Dupa ce a ajuns sa detina cea mai mare retea de magazine agricole din Romania, compania Agroland isi face planuri de extindere la nivel regional. Primele tinte: Polonia si Ucraina, doua piete importante pentru Europa, cu un potential urias de crestere. Nu a fost o decizie neaparat planificata, ci pur si simplu asa s-a intamplat, dupa cum spune Horia Cardos, fondatorul Agroland. Mai precis, modelul de business Agroland a devenit cunoscut in cele doua tari, existand interes pentru acest gen de afacere. De aici si pana la primul contact n-a mai fost decat un prim pas.‘’Vrem sa ducem modelul Agroland, partea de retail si distributie si pe aceste piete. In 2016, este un fel de training, dar din 2017 vrem sa facem bani seriosi”, declara citeste si comenteaza …

Compania Agroland, care detine cea mai mare retea de magazine agricole din Romania, si-a deschis o noua linie de business, odata cu inaugurarea unui magazin cu piese agricole. La inceputul lunii octombrie a fost deschis, la Giarmata (județul Timiș), Agroland Piese, primul magazin de piese, accesorii si consumabile pentru agricultura, care provin de la cei mai importanti trei citeste si comenteaza …

La aproape patru ani de la inaugurare, complexul turistic de la Greaca, localitate situata la circa 50 km distanta de Bucuresti, a atras circa 14.000 de turisti, sustine Marius Cercel, antreprenorul care a dezvoltat proiectul. Cei mai multi sunt in week-end, cand este acoperita citeste si comenteaza …

Marius Șerban
Unul dintre cei mai mari fermieri din vestul țării care a demonstrat că poți face bani serioși din agricultură cu ferme integrate, Dimitrie Muscă s-a făcut cunoscut în ultimii ani prin salariile oferite tractoriștilor săi care ajung la sume de 12.000 de lei pe lună, cam cât câștigă unii directori de multinațională. Chiar dacă este pe deplin convins că principalul capital este resursa umană și face o selecție draconică a personalului, Muscă încearcă să-și responsabilizeze angajații și printr-o metodă mai puțin ortodoxă – monitorizarea video în timp real de la fermă până în magazine.

Monitorizarea face bine la conștiință citeste si comenteaza …

V-aţi întrebat vreodată ce legătură este între un avion de vânătoare şi o chinchilla?! Probabil că nu… Ei bine, există o legătură. Se numeşte Vasile Surduc şi este fost pilot militar. În 2007, când s-a pensionat, s-a gândit să se lanseze într-o afacere. Aşa că, navigând pe Internet, a dat din întâmplare peste site-urile unor crescători de chinchilla. Asta după ce iniţial a vrut să înceapă o afacere în piscicultură. Restul este citeste si comenteaza …

Productie de 4-5 tone de lavanda pe doar un hectar: „Nu e ca in poveste, abia a treia incercare a fost cu noroc“.Ioan Iakob, de origine din Ocna Mures, judetul Alba, a dovedit tuturor ca o cultura poate fi profitabila in Romania chiar si pe un singur hectar. Dupa ce a incercat sa se supuna regulilor scrise ale agriculturii locului, Iakob s-a saturat sa mearga mereu in pierdere. Atunci a renuntat la traditionalism si a devenit un exemplu de urmat in doar trei ani. Acum, proprietatea lui Ioan Iakob pare un colt rupt din zona Provence a Frantei datorita campului de lavanda, care citeste si comenteaza …

Agrostandard si BB Events organizeaza evenimentul “Iarna fierbinte a agriculturii romanesti”, prima editie dintr-o serie de conferinte specializate pe sectorul agricol si domeniile conexe. Data: 10 decembrie, incepand cu ora 09.00 la hotel Howard Johnson, sala Iridium, Bucuresti.

Aceasta este prima dintr-o serie de conferinte intitulate “Conferintele Agrostandard”, pe care vrem sa le realizam la fiecare doua luni pe teme specifice, axate in special pe participarea fermierilor si asociatiilor de fermieri.

La eveniment vor participa si reprezentanti ai MADR si ai institutiilor subordonate.

Speakerii vor fi presedintii pricipalelor federatii de agricultori – LAPAR, Pro AGRO, ROPAC, CATAR, etc. iar in sala vor fi prezenti, pe langa companiile din sectorul agricol, peste o suta de fermieri mari, mijlocii si medii.

Ne propunem sa abordam cu maxima eficienta teme arzatoare ale agriculturii romanesti, care, dintr-un motiv sau altul, nu prea se impun in spatiul public, prin dezbateri concentrate la care sa participe activ toti participantii. citeste si comenteaza …

Micile ferme catalogate drept “de subzistență” sunt demonizate în România și aduse sistematic la sapă de lemn prin politicile agricole ale ministerului, sau, mai bine zis, prin lipsa acestora. Fermele mici sunt în sapă de lemn doar în România pentru că în celelalte state din Europa, unde guvernele au creat programe specifice și le-au sprijinit, aceste mici exploatații sunt foarte profitabile. Fermierii cred că, dacă statul s-ar implica cu adevărat și ar creea programe credibile pentru micile exploatații, s-ar completa foarte ușor o nișă de piață, iar micii fermieri ar putea deveni prosperi în scurt timp. citeste si comenteaza …

George Lazăr este unul dintre cei mai mari producători de legume din județul Argeș. De profesie horticultor, Lazăr cultiva, încă din 1990, 40 de hectare de căpșuni, pe care le recolta, în lipsa țăranilor, cu deținuți. După ce făbricuța de sucuri de la Băiculești, principalul beneficiar al căpșunilor, a dat faliment, fermierul a redus treptat suprafața cultivată. În acest an a renunțat complet să mai cultive căpșuni în câmp și vrea ca de anul viitor să înceapă producția în forță, pe trei hectare de solarii. Cu căpșuni destinate exclusiv consumului care vor fi vândute în piețe. Cea mai mare problemă pentru producătorii de fructe nu este producția în sine, ci desfacerea pentru că nu mai există micile făbricuțe apărute în anii 90. Acestea au fost închise mai ales după aderearea la Uniunea Europeană pentru că nu au putut face numărului mare de norme impuse de UE. Așa a pățit și Lazăr care a avut o făbricuță de procesare a fructelor pe care a fost nevoit să o închidă fiindcă nu și-a permis să facă investițiile cerute de UE. citeste si comenteaza …

Porcul de Mangaliţa, cândva o rasă foarte răspândită în zona Transilvaniei, pare să fie apreciat, din nou, de către fermierii români. În vreme ce românii au abandonat această rasă după 1989, ungurii au intuit potențialul acesteia, iar acum sunt printre cei mai mari exportatori din lume de jambon de Mangaliţa, la preţuri de peste 80 de euro pe kilogram. Fermierii români vor acum să recupereze timpul pierdut şi încearcă revitalizarea acestei rase cu ajutorul nou-înfiinţatei Asociaţii a Crescătorilor de Porci Mangaliţa. Deocamdată nu se pune problema exporturilor, fermierii mulţumindu-se să vândă carnea în ţară, prin restaurantele din marile oraşe, dar şi prin târgurile de produse tradiţionale şi lanţurile de retail. citeste si comenteaza …