Sustine Agrostandard
arhiva stiri
starea vremii
Asociatii
Căpșunari de România. O asociație de horticultori vrea să revitalizeze satul românesc cu mici explotații de căpșuni
Agrostandard | 8 May, 2013 | 0 comentarii | 1722 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

ferma_capsuniO asociație de horticultori și legumicultori a realizat un proiect pe care l-a prezentat Ministerului Agriculturii prin care urmărește transformarea în exploatații profitabile a suprafețelor de până la cinci hectare aflate în proprietatea micilor fermieri. Proiectul, care presupune investiții de aproximativ 30.000 de euro, ar putea fi realizat din fonduri europene și de la buget își propune să activeze un segment important de fermieri care acum nu produc nimic sau lucrează în pierdere prin înființarea, în special, a culturilor de căpșuni, care pot aduce profit chiar din primul an. ”Am fost marți la Dezvoltare Rurală și am depus un plan de revitalizare a satului românesc care să aibă la bază înființarea de exploatații mici și profitabile, cuprinse între unul și cinci hectare, folosindu-ne de programele de reconversie a culturilor, ferme care să aibă mici sisteme proprii de irigații.

Scopul proiectului este reconversia tinerilor pentru agricultură și înființarea de faceri mici și rentabile. Ne-am gândit în special la exploatații de căpșuni și fructe de pădure, la pomicultură – piersici, caiși, meri, etc și la viță de vie cu struguri de masă.

Dacă s-ar adopta sistemul de până la cinci hectare, cel puți 500.000 de fermieri ar putea fi integrați în sistem și ar deveni profitabili, dacă îi luăm în calcul și pe cei care au lucrat până acum prin Italia sau Spania și s-au întors înapoi în sat din cauza condițiilor economice”, a declarat pentru Agrointel, George Lazăr, vicepreședinte al Cooperativei Micilor Fermieri Argeșeni.

Fermierii ar putea fi stimulați să intre în mici asociații pentru a accesa mai ușor fondurile provenite, în special, din cele destinate reconversiei culturilor.

”Banii pentru investiții vor fi dați fermierilor prin intermediul unor mici cooperative cu 20-30 de hectare fiecare care să se ocupe de ambalarea și distribuția mărfii, așa cum se întâmplă și în Occident. Agricultorii ar putea fi stimulați prin lege să se asocieze pentru că, de exemplu, la alcătuirea proiectului pentru finanțare ar primi 25 de puncte dacă are o exploatație individuală și 50 de puncte dacă face parte dintr-o cooperativă de profil. Banii ar putea să provină din fondurile destinate reconversiei suprafețelor, adică 12.170 de euro plus 1.500 de euro pentru defrișarea suprafețelor iar restul ar fi contribuția Ministerului Agriculturii. Programul ar putea fi implementat rapid dacă s-ar folosi aceste fonduri pentru reconversia culturilor. Dacă azi s-ar depunde proiectul, în șase luni ar veni banii”, a continuat Lazăr.

Cel mai profitabil și mai facil proiect ar fi, în opinia fermierului argeșean, înființarea de culturi de căpșuni, un proiect al Cooperativei Micilor Fermieri Argeșeni fiind depus deja la Ministerul Agriculturii. Potrivit proiectului, explotațiile trebuie să aibă sub un hectar de teren pentru că, peste această suprafață, intervin costurile mari cu forța de muncă. Pe lângă materialul săditor, ar fi nevoie de un sistem de irigații propriu, un depozit frigorific tampon pentru păstrarea pentru o perioadă scurtă a producției până va fi transferată către distribuitori și o mașină frigorifică cu o capacitate de cel mult două tone. Valoarea întregului proiect standard ar trebui să fie de circa 30.000 de euro.

”Un sistem de irigații primar plus foraj până la 80 de metri plus bazin n-ar tebui să coste mai mult de 20.000 de euro. Dacă nu ar fi nevoie de puț, pentru că bazinele legumicole sunt amplasate de regulă pe malurile râurilor, un sistem de irigații pentru o exploatație de până la cinci hectare n-ar trebui să treacă de 7.000 de euro cu tot cu pompe și filtre. Nu este o investiție foarte mare având în vedere că vorbim despre legume și fructe, produse mai scumpe decât restul culturilor.

Materialul săditor pentru căpșunărie costă 0.17 cenți firul, adică la 40.000 de plante la hectar rezultă o investiție de 6-7.000 de euro iar lucrările de dezinsecție inițiale, obligatoriu de făcut, ajung cam la 4.000 de euro la hectar. La acesta se mai adaugă folia de agrotextil care costă 1 leu metrul pătrat, de unde mai rezultă alte 2.000 de euro pentru un hectar.

Un depozit frigorific tampon de 10 metri pe 10 metri ar costa cam 3.000-4.000 de euro pentru că nu vorbim de ceva sofisticat, ci doar despre o încăpere izolată și o instalație de aer condiționat. În fine, o mașină frigorifică ar mai fi pe undeva pe la 10.000 de euro”, a estimat horticultorul argeșean.

Punerea la punct a micilor exploatații ar putea fi doar un prim pas pentru că apoi producția care nu poate fi exportată în Rusia sau Uniunea Europeană ar putea fi transformată în conserve, gemuri sau sucuri. Mai ales la speciile sâmburoase, asociațiile ar putea aplica pentru fonduri europene ca să facă mici făbricuțe de 400.000-500.000 de euro care să absoarbă producția în exces și să vină cu produse cu valoare adăugată mare, așa cum se întâmplă, de fapt, în țările din Occident.

Asociațiile ar putea apoi să fie încurajate să aplice pentru construcția de depozite în marile bazine frigorifice pentru ca apoi țăranii să poată fi amendați pe bună dreptate dacă vând pe marginea drumurilor.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 14 September, 2020 | 0 comentarii | 618 vizualizari | 1 vot

mere

UNIUNEA SALVAM TARANUL ROMAN isi exprima indignarea fata de modul in care Ministerul Agriculturii si ministrul Agriculturii Nechita Adrian Oros au inteles cum sa ajute intr-un mod echitabil agricultura si fermierii, contrar viziunii Uniunii Europene in ceea ce priveste sprijinul si subventiile acordate fermierilor. Reluam integral comunicatul remis de UNIUNEA SALVAM TARANUL ROMAN:

Autor: Agrostandard | 12 September, 2020 | 0 comentarii | 248 vizualizari | 1 vot

fermeiri_dobrogea

Oare cu ce s-au ales fermierii dobrogeni dupa ce au venit la Bucuresti sa discute cu oficialii din conducerea MADR?! Mai mult cu vorbe si promisiuni, decat cu ceva concret, am spune noi. Dar mai bine aflati singuri din comunicatul MADR: „Secretarul de stat George Scarlat a condus in data de 10 septembrie 2020, la […]

Autor: Agrostandard | 12 September, 2020 | 0 comentarii | 953 vizualizari | 1 vot

pb20

2020 a fost si este in continuare un an complicat cu o productie medie la porumb de 2.200 kg/ha la Orezu, in judetul Ialomita, de altfel, cea mai mica de cand se organizeaza Ziua Porumbului, a declarat Nicolae Sitaru, presedintele APPR, la cea de-a XI-a editie a evenimentului anual al cultivatorilor de porumb. La Ziua […]

Autor: Agrostandard | 7 September, 2020 | 0 comentarii | 290 vizualizari | 1 vot

ziua_porumbului2020

Ziua Porumbului va avea loc, in acest an, pe 10 septembrie la Orezu, judetul Ialomita, la ferma Elsit, asa cum s-a intamplat si in anii anteriori. Numai ca de data aceasta, din cauza pandemiei de COVID-19, evenimentul este organizat cu numar limitat de participanti din cadrul fermierilor – doar fermierii speakeri, reprezentantii companiilor partenere si […]

Autor: Agrostandard | 6 September, 2020 | 1 comentarii | 1211 vizualizari | 1 vot

4bd520e5b1fa85d680c5285ed7aae3eef26a404a15d9542b4a3890d6151947c7

Fabricile de conserve din Romania cauta cu disperare rosii pentru procesare, in conditiile in care oferta interna – doar 15.000 de tone, fata de un necesar de 350.000 de tone, nu conteaza practic. Pare incredibil, dar suprafata de rosii in camp s-a redus in ultimii ani pana la circa 700 ha, in lipsa unor ajutoare […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Hydro
Rossmann
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Seminis
Seminis
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional



bad politics

2020 © Agrostandard