Sustine Agrostandard
starea vremii
Asociatii
Alin Buzescu, CATAR: Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga in sacosa
Agrostandard | 2 February, 2014 | 0 comentarii | 384 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (2 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

BUZESCUAşa cum zicala bună spune “Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă in sacoşă”, depinde de noi în ţară să reuşim să atragem cât mai multe fonduri pentru ţăranii noştrii, este de pare Alin Buzescu, presedintele Confederatiei Asociatiilor Taranesti din Romania (CATAR). “Dacă reuşim să gasim o modalitate de a verifica şi controla modul de cheltuire a fondurilor pentru ţărani şi dacă identificăm căile cele mai bune pentru dezvoltare, fondurile europene ne aşteaptă. Avem nevoie de organizare mai bună în scrierea de proiecte. Avem nevoie de specialişti mai aproape de ţărani. Avem nevoie de solidaritate între ţărani şi comunitatea locală. Credem că un model de proiect european care să răspundă la aceste nevoi este finanţarea perteneriatelor public – private între primărie şi asociaţiile de producători locale. Aducem astfel specialişti în teritoriu şi creştem nivelul de implicare şi responsabilitate al celor angajaţi în activităţile noastre”, sustine presedintele CATAR.

Iata ce scria Alin Buzescu in aprilie 2012 dupa participarea la Bruxelles la un eveniment cu tema “Agricultura locala si lanturile scurte de aprovizionare”.

O zi ţărănească la Bruxelles
23 Aprilie 2012

Dacă Europa va reuşi să realizeze ceea ce toţi participanţii la acest eveniment au stabilit, 20 aprilie 2012 va rămane un eveniment istoric pentru politica europeană. Este pentru prima dată în istoria Uniunii Europene când Comisariatul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală acordă atâta atenţie ţăranilor. A fost nevoie de o criză financiară mondială de proporţii şi de un comisar european de origine ţăran, pentru a primi şi ţăranul atenţia care i se cuvine. Si aici vorbim de ţăranul european oriunde s-ar afla: Franţa, Spania, Italia, Germania, România, Polonia, Estonia etc. Peste tot sunt ţărani cu gospodării mai mari sau mai mici. Si italienii au ţărani cu suprafete mici şi cu două vaci în curte. Si nemţii au de făcut îmbunatăţiri la capacitatea de vânzare a produselor lor locale. Toţi au probleme cu preţurile şi cu intermediarii. Ce este de facut?

Evenimentul s-a numit “Agricultura locala si lanturile scurte de aprovizionare”. S-a vorbit despre vânzarea directă şi evitarea intermediarilor, de eliminarea rutelor lungi de transport, de flexibilitatea condiţionalităţilor sanitare şi de securitate alimentară, de modalităţi moderne de desfacere, de etichetare şi certificare. Toate subiectele au dus la o concluzie general acceptată. Mai sunt multe de făcut pentru îmbunătăţirea capacităţii de desfacere a produselor locale specifice, in toate ţările membre ale Uniunii Europene, aşadar o politica europeana de investiţii, flexibilă şi direct orientată către ţăran este obligatorie. Politica Agricola Comună pentru perioada 2013 – 2020 va cuprinde măsuri specifice pentru ţărani. Denumirea de “ferme de semi-subzistenţă” sau de “ferme de subzistenţă” nu mai este acceptabilă. Toata lumea a fost de acord cu această idee. Dimensiunile gospodăriei nu contează. Lungime, lăţime, număr, altitudine, climă etc. sunt caracteristici variabile, specifice, ce fac imposibilă definirea unitară a fermei ţărănesti. Valorile sunt complexe şi depind mai degrabă de beneficiile aduse de specificităţile locale. De aceea a fost invitat şi HRH Printul Charles de Wales să mărturisească, într-un material filmat, experienţele domniei sale legate de aceste valori fundamentale. HRH Printul Charles a vorbit şi despre România care este dovada importanţei păstrării valorilor tradiţionale şi despre importanţa conservării bio-mediului specific naţional.

Au participat aproximativ 500 de persoane, reprezentanţi ai Ministerelor Agriculturii din ţările membre, reprezentanţi ai asociaţiilor de producători din diverse domenii din agricultură din toată Europa, şefi ai organizaţiilor profesionale, lideri de diverse Agentii de Dezvoltare din domeniul agricol şi sanitar. Lista este prea lungă pentru a face referire la toţi.

Organizatorii au fost, prin parteneriat, Dacian Cioloş, Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi John Dalli, Comisarul European pentru Sănătate şi Politici de Consum. Au mai ţinut discursuri de deschidere Mette Gjerskov, Preşedintele Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit, Ministru al Alimentaţiei, Agriculturii şi Pescuitului din Danemarca şi HRH Printul Charles.

Alţi vorbitori în sesiunea plenară au fost: Mercedes Bresso, Preşedintele Comitetului Regiunilor: Sisteme de Alimentaţie Locală, Jerzy Plewa, Director General Adjunct, Direcţia Generala DG Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Comisia Europeană: politici agricole comune, Bernard Van Goethem, Director, Directia Generala DG Sănătate şi Politici de Consum, Comisia Europeană: Cadrul legislativ, derogări, situaţii şi statistici.

Nu au lipsit nici Carlo Petrini, fondatorul mişcării Slow Food in lume şi nici Reinhold Messner, scriitor, ţăran, ecologist, membru al Parlamenutlui European intre 1999 şi 2004, ambii cu discursuri deosebite în beneficiul conservarii şi dezvoltării vieţii la ţară. Pentru declaraţiile lor, acestia doi şi Comisarul Dacian Cioloş au fost aplaudaţi la scena deschisă. Dar, de fapt, toţi cei care au vorbit deschis şi sincer despre ţăranism şi ţărani au fost apreciaţi cu aplauze.

Am mai avut discuţii cu: Ciprian Alic, Expert Comisia Europeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Politici de Calitate a Produselor Agricole, Alina Ujupan, Consilier al Comisarului European Dacian Cioloş.

In concluzie, aşa cum zicala bună spune “Dumnezeu îţi dă dar nu-ţi bagă in sacoşă”, depinde de noi în ţară să reuşim să atragem cât mai multe fonduri pentru ţăranii noştrii. Dacă reuşim să gasim o modalitate de a verifica şi controla modul de cheltuire a fondurilor pentru ţărani şi dacă identificăm căile cele mai bune pentru dezvoltare, fondurile europene ne aşteaptă. Avem nevoie de organizare mai bună în scrierea de proiecte. Avem nevoie de specialişti mai aproape de ţărani. Avem nevoie de solidaritate între ţărani şi comunitatea locală. Credem că un model de proiect european care să răspundă la aceste nevoi este finanţarea perteneriatelor public – private între primărie şi asociaţiile de producători locale. Aducem astfel specialişti în teritoriu şi creştem nivelul de implicare şi responsabilitate al celor angajaţi în activităţile noastre.

In încheiere, produsele locale contribuie la conservarea tradiţiilor, identitatea culturală, satisfacţii umane legate de simţuri: gust, miros, culoare, diversitate fundamentală pentru sănătate. Minte sănătoasă în corp sănătos. Viitorul nostru depinde de creativitate. Creativitate fără sănătate nu se poate. La nivel european satisfacţia vine din multiculturalism. Staţiuni de schi şi aqua-parcuri avem toţi. Specificul local diferă şi trebuie conservat.

Particularităţile locale naturale rămân valoarea continentală eternă.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

3 + eight =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 10 October, 2017 | 0 comentarii | 636 vizualizari | 1 vot

baciu

Fermierii romani se confrunta cu greutati in desfasurarea activitatii datorita unor prevederi legale care ii impiedica sa-si asigure forta de munca necesara prin angajarea de zilieri, iar procedura de inregistrare a acestora in registrul zilierilor este anevoioasa, excesiva si inutila, scop in care opinam ca Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat si Legea nr. […]

Autor: Agrostandard | 31 July, 2017 | 0 comentarii | 1013 vizualizari | 1 vot

miere

2017 nu se anunta un an bun pentru producatorii de miere a caror productie este estimata undeva la jumatate fata de cea obtinuta int-un an normal. De vina este vreme capricioasa si depopularile familiilor de albine. Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACA), Ioan Fetea, sustine ca in ceea ce priveste preturile acestea nu […]

Autor: Agrostandard | 7 July, 2017 | 0 comentarii | 361 vizualizari | 1 vot

berarii

In Romania, peste 97% din berea consumata este produsa local si 70% din ingredient, in principal orz si hamei, provin din țara, a declarat Julia Leferman, director general al Asociației Berarii Romaniei la o intalnire a mebrilor asociatiei desfasurata recent al Targu Mures. Suprafetele cultivate cu orz si orzoaica in 2015 se ridicau la 462.000 […]

Autor: Agrostandard | 1 June, 2017 | 0 comentarii | 1079 vizualizari | 1 vot

agrocluster

In Parcul Agroindustrial Transagropolis din Iasi a luat fiinta recent, in mod oficial Clusterul pentru Agricultura si Zootehnie ”Agro Ferma”, partenerii semnand acordul prin care proiectul devine functional. Clusterul va furniza atat servicii destinate sprijinirii companiilor in dobandirea de noi cunostinte si tehnologii, servicii de suport/consultanta pentru inovare, cat si servicii de comercializare a cunostintelor […]

Autor: Agrostandard | 23 May, 2017 | 0 comentarii | 527 vizualizari | 1 vot

baciu

Una dintre principalele teme aduse in discutie la conferinta LAPAR a vizat starea dezastruoasa in care se afla zootehnia autohtona, care ar trebui sa constituie o piata extraordinara pentru productia vegetala, dupa cum a declarat Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR. Ori la noi nu se intampla deloc asa, iar situatia s-a inrautatit mai ales dupa 2007 […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 1404 vizualizari | 4 voturi
17 Sep 2017 | 0 comentarii | 1766 vizualizari | 4 voturi
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 2024 vizualizari | 2 voturi
»
21 Iul 2017 | 0 comentarii | 5121 vizualizari | 2 voturi
»
20 Sep 2017 | 0 comentarii | 3535 vizualizari | 2 voturi
»
22 Iul 2017 | 0 comentarii | 2944 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze



bad politics

2017 © Agrostandard