă de somn răpitor african din România din a cărui carne vrea să facă mezeluri, dacă va reuşi să treacă peste tradiţionalismul românilor în materie culinară. Somnul african, naturalizat în Europa în anii 70, a fost îmbunătăţit în ultimii 40 de ani, prin încrucişări repetate, în special în Olanda şi Ungaria. Ioan Crişan, un fost electronist la Aeroportul din Arad a pariat pe acestă afacere despre care nu ştia mai nimic, şi, într-un final, a câştigat. În urmă cu câţiva ani, a cumpărat o fostă topitorie de cânepă la Iratoş, la 7 kilometri de Arad, şi a amenajat 22 de bazine cu apă termală, unde creşte acum somn african cu dimensiuni cuprinse între 250 de grame şi 15 kilograme. citeste si comenteaza …

Radu Taus este un fermier de 31 de ani din Brașov care cultivă sfeclă pe 80 de hectare arendate la Feldioara. Este cu adevărat un specialist în cultura sfeclei pentru simplu fapt că teza lui de doctorat a avut ca temă chiar cultura sfeclei în România. Chiar dacă anul trecut a fost secetă, fermierul tot a ajuns la o medie de 30 de tone la hectar. ”Media a fost de 30 de tone anul trecut, dar sunt și unle suprafețe de unde scoatem 50-60 de tone. Anul trecut în zona noastră a fost secetă și asta s-a văzut în producție. Am avut noroc că a plouat puțin în octombrie, chiar înainte de recoltare, și s-a mai hidratat sfecla, că altfel era mult mai rău”, a spus Taus. Anul acesta, în schimb, altele sunt problemele. Dar fermierul este optimist. citeste si comenteaza …

Mircea Dumitru este un fermier care lucrează 300 de hectare de teren luat în arendă în județul Brașov. Pe aproximativ 105 hectare cultivă sfeclă iar pe restul porumb, grâu și furaje. Pe lângă pămînt, Dumitru, veterinar de profesie din 1975, după cum spune le, are o fermă de 140 de vaci. A devenit propriul lui șef încă din 1990 cu zece vaci luate de la CAP iar inițial a arendat pământ doar cât să-și întrețină acest mic șeptel. Anul trecut, spune Dumitru, producția a fost bună, de peste 50 de tone la hectar. ”A mers bine anul trecut. Am făcut cam 50 de tone la hectar, dar am avut în unele locuri și 56-57 de tone. A ieșit bine pentru că respectăm tehnologia și lăsăm pământul să respire trei ani între culturi”, citeste si comenteaza …

O asociație de horticultori și legumicultori a realizat un proiect pe care l-a prezentat Ministerului Agriculturii prin care urmărește transformarea în exploatații profitabile a suprafețelor de până la cinci hectare aflate în proprietatea micilor fermieri. Proiectul, care presupune investiții de aproximativ 30.000 de euro, ar putea fi realizat din fonduri europene și de la buget își propune să activeze un segment important de fermieri care acum nu produc nimic sau lucrează în pierdere prin înființarea, în special, a culturilor de căpșuni, care pot aduce profit chiar din primul an. ”Am fost marți la Dezvoltare Rurală și am depus un plan citeste si comenteaza …

Cultivarea salciei scandinave si a stufului chinezesc este abia la inceput in Romania, spre deosebire de alte tari europene. Romanii nu se inghesuie sa cultive „balarii“ eficiente energetic pentru ca nu primesc subventii; o astfel de cultura poate inlocui incalzirea cu lemne, cu motorina sau cu gaz. Spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, unde guvernele acorda subventii consistente pentru cultivarea „buruienilor” calorice, Romania nu acorda, cel putin deocamdata, niciun ajutor fermierilor care ar dori sa incerce cresterea plantelor energetice. Contraexemplele se gasesc chiar in vecinatatea imediata: Ungaria, si ea inca la inceput, detine deja peste 2.000 de hectare cu astfel de culturi, in timp ce in Suedia sunt cultivate peste 50.000 de hectare. Avantul agricultorilor europeni vine nu doar de la subventiile primite, citeste si comenteaza …