Branzeturile fermentate ar putea fi sansa fermierilor mici si mijlocii din Romania de a deveni rentabili! In Romania, se cunosc putine feluri de branzeturi, daca ne raportam la tarile mari consumatoare, ce-i drept, motiv pentru care nici nu este de mirare faptul ca la consumatori au prins cel mai bine branzeturile proaspete. Mai simplu si mai comod de produs pentru fermieri si procesatori, pana la urma, dar fara o rentabilitate mare. A cam venit momentul, insa, ca toata lumea sa inteleaga ca daca se vrea plusvaloare, branzeturile fermentate constituie adevarata cheie. Si ne referim, in principal, la fermierii de dimensiuni mici si medii care ar putea astfel sa iasa pe piata si sa-si vanda produsele prin cooperative, asa cum se intampla in tari cu traditie in sector (unde fermierii sunt cei mai mari producatori de branzeturi fermentate).

Cu conditia sa detina autotizatie sanitar-veterinara de la ANSVSA pentru spatiul de productie, iar ferma sa fie inregistrata. In cazul produselor traditionale sau artizanale, exista si un program de autocontrol vizat tot de ANSVSA.

Citeste si Fermier Arad: Pentru ca nu gaseam muncitori, am cumparat un robot de muls. Il folosesc la 70 de vaci si inlocuieste 4 muncitori

Un indemn cu atat mai important cu cat vine din partea lui Cristian Lungu, fermierul din Dascalu (Ilfov), cunoscut pentru profitul considerabil obtinut din vanzarea laptelui la automate si care n-a renuntat la ideea de a face procesare in ciuda tuturor piedicilor intampinate.

„Intentionez sa conving fermierii sa aduca plusvaloare prin procesare. Romania are potential in a produce branzeturi, este momentul ca ei sa faca pasul catre branzeturile fermentate cu o tehnologie mai complicata decat cele proaspete. Avantajul este ca producatorii si procesatorii au libertatea de a accesa piata si de a pune la vanzare produsul atunci cand pretul este mai bun, dat fiind faptul ca maturarea se poate face un timp mai indelungat”, ne-a declarat Lungu.

Branzeturile fermentate presupun un timp mai mare de productie si costuri mai ridicate, dar calitatile nutritive sunt superioare, la fel si pretul, mai arata fermierul.

Si ca sa va faceti o idee despre aceasta piata, trebuie sa stiti ca productia autohtona este ca si inexistenta, din moment ce doar trei producatori romani sunt prezenti in supermarketuri unde marfa de import face legea. Asa ca loc pe piata este suficient. Iar, in plus, viitorul Plan National Strategic 2021-2027 prevede sume importante pentru investitii in unitati de procesare, ca sa nu mai vorbim de respectarea normelor de mediu. O oportunitate de care fermierii romani ar trebui sa profite.

Clasificare branzeturi

Pornind de la procesul de fabricatie, avem urmatoarea clasificare a branzeturilor: branzeturi proaspete, branzeturi maturate, branzeturi in saramura, branzeturi cu pasta oparita, branzeturi topite si branzeturi framantate. Trebuie sa remarcam si faptul ca la noi exista traditia amestecarii laptelui de vaca cu cel de oaie, rezultand branza mixta, ceea ce in alte tari nu se practica. Realitea romaneasca, am putea spune, determinata de pretentiile consumatorului si, mai ales, de posibilitatile lui financiare.

Tipuri de branzeturi

Branzeturile fermentate se obtin fie printr-un proces de fermentatie care are loc in mod natural, fie prin adaugarea in produsele lactate a bacteriilor cunosute sub numele de lactobacili. Potrivit elearningmater.masterprof.ro, iata ;i care sunt tipurile de branzeturi:

Citeste si Alina Donici, Artesana: Noi construim ca Mesterul Manole, in fiecare an o luam de la capat!

• Tipuri de branzeturi fermentate cu pasta moale: branzeturi tip telemea; branzeturi tip Limburg sau Romadur; branzeturi cu mucegaiuri nobile si branzeturi moi la care se aplica incalzirea a doua.
• Tipuri de branzeturi cu pasta semitare: branza Trapist; branzaTilsit; branza Olanda; branza Rodo; branzeturi maturate cu ingrediente (telina, piper, chimen, extract de morcovi, etc.), obtinute mai ales in Germania, Austria, Tarile de Jos, Norvegia, Polonia, Elvetia.

• Tipuri de branzeturi cu pasta tare: branzeturi tip Emmenthal (Svaiter); branzeturi tip Cheddar (Cedar); branzeturi tip Parmezan; branzeturi tip Pecorino; branzeturi tip Kefalotiri.
• Branzeturile topite constituie si ele o categorie aparte, fiind foarte apreciate pe pietele din Germania, Elvetia, Franta, Japonia si SUA.

Franta, cea mai mare putere agricola a UE, domina topurile la cereale la nivel european. În 2020, agricultorii din Hexagon au obținut cea mai mare productie de cereale – 56,7 milioane de tone, fiind urmati de cei din Spania – 27,3 milioane de tone si Ungaria – 15,4 milioane de tone. Francezii au ocupat prima […]

Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deseurilor nepericuloase compostabile a intrat in vigoare incepand cu data de 20 februarie. Astfel, autoritatile administratiei publice locale trebuie sa implementeze sistemul de colectare separata a deseurilor biodegradabile, sa extinda colectarea separata din usa in usa a biodeseurilor in mediul urban, dublata de implementarea schemei „plateste pentru cat arunci” si […]

Romania este dependenta de mancarea din import, iar acest lucru se vede tot mai mult de la an la an. Altadata granarul Europei, acum am ajuns sa importam de toate. Mai mult de jumatate din produsele de pe rafturi provin din alte tari, in special din Germania si Polonia. Iar produsele romanesti se gasesc cu […]

Grupul francez de distributie Carrefour a inregistat o cifra de afaceri de 78,609 miliarde euro in 2020, in crestere cu 7,8% fata de 2019, in timp ce vanzarile din Romania au crescut cu 2,1%, pana la 2,327 miliarde euro, transmite Reuters. De asemenea, la finele anului trecut, grupul Carrefour avea un numar total de 13.048 […]

Accesul producatorilor romani de mezeluri în retelele de supermarketuri este destul de greoi la acest moment, mai ales în cazul producatorilor locali de dimensiuni medii nou intrati pe piata. Pentru a-si asigura vanzarea, unii îsi deschid chiar retele proprii de magazine, dar chiar si asa nu exclud o posibila intrare în marile lanturi de retail […]