Branzeturile fermentate ar putea fi sansa fermierilor mici si mijlocii din Romania de a deveni rentabili! In Romania, se cunosc putine feluri de branzeturi, daca ne raportam la tarile mari consumatoare, ce-i drept, motiv pentru care nici nu este de mirare faptul ca la consumatori au prins cel mai bine branzeturile proaspete. Mai simplu si mai comod de produs pentru fermieri si procesatori, pana la urma, dar fara o rentabilitate mare. A cam venit momentul, insa, ca toata lumea sa inteleaga ca daca se vrea plusvaloare, branzeturile fermentate constituie adevarata cheie. Si ne referim, in principal, la fermierii de dimensiuni mici si medii care ar putea astfel sa iasa pe piata si sa-si vanda produsele prin cooperative, asa cum se intampla in tari cu traditie in sector (unde fermierii sunt cei mai mari producatori de branzeturi fermentate).

Cu conditia sa detina autotizatie sanitar-veterinara de la ANSVSA pentru spatiul de productie, iar ferma sa fie inregistrata. In cazul produselor traditionale sau artizanale, exista si un program de autocontrol vizat tot de ANSVSA.

Citeste si Fermier Arad: Pentru ca nu gaseam muncitori, am cumparat un robot de muls. Il folosesc la 70 de vaci si inlocuieste 4 muncitori

Un indemn cu atat mai important cu cat vine din partea lui Cristian Lungu, fermierul din Dascalu (Ilfov), cunoscut pentru profitul considerabil obtinut din vanzarea laptelui la automate si care n-a renuntat la ideea de a face procesare in ciuda tuturor piedicilor intampinate.

„Intentionez sa conving fermierii sa aduca plusvaloare prin procesare. Romania are potential in a produce branzeturi, este momentul ca ei sa faca pasul catre branzeturile fermentate cu o tehnologie mai complicata decat cele proaspete. Avantajul este ca producatorii si procesatorii au libertatea de a accesa piata si de a pune la vanzare produsul atunci cand pretul este mai bun, dat fiind faptul ca maturarea se poate face un timp mai indelungat”, ne-a declarat Lungu.

Branzeturile fermentate presupun un timp mai mare de productie si costuri mai ridicate, dar calitatile nutritive sunt superioare, la fel si pretul, mai arata fermierul.

Si ca sa va faceti o idee despre aceasta piata, trebuie sa stiti ca productia autohtona este ca si inexistenta, din moment ce doar trei producatori romani sunt prezenti in supermarketuri unde marfa de import face legea. Asa ca loc pe piata este suficient. Iar, in plus, viitorul Plan National Strategic 2021-2027 prevede sume importante pentru investitii in unitati de procesare, ca sa nu mai vorbim de respectarea normelor de mediu. O oportunitate de care fermierii romani ar trebui sa profite.

Clasificare branzeturi

Pornind de la procesul de fabricatie, avem urmatoarea clasificare a branzeturilor: branzeturi proaspete, branzeturi maturate, branzeturi in saramura, branzeturi cu pasta oparita, branzeturi topite si branzeturi framantate. Trebuie sa remarcam si faptul ca la noi exista traditia amestecarii laptelui de vaca cu cel de oaie, rezultand branza mixta, ceea ce in alte tari nu se practica. Realitea romaneasca, am putea spune, determinata de pretentiile consumatorului si, mai ales, de posibilitatile lui financiare.

Tipuri de branzeturi

Branzeturile fermentate se obtin fie printr-un proces de fermentatie care are loc in mod natural, fie prin adaugarea in produsele lactate a bacteriilor cunosute sub numele de lactobacili. Potrivit elearningmater.masterprof.ro, iata ;i care sunt tipurile de branzeturi:

Citeste si Alina Donici, Artesana: Noi construim ca Mesterul Manole, in fiecare an o luam de la capat!

• Tipuri de branzeturi fermentate cu pasta moale: branzeturi tip telemea; branzeturi tip Limburg sau Romadur; branzeturi cu mucegaiuri nobile si branzeturi moi la care se aplica incalzirea a doua.
• Tipuri de branzeturi cu pasta semitare: branza Trapist; branzaTilsit; branza Olanda; branza Rodo; branzeturi maturate cu ingrediente (telina, piper, chimen, extract de morcovi, etc.), obtinute mai ales in Germania, Austria, Tarile de Jos, Norvegia, Polonia, Elvetia.

• Tipuri de branzeturi cu pasta tare: branzeturi tip Emmenthal (Svaiter); branzeturi tip Cheddar (Cedar); branzeturi tip Parmezan; branzeturi tip Pecorino; branzeturi tip Kefalotiri.
• Branzeturile topite constituie si ele o categorie aparte, fiind foarte apreciate pe pietele din Germania, Elvetia, Franta, Japonia si SUA.

Romania este tara cu cele mai mici preturi la paine si cereale din UE, acestea fiind cu 47% sub nivelul din UE, în 2019, potrivit Eurostat. Sub media europeana se mai afla tari precum Bulgaria – 35% sub media UE si Polonia – cu 30% sub nivelul din UE. La polul opus se afla Danemarca […]

Emil Dumitru, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, spune despre Casa de Comert Agroalimentar Unirea ca nu este un proiect terminat, ci va trebui sa fie restartat pe principii ale unei economii de piata transparente in care organizatiile de producatori sa fie cooptate in decizie, sa existe o consultare reala si sa […]

ProdCom Legume-Fructe a creat un grup de initiativa care are ca scop infiintarea unei forme asociative care sa reuneasca producatori de cirese! Iata si argumentele aduse de Aurel Tanase, presedintele ProdCom Legume-Fructe: CULTURA CIRESULUI ESTE O AFACERE DE SUCCES! Cireasa ca fruct acopera un procent mic in ce priveste cererea. Romania cu o suprafata de […]

Piata Sudului a fost reconstruita si extinsa cu spatii comerciale reconfigurate, in urma unei investitii de circa 10 milioane de euro, inaugurarea avand loc in data dee 11 august. Au fost amenajate 145 de tarabe pentru producatorii de fructe si legume, dispuse pe doua nivele – 105 la parter si 40 la etaj, precum si […]

Distribuitorii de bunuri de larg consum se plang ca Ordonanța de Urgență nr.130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile nu include si codurile CAEN specifice acestei activitati. Se intampla dupa ce Asociatia Companiilor de Distributie de Bunuri din Romania (ACDBR) a semnalat inca de la inceputul lunii aprilie dificultatile […]