Sustine Agrostandard
starea vremii
Analize
Agricultura ecologica la varsta majoratului (Analiza)
Agrostandard | 3 December, 2018 | 0 comentarii | 178 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

FLOAREADupa un debut promitator la inceputul anului 2000, agricutura ecologica pare sa fi intrat intr-un con de umbra in Romania, in ultimii ani. O dovedesc statisticile oficiale, dar si evolutia jucatorilor din piata. In doar trei ani, Romania a pierdut circa 5.000 de companii inregistrate in sistemul de productie ecologic, dar si circa 75.000 ha. Chiar si asa, suntem in topul producatorilor europeni la floarea soarelui, rapita si sfecla de zahar, un semn ca fermierii romani isi mentin interesul pentru acest sector.

Primele suprafete cultivate ecologic in tara noastra au fost inregistrate in anul 2000, cand s-a pornit la drum cu circa 17.000 ha. Suprafetele au tot crescut, varful fiind atins in 2013, an in care s-a ajuns la 301 148 ha, din care 109.000 ha au reprezentat cereale. Din pacate, insa, in anii care au urmat, sectorul a intrat pe un trend descrescator din mai multe cauze.

Citeste si Vanzarile de produse BIO in Romania, mai mari cu 30%, in 2018

In primul rand, nivelul subventiei din Romania – in general mai mare cu 20% fata de cel practicat in cazul agriculturii conventionale, dar cu mult mai mic raportat la tarile vestice – care nu este de natura sa incurajeze fermierii interesati sa produca in sistem ecologic.

‘’Multi au renuntat la subventie, din cauza normativelor stabilite de APIA. Nu s-a tinut cont de doleantele fermierilor si de regulamentul european. De vina este si Ministerul Agriculturii, care face ca producatorii inregistrati in agricultura ecologica sa primeasca banii din subventii ultimii’’, sustine Ion Toncea, cercetatator stiintific la Institutul Fundulea, care este si presedinte al Asociatiei Romane pentru Agricultura Durabila.

Ori in aceste conditii nu mai suprinde pe nimeni faptul ca foarte multi fermieri au renuntat la subventiile pentru agicultura ecologica, preferand sa le primeasca, in schimb, pe cele acordate pentru agricultura conventionala sau ca numarul proceselor cu APIA este de ordinul sutelor, daca nu miilor.

Citeste si EXCLUSIV AGROSTANDARD: Studiul “Piata de fructe. Romania 2018”

Numai faptul ca pana si Institutul de la Fundulea a renuntat sa mai ceara subventia pentru cele 13 ha cultivate ecologic, ar trebui sa contituie un semnal de alarma pentru oficialii de la Agricultura…

Dinamica operatorilor si a suprafetelor in agricultura ecologica

Indicator 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Numar operatori certificati in agricultura ecologica 3155 9703 15544 15194 14470 12231 10562
Suprafata totala in agricultura ecologica (ha) 182706 229946 288261 301148 289251,79 245923,9 226309
Cereale (ha) 72297,8 79167 105149 109105 102531,47 81439,5 75198,31
Leguminoase uscate si proteaginoase pentru productia de boabe (inclusiv seminte si amestecuri de cereale si leguminoase) (ha ) 5560,22 3147,36 2764,04 2397,34 2314,43 1834,352 2203,781
Plante tuberculifere si radacinoase total (ha) 504,36 1074,98 1124,92 740,75 626,99 667,554 707,026
Culturi Industriale (ha) 47815,1 47879,7 44788,7 51770,8 54145,17 52583,11 53396,86
Plante recoltate verzi  (ha) 10325,4 4788,49 11082,9 13184,1 13493,53 13636,48 14280,55
Alte culturi pe teren arabil (ha) 579,61 851,44 27,77 263,95 29,87 356,22 258,47
Legume (ha) 734,32 914,08 896,32 1067,67 1928,36 1210,08 1175,334
Culturi permanente (ha) livezi vita- de- vie 3093,04 4166,62 7781,33 9400,31 9438,53 11117,26 12019,81
Culturi permanente (ha) pasuni si fanete 31579,1 78197,5 105836 103702 95684,78 75853,57 57611,65
Teren necultivat (ha) 10216,8 9758,55 8810,73 9516,33 9058,66 7225,852 9457,2

Sursa: MADR (Comunicari organisme de inspectie si certificare)
* Clasificare Eurostat

In anul 2017, existau putin peste 8.000 de fermieri. Practic,  numarul fermierilor din Romania s-a injumatatit, o situatie care se inregistreaza nu doar la noi, ci si in state precum Polonia, Ungaria sau Bulgaria, declara Marian Cioceanu, presedintele Bio Romania, asociatíe membra IFOAM – EU ((Asociatia europeana BIO). Obiectivul acesteia este ca in 2030, jumatate din teritoriul agricol al UE sa fie certificat ecologic.

Citeste si “Legume de sera si solarii in Romania”

“Estul Europei a fost puternic influentat de o politica agricola frumoasa, generoasa, prin care se alocau 30% din bani pentru clima si mediu; s-a instituit pentru prima data in istoria politicii agricole comune masura 11, dedicata fermierilor BIO, dar aplicarea acestei politici agricole comune in statele membre a fost un dezastru’’, sustíne Cioceanu.

Cat despre viitor, oficialii de la Ministerul Agriculturii se arata destul de optimisti. Daniel Botanoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, vorbeste de un potential de circa 500.000 ha cultivate eco undeva prin …2020. Ori daca ne uitam la consumul de pesticide din Romania – 0,4 litri/ha, fata de 5 litri in state UE, s-ar putea sa aiba dreptate…

Materie prima pentru altii

Din pacate, asa cum se intampla si in alte ramuri ale economiei, Romania constituie un exportator important de materii prime, la cereale cel putin. Cel mai grav este ca de cele mai multe ori, ele se intorc sub forma de produse finite. Si nici nu este de mirare, in conditiile in care unitatile de procesare se numara pe degete. Exista, insa, si exceptii cum ar fi producatorul de paste fainoase Petras Bio din Deva, un brand 100% autohton, lansat oficial recent sub nume propriu atat pe plan local, cat si international.

Citeste si Piata alimentara bio, avans de cinci ori in ultimii 15 ani. Romania, pe locul 2 in lume la floarea soarelui

Compania se numara nu doar printre pionierii productiei eco din Romania (productia a ince­­put in 2006), ci si printre cei europeni in domeniul produselor germinate si crude (sprouted raw foods). Un exemplu mai mult decat incurajator…

Romania exporta in principal plante tehnice si oleaginoase, in timp ce la intern exista cerere pentru plante furajere. Dintre plantele oleaginoase, cele mai cautate sunt floarea soarelui si inul pentru samanta, in timp ce la cereale, graul se afla pe primul loc, dar sunt in crestere si solicitarile pentru porumb, inclusiv de peste ocean. Strainii mai cumpara de la noi miere, fructe de padure, branzeturi, vinuri sau produse de panificatie.

Tarile europene sunt principalele piete de export – Germania, Austria sau Belgia, state care  importa materie prima, dar care constituie si principalele furnizoare de produse bio procesate pentru piata romaneasca. Destinatii importante sunt si Grecia sau Elvetia.

In 2016, Romania a fost cel mai mare cultivator de floarea soarelui ecologica in UE cu 22.372 ha, devansand Franta (18.583 ha). Pe aceeasi pozitie s-a aflat si la rapita – 12.811 ha si a ocupat locul trei la sfecla de zahar cu 444 ha.

In acelasi timp, trebuie remarcat, interesul scazut al producatorilor romani pentru cultivarea de plante leguminoase precum soia, linte, mazare sau fasole – culturi ceva mai dificile, este drept, din punct de vedere al tehnologiei – , poate si din cauza bolilor care exista in Romania.

Rafturile magazinelor, pline de produse din import

Ce ii tine insa pe producatorii romani in sistem? Pana la urma se pare ca este vorba de pret, care in general este mai mare cu 20-50%, in Romania. Piata interna, evaluata de specialisti la circa 80 milioane de euro, in 2017, creste incet, dar sigur. Trebuie retinut, insa, ca produsele eco au o cota de piata de doar cateva procente, in general, 2-3% la categoriile pe care le reprezinta, cererea fiind acoperita in principal din importuri atat la produsele procesate, cat si la fructe si legume, raioane care in multe magazine nici macar nu exista.

Pentru ca nu reusesc sa intre in supermarketurile din Romania, din diferite motive, multe produse romanesti ajung in mare parte la export, unde pretul este chiar si dublu in unele cazuri. Este si cazul firmei Ital Agroturism Maluda din localitatea Sura Mare din judetul Sibiu, care detine o livada cu o suprafata de circa 212 ha de pomi fructiferi cultivati in sistem ecologic.

Dupa ce au incercat sa intre pe rafturile magazinelor din Romania, fara succes insa, italienii au ajuns tot la ei acasa. Macaronarii sunt principalii investitori in agricultura ecologica (cereale, in general) in Romania, productia realizata la noi fiind procesata in Italia.

’’Fructele ajung in Italia, de acolo in Polonia si n-ar fi exclus sa le gasim chiar in magazinele din Romania. In Italia, pretul se plateste corect, nu ca la noi’’, spune Claudiu Rogoz, inginerul care se ocupa de livada.

Si legumele romanesti sunt apreciate peste hotare, de spanioli, de exemplu. Aurel Petrus, un cunoscut cultivator de cereale eco din Calarasi, s-a specializat de cativa ani in sfecla rosie, pe care o vinde in Spania. Nu doar ca i-a convins pe spanioli sa-i cumpere marfa, ba acestia iau in calcul acum sa investeasca intr-o unitate de procesare pe malurile Dunarii. Un semn ca se poate ceva mai mult…

Bio Carpathia, exceptia de la regula

O initiativa unica pe piata locala constituie aparitia Bio Carpathia Cooperativa Agricola, infiintata in 2014, care numara in prezent circa 50 de membri, de la crescatori de vaci si de oi, pana la procesatori de lapte si carne. Membrii cooperativei vor sa-si infiinteze o retea de magazine in mai multe localitati unde sa fie vandute produsele proprii.

Top producatori UE 2016 (ha)

  1. Spania – 1,8 milioane
  2. Italia – 1,5 milioane
  3. Franta – 1,3 milioane
  4. Germania – 1,06 milioane
  5. Polonia – 600.000

SURSA: IFOAM-EU

Europa detine 13,5 milioane hectare (+6,7% fata de 2015) cultivate in sistem ecologic. Consumatorul european a cheltuit in medie 41 euro pe hrana eco pe an, comparativ cu 61 euro pe an, cat au alocat pentru produsele eco cetatenii UE. Elvetienii dau cei mai multi bani pe mancarea eco – 274 euro pe an.

Top piete bio 2015 (pondere total piata – %)

  1. SUA – 48%
  2. GERMANIA – 11%
  3. FRANTA – 7%
  4. CHINA – 6%
  5. CANADA – 3%
  6. ITALIA – 3%
  7. MAREA BRITANIE – 3%
  8. SUEDIA – 3%
  9. ELVETIA – 3%
  10. SPANIA – 2%
  11. Sursa: Agence BIO

 Autor: Viorela Pitulice (Articol publicat in FoodBiz)

 

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

eight + 1 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 19 November, 2018 | 0 comentarii | 137 vizualizari | 1 vot

fructe

Consumul de sucuri din fructe si nectar in Romania a atins 64 milioane de litri, in 2017, comparativ cu 61 miioane de litri, in 2016, incadrandu-se pe un trend ascendent in ultimii ani. Fata de 2013, de exemplu, avansul este de circa 10 milioane de litri, ceea ce inseamna o crestere de circa 19%, potrivit […]

Autor: Agrostandard | 14 November, 2018 | 0 comentarii | 135 vizualizari | 1 vot

rompan

Romanii nu sunt mari amatori de paste fainoase, ocupand chiar ultimul loc in UE, la mare distanta de italieni sau albanezi, de exemplu, care se lauda cu un consum de peste 30 kg /cap de locuitor pe an, ceea ce ii claseaza pe primele pozitii la nivel mondial. La noi, media pe cap de locuitor […]

Autor: Agrostandard | 1 November, 2018 | 0 comentarii | 659 vizualizari | 1 vot

compost2

In timp ce degradarea solurilor, inclusiv la noi in tara, constituie o problema de care tot mai multa lume incepe sa fie preocupata la nivel global, Romania bate pasul pe loc. Mai grav, este faptul ca nu avem nici macar legislatie pentru compost – cea mai buna, simpla si eficienta metoda de a reda solului […]

Autor: Agrostandard | 30 October, 2018 | 0 comentarii | 100 vizualizari | 1 vot

corteva

Corteva AgriscienceTM, Divizia de Agricultura a DowDuPont, si Economist Intelligence Unit (EIU) au publicat rezultatele Global Food Security Index 2018 – GFSI (Indicele Global al Securitatii Alimentare, editia 2018). Acest raport, sponsorizat de Corteva Agriscience, ofera un cadru comun pentru intelegerea cauzelor lipsei sigurantei alimentare pe plan global. Romania se situeaza pe pozitia a 38-a […]

Autor: Agrostandard | 25 October, 2018 | 0 comentarii | 220 vizualizari | 1 vot

pavel

Primarii din Romania au primit circa 155.000 de notificari de retrocedare a imobilelor, in baza Legii 10/2001. Dintre acestea, circa 43.500 nu sunt inca solutionate, potrivit calculelor realizate de societatea de avocatura Pavel, Margarit si Asociatii, pe baza statisticilor Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP). Primaria Bucuresti detine cea mai mare pondere de dosare nerezolvate […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze
PARTENERI
Groupama Asigurari
Ameropa
KWS
Oscar Downstream | distribuitor motorina | statii de incinta | serviciul card de flota | motorina vrac
Seminis
Seminis
Welcome | SC Kwizda Agro Romania SRL
Agrosel | the seed professional
TransLogistica
Ingredients show



bad politics

2018 © Agrostandard