Sustine Agrostandard
starea vremii
Culturi vegetale
Analiza. Cerere tot mai mare de lucerna pana in 2020. Arabia Saudita si China au nevoie de 10 mil.tone
Agrostandard | 9 March, 2017 | 2 comentarii | 2258 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

lucernaLucerna ar putea constitui o buna oportunitate de castig pentru agricultori si in perioada urmtoare, mai ales ca solicitarile pe piata mondiala din partea unor tari precum Arabia Saudita si China sunt in crestere, Arabia Saudita are nevoie de circa 7 milioane de tone de furaje in viitor, din care 50% reprezinta lucerna (n.red. deshidratata), ca urmare a deciziei guvernului de a interzice irigatiile incepand cu 2019 pentru a proteja apele subterane. De asemenea, China are un deficit de circa 3 milioane de tone de lucerna, reprezentand la randul ei o importanta piata de desfacere. Principalii exportatori la nivel mondial sunt SUA, Canada, Spania, Italia si Argentina, insa au aparut si jucatori in ultima vreme urmare a preturilor attractive – Bulgaria, Canada si Germania.

“Cautam lucerna de calitate foarte buna, pentru ca productivitatea vacilor este direct legata de calitatea nutritionala a furajelor. Importurile actuale provin din Sudan, SUA, Spania si Italia”, a declarat Khalid Al-Aquil, directorul unei exploatatii gigant realizata in sistem de crestere integrat.

Aceasta are un efectiv de 75 000 de animale, din care 35 000 vaci de lapte a caror productie medie este de 36 litri pe zi. Cam asa arata fermele in Arabia Saudita, nu ca la noi, cu efective de o mie de capete, iar si acelea greu de tinut…

Romania: Suprafete mici si doar patru fabrici

Suprafetele cultivate cu lucerna in Romania sunt destul de mici, iar cu atat mai mult si numarul unitatilor de deshidratat lucerna. Abia daca numaram cateva – ele sunt detinute de Agronova (Gura Padinii), Agricost (Insula Mare a Brailei), Maria Trading (Calarași) și Interagro (Teleorman). Productia acestor unitati merge aproape in totalitate la extern, cerere mare existand din partea Emiratelor Arabe Unite si China.

Potrivit datelor din piata, pretul de livrare al unui balot de lucerna din ferma este de 180 euro/tona, din care circa 80 de euro este profit, dupa cum spun producatorii interni.

Situatia la nivel mondial

In urmatorii 15 ani este asteptat sa explodeze cererea mondiala de proteine, potrivit luzernes.com. Expertii estimeaza ca va fi nevoie de 180 milioane de hectare in plus pentru a asigura necesarul de protein vegetale daca ritmul de crestere a populatiei si tranzitia alimentara vor continua. Vorbim de o piata tot mai tensionata de pe urma careia producatorii agricoli ar putea sa profite. Ce au anuntat insa marii jucatori? China a facut cunoscut faptul ca isi va tripla importurile de lucerna pana in 2020, pana la un volum de 3 milioane de tone, iar tarile mari exportatoare precum SUA, Canada, Spania, Italia si Argentina incep deja sa se organizeze in acest sens….

SUA – 50 milioane de tone

SUA este cel mai mare producator din lume cu o productie de 50 milioane de tone. Fanul (iarba si lucerna) reprezinta a treia productie vegetala a tarii, in timp ce lucerna singura este a patra cultura dupa porumb, soia si grau. Lucerna se cultiva pe 7,5 milioane de hectare, iar in total suprafetele cu furaje se ridica la 23 milioane de hectare.

Cifra de afaceri generata de lucerna atinge 10,7 miliarde de dolari. Lucerna constituie principalul nutrient pentru vaci, un sector cu o cifra de afaceri de 50 miliarde de dolari. In SUA nu exista subventie pentru lucerna, insa chiar si asa avem de-a face cu o cultura mai profitabila decat soia, porumbul, cartofii sau tomatele. In ultima perioada se remarca totusi o reducere a suprafetelor de lucerna pe fondul reorientarii unor agricultori catre cultura porumbului, datorita acordarii de subventii. SUA exporta circa 10% din productia de lucerna – circa 4,5 milioane de tone, in principal catre Asia (Japonia, China, Coreea si Taiwan).

Argentina – 4 milioane hectare

Cu 4 milioane hectare cultivate, Argentina este unul din principalii producatori de lucerna si ar putea deveni si unul din cei mai mari exportatori.

Din cele 4 mil. ha, 60% sunt in cultura pura, iar 40% in asociere cu graminee. Chiar daca pasunatul direct este majoritar pentru productia de lapte si carne, suprafetele cosite pentru fan si siloz cresc de la an la an. Se estimeaza ca productia de pe 800.000 ha este insilozata, in timp ce de pe 150.000 ha se recolteaza fan. Randamentele la hectar variaza intre 6 si 13-15 tone/ha in zona Patagoniei si ajung pana la 22 tone in partea de nord – vest.

Se practica patru-sase coase in partea de sud si chiar zece in nord. Cea mai mare parte a productiei este vanduta pe piata locala si doar o mica parte este exportata in Arabia Saudita, Emiratele Arabe si Iordania. Argentina a exportat 48 000 tone de baloti mari in 2013 si 29 000 tone in 2014.

Citeste si Ovăzul de toamnă românesc, cea mai recentă revelație a fermierilor români

Analistii spun ca Argentina are un potential extraordinar, in sensul ca daca preturile sunt atractive si conditiile comerciale acceptabile, suprafetele cultivate cu lucerna ar putea creste rapid in urmatorii ani. In 1977, Argentina cultiva 7 milioane de hectare, ceea ce este aproape de potentialul sau. Sunt necesare insa si ceva eforturi pentru a fi atinse standardele de calitate pentru ca lucerna sa atinga un continut de proteina de 18%.

China – 264.000 ha

O lucerna de buna calitate se cultiva si in China. Chiar si asa China va avea nevoie de 5 milioane de tone de lucerna in 2020, potrivit estimarilor specialistilor. In 2010, giuvernul chinez a lansat un program national de relansare a productiei de lucerna pentru a sustine productia de lapte.

Incepand cu 2014, un numar de 401 intreprinderi si cooperative au beneficiat de subventii din partea statului prin intermediul acestui program. Au aparut si 132.000 ha noi de lucerna, care au urcat suprafata totala la 264.000 ha. Productia de lucerna «comerciala» a atins 1,5 milioane de tone.In perioada 1992 – 2007, importurile de lucerna au fost relativ stabile, ajungand la 1,192 milioane de tone, pretul mediu fiind de 275 $/tona.

Dupa scandalul «Sanlu» in 2008 (este vorba de melamina din lapte praf pentru copii), importurile au crescut de la an la an. In 2013, au atins 750 000 tone in valoare de 300 milioane $, in crestere cu 70.89% fata de anul precedent.

In acelasi an, circa 800 000 tone de lucerna au fost scoase la vanzare pe piata locala. In 2014, China a importat 900 000 tone din tari terte, volum mai mare cu 20%. Principalele zone de aprovizionare sunt SUA si Spania. In prezent, China produce un milion de tone de lucerna si importa tot pe atat. In urmatorii ani trebuie sa completeze insa aceasta cantitate cu inca 3 milioane de tone.

Spania, cel mai mare producator european

Spania este cel mai mare producator de lucerna deshidratata din Europa cu o suprafata de 141.000 ha. In sezonul 2015/2016, industria spaniola numara 72 de unitati repartizate in 7 Comunitati Autonome. Principalii clienti pentru spanioli sunt Emiratele Arabe Unite si China. Un jucator important este si Italia, tara care are 30 de fabrici care produc lucerna deshidratata, aparute in anii 70 – 80. Productia de furaje procesate se ridica la 900 000 tone, un volum stabil de mai multi ani. Principalele destinatii – piata interna, Elvetía si Austria.

2 Comments

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

1 × 4 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 23 May, 2018 | 0 comentarii | 682 vizualizari | 1 vot

porumb

Asociatia Producatorilor de Porumb din Romania (APPR) a reprezentat tara noastra, in data de 22 mai, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, la o dezbatere la Parlamentul European cu tema “Reforma PAC – care va fi locul porumbului”. Evenimentul a fost organizat la initiativa MAIZE’EUROP’- CEPM (Consiliului European al Porumbului) si s-a bucurat de […]

Autor: Agrostandard | 21 May, 2018 | 0 comentarii | 158 vizualizari | 1 vot

pamanturi-acide-300x225

Exploatarea necorespunzatoare a solurilor, aplicarea excesiva a ingrasamintelor cu azot, precum si folosirea abundenta a lucrarilor cu plugul se numara printre factorii care au facut ca suprafata terenurilor acide sa creasca spectaculos in Romania de-a lungul timpului. Daca in 1991, tara noastra avea 1,5 milioane de hectare de terenuri acide, in prezent suprafata este cu […]

Autor: Agrostandard | 20 May, 2018 | 0 comentarii | 360 vizualizari | 1 vot

compe

Tarile cele mai competitive la nivel mondial in ceea ce priveste cultura graului de panificatie, in sezonul 2015-2016, au fost Rusia, Franta si Australia. Tara noastra s-a clasat abia pe locul 11, dupa Bulgaria, potrivit unei analize realizate de Agrex Consulting pentru FranceAgriMer. In fata noastra s-au mai aflat, printre altii, nemtii, americanii si ucrainienii. […]

Autor: Agrostandard | 20 May, 2018 | 0 comentarii | 167 vizualizari | 1 vot

cooperative

Pentru a putea sa recupereze impozitul pe venit platit anul trecut, in conformitate cu facilitatile fiscale prevazute la art 76 din legea 566/2004 modificata de 164/2016, cooperativele agricole trebuie sa parcurga mai multi pasi, arata Florin Bercu, director executiv Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), intr-o postare pe FB. 1. “Se […]

Autor: Agrostandard | 19 May, 2018 | 0 comentarii | 668 vizualizari | 1 vot

timis

Terenul agricol de Timiș este extrem de căutat. Datele oficiale referitoare la tranzacțiile imobiliare din România arată că și în aprilie aici au avut loc cele mai multe tranzacții cu suprafețe arabile, zona de vest a României continuand sa fie cea mai atractivă. Primul loc in clasamentul suprafetelor agricole tranzactionate a fost ocupat de Timiș […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
»
11 Apr 2018 | 2 comentarii | 15256 vizualizari | 2 voturi
»
24 Feb 2018 | 7 comentarii | 6002 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Groupama Asigurari
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional
Stupul inteligent | SIMbee
Roaliment



bad politics

2018 © Agrostandard