Sustine Agrostandard
arhiva stiri
starea vremii
Asociatii
Alin Buzescu, CATAR: Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga in sacosa
Agrostandard | 2 February, 2014 | 0 comentarii | 740 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (2 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

BUZESCUAşa cum zicala bună spune “Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă in sacoşă”, depinde de noi în ţară să reuşim să atragem cât mai multe fonduri pentru ţăranii noştrii, este de pare Alin Buzescu, presedintele Confederatiei Asociatiilor Taranesti din Romania (CATAR). “Dacă reuşim să gasim o modalitate de a verifica şi controla modul de cheltuire a fondurilor pentru ţărani şi dacă identificăm căile cele mai bune pentru dezvoltare, fondurile europene ne aşteaptă. Avem nevoie de organizare mai bună în scrierea de proiecte. Avem nevoie de specialişti mai aproape de ţărani. Avem nevoie de solidaritate între ţărani şi comunitatea locală. Credem că un model de proiect european care să răspundă la aceste nevoi este finanţarea perteneriatelor public – private între primărie şi asociaţiile de producători locale. Aducem astfel specialişti în teritoriu şi creştem nivelul de implicare şi responsabilitate al celor angajaţi în activităţile noastre”, sustine presedintele CATAR.

Iata ce scria Alin Buzescu in aprilie 2012 dupa participarea la Bruxelles la un eveniment cu tema “Agricultura locala si lanturile scurte de aprovizionare”.

O zi ţărănească la Bruxelles
23 Aprilie 2012

Dacă Europa va reuşi să realizeze ceea ce toţi participanţii la acest eveniment au stabilit, 20 aprilie 2012 va rămane un eveniment istoric pentru politica europeană. Este pentru prima dată în istoria Uniunii Europene când Comisariatul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală acordă atâta atenţie ţăranilor. A fost nevoie de o criză financiară mondială de proporţii şi de un comisar european de origine ţăran, pentru a primi şi ţăranul atenţia care i se cuvine. Si aici vorbim de ţăranul european oriunde s-ar afla: Franţa, Spania, Italia, Germania, România, Polonia, Estonia etc. Peste tot sunt ţărani cu gospodării mai mari sau mai mici. Si italienii au ţărani cu suprafete mici şi cu două vaci în curte. Si nemţii au de făcut îmbunatăţiri la capacitatea de vânzare a produselor lor locale. Toţi au probleme cu preţurile şi cu intermediarii. Ce este de facut?

Evenimentul s-a numit “Agricultura locala si lanturile scurte de aprovizionare”. S-a vorbit despre vânzarea directă şi evitarea intermediarilor, de eliminarea rutelor lungi de transport, de flexibilitatea condiţionalităţilor sanitare şi de securitate alimentară, de modalităţi moderne de desfacere, de etichetare şi certificare. Toate subiectele au dus la o concluzie general acceptată. Mai sunt multe de făcut pentru îmbunătăţirea capacităţii de desfacere a produselor locale specifice, in toate ţările membre ale Uniunii Europene, aşadar o politica europeana de investiţii, flexibilă şi direct orientată către ţăran este obligatorie. Politica Agricola Comună pentru perioada 2013 – 2020 va cuprinde măsuri specifice pentru ţărani. Denumirea de “ferme de semi-subzistenţă” sau de “ferme de subzistenţă” nu mai este acceptabilă. Toata lumea a fost de acord cu această idee. Dimensiunile gospodăriei nu contează. Lungime, lăţime, număr, altitudine, climă etc. sunt caracteristici variabile, specifice, ce fac imposibilă definirea unitară a fermei ţărănesti. Valorile sunt complexe şi depind mai degrabă de beneficiile aduse de specificităţile locale. De aceea a fost invitat şi HRH Printul Charles de Wales să mărturisească, într-un material filmat, experienţele domniei sale legate de aceste valori fundamentale. HRH Printul Charles a vorbit şi despre România care este dovada importanţei păstrării valorilor tradiţionale şi despre importanţa conservării bio-mediului specific naţional.

Au participat aproximativ 500 de persoane, reprezentanţi ai Ministerelor Agriculturii din ţările membre, reprezentanţi ai asociaţiilor de producători din diverse domenii din agricultură din toată Europa, şefi ai organizaţiilor profesionale, lideri de diverse Agentii de Dezvoltare din domeniul agricol şi sanitar. Lista este prea lungă pentru a face referire la toţi.

Organizatorii au fost, prin parteneriat, Dacian Cioloş, Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi John Dalli, Comisarul European pentru Sănătate şi Politici de Consum. Au mai ţinut discursuri de deschidere Mette Gjerskov, Preşedintele Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit, Ministru al Alimentaţiei, Agriculturii şi Pescuitului din Danemarca şi HRH Printul Charles.

Alţi vorbitori în sesiunea plenară au fost: Mercedes Bresso, Preşedintele Comitetului Regiunilor: Sisteme de Alimentaţie Locală, Jerzy Plewa, Director General Adjunct, Direcţia Generala DG Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Comisia Europeană: politici agricole comune, Bernard Van Goethem, Director, Directia Generala DG Sănătate şi Politici de Consum, Comisia Europeană: Cadrul legislativ, derogări, situaţii şi statistici.

Nu au lipsit nici Carlo Petrini, fondatorul mişcării Slow Food in lume şi nici Reinhold Messner, scriitor, ţăran, ecologist, membru al Parlamenutlui European intre 1999 şi 2004, ambii cu discursuri deosebite în beneficiul conservarii şi dezvoltării vieţii la ţară. Pentru declaraţiile lor, acestia doi şi Comisarul Dacian Cioloş au fost aplaudaţi la scena deschisă. Dar, de fapt, toţi cei care au vorbit deschis şi sincer despre ţăranism şi ţărani au fost apreciaţi cu aplauze.

Am mai avut discuţii cu: Ciprian Alic, Expert Comisia Europeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Politici de Calitate a Produselor Agricole, Alina Ujupan, Consilier al Comisarului European Dacian Cioloş.

In concluzie, aşa cum zicala bună spune “Dumnezeu îţi dă dar nu-ţi bagă in sacoşă”, depinde de noi în ţară să reuşim să atragem cât mai multe fonduri pentru ţăranii noştrii. Dacă reuşim să gasim o modalitate de a verifica şi controla modul de cheltuire a fondurilor pentru ţărani şi dacă identificăm căile cele mai bune pentru dezvoltare, fondurile europene ne aşteaptă. Avem nevoie de organizare mai bună în scrierea de proiecte. Avem nevoie de specialişti mai aproape de ţărani. Avem nevoie de solidaritate între ţărani şi comunitatea locală. Credem că un model de proiect european care să răspundă la aceste nevoi este finanţarea perteneriatelor public – private între primărie şi asociaţiile de producători locale. Aducem astfel specialişti în teritoriu şi creştem nivelul de implicare şi responsabilitate al celor angajaţi în activităţile noastre.

In încheiere, produsele locale contribuie la conservarea tradiţiilor, identitatea culturală, satisfacţii umane legate de simţuri: gust, miros, culoare, diversitate fundamentală pentru sănătate. Minte sănătoasă în corp sănătos. Viitorul nostru depinde de creativitate. Creativitate fără sănătate nu se poate. La nivel european satisfacţia vine din multiculturalism. Staţiuni de schi şi aqua-parcuri avem toţi. Specificul local diferă şi trebuie conservat.

Particularităţile locale naturale rămân valoarea continentală eternă.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 17 January, 2021 | 0 comentarii | 292 vizualizari | 1 vot

nicuvasile (1)

2020 a fost un an greu pentru fermieri din mai multe puncte de vedere, dar chiar si asa pare greu chiar si sa ne imaginam ca la unele culturi recoltele au fost cu mult sub productiile medii din 1986, cu toata dezvoltarea tehnologica actuala, sustine Nicu Vasile, seful LAPAR. Nu se sfieste sa spuna nici […]

Autor: Agrostandard | 8 December, 2020 | 0 comentarii | 776 vizualizari | 1 vot

LAPAR

Fermierii cu pana la cinci hectare au un venit mult mai mic decat romanii aflati in somaj, a declarat seful LAPAR, Nicu Vasile, in cadrul unei conferinte ce a avut loc recent la ASAS. Romania nu este capabila sa-si hraneasca proprii cetateni, 33% din cele 10,3 milioane de ferme europene se aflau in 2016 pe […]

Autor: Agrostandard | 7 December, 2020 | 0 comentarii | 200 vizualizari | 1 vot

LAPAR

LAPAR anunta inceperea procedurilor pentru punerea la punct a unui centru de cercetare aplicata, dezvoltare si implementare pentru agricultura, care va functiona in apropiere de Bucuresti, cu finantare din surse private, a declarat presedintele LAPAR in urma cu cateva zile intr-o conferinta de presa. El a mai anuntat si punerea la punct a Parteneriatului Public […]

Autor: Agrostandard | 4 December, 2020 | 0 comentarii | 265 vizualizari | 1 vot

tabara (1)

LAPAR va incheia un parteneriat public-privat (primul de acest fel in sector, de altfel) cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti” (A.S.A.S.) care anunta ca este deschisa pentru colaborarea cu asociatiile de fermieri din Romania. Rezultatele cercetarii romanesti vor putea sa ajunga astfel cu mult mai usor la agricultori pentru a-i ajuta sa […]

Autor: Agrostandard | 18 November, 2020 | 1 comentarii | 215 vizualizari | 1 vot

APAR

Primul hackathon din Romania dedicat domeniului agroalimentar RO AgriFood Hacking – HAR 2020 a fost organizat la initiativa Asociatiei pentru Promovarea Alimentului Romanesc (APAR), scopul fiind unirea eforturilor mai multor oameni talentati pentru a lupta impotriva celei mai mari provocari ale lumii, pandemia COVID-19, folosind digitalizarea sectorului agroalimentar, declara Stefan Padure, presedinte APAR. Finantarea a […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
10 Ian 2021 | 0 comentarii | 1637 vizualizari | 4 voturi
11 Ian 2021 | 0 comentarii | 1698 vizualizari | 3 voturi
29 Dec 2020 | 0 comentarii | 296 vizualizari | 2 voturi
09 Dec 2020 | 0 comentarii | 237 vizualizari | 2 voturi
»
05 Dec 2020 | 0 comentarii | 1758 vizualizari | 2 voturi
»
11 Ian 2021 | 0 comentarii | 1698 vizualizari | 3 voturi
»
10 Ian 2021 | 0 comentarii | 1637 vizualizari | 4 voturi
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Hydro
Rossmann
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Seminis
Seminis
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional



bad politics

2021 © Agrostandard