Branzeturile fermentate ar putea fi sansa fermierilor mici si mijlocii din Romania de a deveni rentabili! In Romania, se cunosc putine feluri de branzeturi, daca ne raportam la tarile mari consumatoare, ce-i drept, motiv pentru care nici nu este de mirare faptul ca la consumatori au prins cel mai bine branzeturile proaspete. Mai simplu si mai comod de produs pentru fermieri si procesatori, pana la urma, dar fara o rentabilitate mare. A cam venit momentul, insa, ca toata lumea sa inteleaga ca daca se vrea plusvaloare, branzeturile fermentate constituie adevarata cheie. Si ne referim, in principal, la fermierii de dimensiuni mici si medii care ar putea astfel sa iasa pe piata si sa-si vanda produsele prin cooperative, asa cum se intampla in tari cu traditie in sector (unde fermierii sunt cei mai mari producatori de branzeturi fermentate).

Cu conditia sa detina autotizatie sanitar-veterinara de la ANSVSA pentru spatiul de productie, iar ferma sa fie inregistrata. In cazul produselor traditionale sau artizanale, exista si un program de autocontrol vizat tot de ANSVSA.

Citeste si Fermier Arad: Pentru ca nu gaseam muncitori, am cumparat un robot de muls. Il folosesc la 70 de vaci si inlocuieste 4 muncitori

Un indemn cu atat mai important cu cat vine din partea lui Cristian Lungu, fermierul din Dascalu (Ilfov), cunoscut pentru profitul considerabil obtinut din vanzarea laptelui la automate si care n-a renuntat la ideea de a face procesare in ciuda tuturor piedicilor intampinate.

„Intentionez sa conving fermierii sa aduca plusvaloare prin procesare. Romania are potential in a produce branzeturi, este momentul ca ei sa faca pasul catre branzeturile fermentate cu o tehnologie mai complicata decat cele proaspete. Avantajul este ca producatorii si procesatorii au libertatea de a accesa piata si de a pune la vanzare produsul atunci cand pretul este mai bun, dat fiind faptul ca maturarea se poate face un timp mai indelungat”, ne-a declarat Lungu.

Branzeturile fermentate presupun un timp mai mare de productie si costuri mai ridicate, dar calitatile nutritive sunt superioare, la fel si pretul, mai arata fermierul.

Si ca sa va faceti o idee despre aceasta piata, trebuie sa stiti ca productia autohtona este ca si inexistenta, din moment ce doar trei producatori romani sunt prezenti in supermarketuri unde marfa de import face legea. Asa ca loc pe piata este suficient. Iar, in plus, viitorul Plan National Strategic 2021-2027 prevede sume importante pentru investitii in unitati de procesare, ca sa nu mai vorbim de respectarea normelor de mediu. O oportunitate de care fermierii romani ar trebui sa profite.

Clasificare branzeturi

Pornind de la procesul de fabricatie, avem urmatoarea clasificare a branzeturilor: branzeturi proaspete, branzeturi maturate, branzeturi in saramura, branzeturi cu pasta oparita, branzeturi topite si branzeturi framantate. Trebuie sa remarcam si faptul ca la noi exista traditia amestecarii laptelui de vaca cu cel de oaie, rezultand branza mixta, ceea ce in alte tari nu se practica. Realitea romaneasca, am putea spune, determinata de pretentiile consumatorului si, mai ales, de posibilitatile lui financiare.

Tipuri de branzeturi

Branzeturile fermentate se obtin fie printr-un proces de fermentatie care are loc in mod natural, fie prin adaugarea in produsele lactate a bacteriilor cunosute sub numele de lactobacili. Potrivit elearningmater.masterprof.ro, iata ;i care sunt tipurile de branzeturi:

Citeste si Alina Donici, Artesana: Noi construim ca Mesterul Manole, in fiecare an o luam de la capat!

• Tipuri de branzeturi fermentate cu pasta moale: branzeturi tip telemea; branzeturi tip Limburg sau Romadur; branzeturi cu mucegaiuri nobile si branzeturi moi la care se aplica incalzirea a doua.
• Tipuri de branzeturi cu pasta semitare: branza Trapist; branzaTilsit; branza Olanda; branza Rodo; branzeturi maturate cu ingrediente (telina, piper, chimen, extract de morcovi, etc.), obtinute mai ales in Germania, Austria, Tarile de Jos, Norvegia, Polonia, Elvetia.

• Tipuri de branzeturi cu pasta tare: branzeturi tip Emmenthal (Svaiter); branzeturi tip Cheddar (Cedar); branzeturi tip Parmezan; branzeturi tip Pecorino; branzeturi tip Kefalotiri.
• Branzeturile topite constituie si ele o categorie aparte, fiind foarte apreciate pe pietele din Germania, Elvetia, Franta, Japonia si SUA.

Aproximativ 180 de legumicultori romani vor avea acces la substante nutritive si biostimulatoare moderne in cadrul unei colaborari prin care Malagrow va furniza produsele horticultorilor parteneri ai firmei Mega Image. Scopul este acela de a mentine un nivel ridicat de productie, de a raspunde asteptarilor pietei si de a oferi clientilor romani produse locale, de […]

Cel mai mare camion frigorific LHV din lume a fost lansat recent in Spania, fiind in prezent in perioada de testare. Camionul are 32 metri lungime, 70 tone si o capacitate de 66 de paleti EPAL Europa, fiind rezultatul unui proiect al Universitatii din Zaragoza, in colaborare cu producatorul SOR Ibérica, compania MAN, specializata in […]

Cui foloseste sa NU se mai deschida cele peste 12 mii de locuri de cazare pe care le gestioneaza Mohammad Murad? Doreste cineva pe litoral sau in Bucuresti imense ruine goale, negre, exact in mijlocul spatiilor unde vrem sa ne simtim bine in vacanta asteptata cu disperare dupa Coronavirus? Raspunsul, daca nu este dat de […]

Ar putea sa para o stire falsa sau o greseala, dar este adevarul adevarat! O logica elementara impune ordinul presedintelui Frantei in Romania. El cere poporului francez sa sprijine fermierii francezi si sa cumpere mai ales produse frantuzesti in timpul acestei crize. Fiind partenerul Romaniei in Uniunea Europeana este clar ca presedintele Frantei, Emmanuel Macron, […]

In interviurile exclusive pe care ni le-a acordat, Mohammad Murad se bate pentru drepturile lui mult mai tare decat o fac multi dintre oamenii de afaceri romani. Evident ca foarte multi il lauda si multi altii il injura. Dar acest arab “romanizat” misca cifre mari cu un curaj care ar trebui sa fie molipsitor. Mohammad […]