Sustine Agrostandard
starea vremii
Biocombustibili
Afacere: superburuieni pentru foc
Agrostandard | 22 April, 2013 | 0 comentarii | 1407 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (2 votes, average: 4.50 out of 5)
Loading...

salcia_scandinavaCultivarea salciei scandinave si a stufului chinezesc este abia la inceput in Romania, spre deosebire de alte tari europene. Romanii nu se inghesuie sa cultive „balarii“ eficiente energetic pentru ca nu primesc subventii; o astfel de cultura poate inlocui incalzirea cu lemne, cu motorina sau cu gaz. Spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, unde guvernele acorda subventii consistente pentru cultivarea „buruienilor” calorice, Romania nu acorda, cel putin deocamdata, niciun ajutor fermierilor care ar dori sa incerce cresterea plantelor energetice. Contraexemplele se gasesc chiar in vecinatatea imediata: Ungaria, si ea inca la inceput, detine deja peste 2.000 de hectare cu astfel de culturi, in timp ce in Suedia sunt cultivate peste 50.000 de hectare. Avantul agricultorilor europeni vine nu doar de la subventiile primite, ci si de la beneficiile pe care le au de pe urma plantelor. Salcia energetica ori stuful chinezesc, cunoscut si ca iarba elefantului, sunt doua dintre plantele cultivate pentru proprietatile lor calorice superioare. Cu alte cuvinte, brichetii sau peletii fabricati din aceste plante ard mai bine decat lemnul, gazul ori motorina.

Semeni o data, culegi 25 de ani

Specialistii spun ca printre avantajele „superburuienilor” se numara faptul ca ele se cultiva o singura data si se pot exploata anual, pentru o perioada de pana la 25 de ani, ceea ce califica aceste plante sa fie considerate surse de energie regenerabila. Un alt avantaj imediat ar fi protejarea padurilor, pentru ca nu ar mai fi necesare taieri masive de copaci pentru lemne de foc. Salcia, de exemplu, creste inalta de 7 metri, iar un hectar produce 40 de tone de material lemnos pe an.

In Romania, acest tip de plante este prea putin cunoscut de catre agricultori, asta si pentru ca, spre deosebire de celelalte tari europene, unde oamenii primesc subventii consistente pentru cultivarea plantelor energetice, la noi nu se da nicio facilitate pentru infiintarea unei astfel de culturi. Initial, in tarile Comunitatii Europene, subventia a fost stabilita la 200 euro/ha, in fiecare an de recoltare.

Din 2006, majoritatea statelor au trecut la subventionarea cu 50% a costurilor de plantatie, renuntand la suventionarea anuala. La noi, plantele energetice sunt cultivate in cateva judete, pe suprafete mici. Cele mai cunoscute plantatii sunt in judetele Covasna si Harghita, unde exista cateva hectare cultivate cu salcie adusa din Austria si Ungaria.

Specialistii spun ca in conditiile climatice de la noi din tara ar putea fi cultivate atat salcia energetica, cat si stuful chinezesc si anghinarea. Puterea calorica a unui kilogram de salcie este de 5,7 kWh, iar a unui kilogram de stuf – 4,75 kWh, in timp ce puterea calorica a unui kilogram de materie lemnoasa foioasa este de 3,1-4,2 kWh.

Incalzirea cu salcie sau stuf chinezesc este avantajoasa deorece nu mai tai padurea, dar spre deosebire de lemn se poate face si centralizat. In plus, incalzirea cu plante energetice este de 10 ori mai ieftina decat cea cu motorina si cu 30% decat cea cu gaz.

Statiile de epurare, loc de cultivare

Vajda Lajos, presedintele Asociatiei „Green Energy”, una dintre asociatiile care se ocupa de aducerea si cultivarea acestui tip de plante, declara ca sunt foarte multe terenuri nefolosite, mai ales in zona raurilor, unde exista un mediu propice pentru astfel de plante.

„Numai in judetul Covasna exista aproximativ 12.000 de hectare de teren in paragina si circa 1.000-1.500 de hectare de teren mlastinos”, arata Lajos, adaugand ca plantele energetice pot fi cultivate si langa statiile de epurare.
„Din punct de vedere al mediului n-ar fi o problema, deoarece s-ar produce oxigen”, a adaugat Lajos. El mai precizeaza ca primul an de viata al plantei este special, pentru a prinde radacini.

Obiectiv european

Potrivit obiectivelor Uniunii Europene, pana in 2020, aproximativ 20 la suta din sursele de energie trebuie sa provina din surse de energie regenerabila, iar o resursa importanta de energie regenerabila este biomasa.

Infiintarea culturii costa pana la 2.800 de euro pe hectar

George Man, directorul grupului de firme Sal/Mis, care se ocupa de plantele energetice si acorda consultatii pentru infiintarea de astfel de culturi, arata ca plantele energetice s-ar extinde foarte mult daca ar exista o legislatie pentru ele.

„Costul pentru infiintarea unui hectar de salcie energetica depaseste 2.000 de euro. Aceste plante au capacitati superioare lemnului”, spus George Man. Salcia energetica rezista la intemperii si la diferite boli si are o putere calorica de cca. 4.900 kcal/kg.

Stuful chinezesc creste inalt de patru metri si are o utilizare multipla: peleti, bricheti, industria mobilei, celuloza, precum si industria maselor plastice si cea a materialelor de constructii. Inginerul Emil Voicu de la Institutul pentru Masini si Instalatii Destinate Agriculturii, arata ca problema pentru plantele energetice este subventionarea pentru infiintarea primei culturi.

Discutiile pentru lege inca n-au inceput

Chiar daca presedintele Agentiei Nationale de Protectia Mediului (ANMP), Nagy Jozsef, a declarat recent ca au fost incepute procedurile pentru elaborarea unui proiect de lege care sa ofere rezolvare la problemele din domeniul energiei regenerabile, nimeni nu stie unde anume se lucreaza la aceasta lege. „Sunt proceduri care au fost incepute. Trei ministere trebuie sa cada de acord asupra acestei legi. Eu stiu ca s-a lucrat, exista un draft de proiect, specialistii trebuie acum sa cada de acord”, a afirmat Nagy Jozsef.

Elaborarea legislatiei, inca in proiect

In schimb, cei de la Ministerul Agriculturii nu stiu de existenta unui astfel de draft. Intr-un raspuns la solicitarea „Adevarul”, Daniela Giurca, director general la Directia Generala de Politici Agricole, sustine ca nu stie de vreun grup de lucru care sa lucreze la o astfel de lege.

Functionarul precizeaza ca in prezent, in Romania, se cultiva salcie energetica (Salix Viminalis „Energo”), anghinare (Cynara cardunculus) si iarba elefantului (Giganteus). Insa, tot potrivit datelor de la Agricultura, exista agenti economici interesati sa cultive si alte plante si chiar copaci precum plopii hibrizi energetici, iarba canarului, trestie-gigant, arborele de Jatropha sau buruiana spontana.

Presedintele Asociatiei Green Energy mai arata ca, daca am avea o lege pentru plantele energetice, aceasta ar trebui sa se reglementeze recunoasterea salciei energetice si a plopului energetic si introducerea lor pe lista plantelor cultivate recunoscute, subventionarea infiintarii plantatiei in proportie de 50-70 la suta, in cadrul platilor de agro-mediu completarea listei cu speciile de culturi energetice si acordarea de subventii pentru suprafata.

De asemenea, legea ar mai trebui sa cuprinda elaborarea cadrului de sprijin pentru folosirea biomasei cu referire la conditiile de preluare a energiei regenerabile produse si sprijinirea acelor organizatii care promoveaza si ofera informatii, organizeaza si coordoneaza procesul de producerea si folosire a biomasei.

Sursa: Adevarul

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

5 + two =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 20 April, 2017 | 0 comentarii | 1913 vizualizari | 1 vot

tineri

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a primit 7.416 cereri de finanțare în valoare totală de 306,9 milioane de euroru pentru submăsura (sM) 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, aceasta fiind de altfel submasura cea mai accesata. Dintre cererile primite, au fost selectate pentru finanțare 5.444, valoarea lor fiind de aproximativ 225 milioane de […]

Autor: Agrostandard | 30 January, 2017 | 2 comentarii | 2958 vizualizari | 1 vot

Peleti b

Hypermarket-urile din Romania nu mai vand incepand de azi peleti si brichete pentru centrale termice de apartament, lasand, practic, sa moara de frig in case pe detinatorii unor astfel de instalatii. Este vorba despre o criza generalizata la nivelul intregii tari, practic, niciun mare lant de magazine nemaiavand in stoc niciun sac de peleti in […]

Autor: Agrostandard | 1 December, 2013 | 2 comentarii | 1516 vizualizari | 1 vot

teren_fotovoltaice

Romania a pierdut sute de mii de hectare de teren arabil care nu mai poate fi folosit pentru productia de alimente, fiind preluat de producatorii straini de biocarburant si de energie fotovoltaica. Acestia il folosesc intensiv si il polueaza puternic, sustin fermierii. Producatorii de energie, care dispun de resurse financiare semnificative, pun o presiune mare […]

Autor: Agrostandard | 1 December, 2013 | 0 comentarii | 1049 vizualizari | 1 vot

biocombustibil

Romania va trebui sa aleaga in curand daca opteaza pentru productia de biocarburant sau vrea sa produca alimente pentru populatia proprie si export pentru ca este imposibil de alcatuit o strategie pe termen mediu si lung care sa cuprinda ambele sectoare, sustin fermierii. Acestia cer, de asemenea, valorificarea potentialului foarte mare al zonelor de deal […]

Autor: Agrostandard | 6 May, 2013 | 0 comentarii | 2540 vizualizari | 3 voturi

masini_peleti

Agricultorii români sunt devantajați din start față de cei din celelalte țări europene pentru că primesc o subvenție chiar și de trei sau patru ori mai mică decât aceștia. Prin urmare, singurul avantaj competițional pentru fermierii români rămâne inventivitatea și exploatarea de maxim a resurselor. Chiar și a paielor care rezultă după recoltare. Cristian Vlaicu, […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
17 Sep 2017 | 0 comentarii | 1724 vizualizari | 4 voturi
20 Sep 2017 | 0 comentarii | 3352 vizualizari | 2 voturi
15 Sep 2017 | 0 comentarii | 2038 vizualizari | 2 voturi
»
09 Iul 2017 | 2 comentarii | 10110 vizualizari | 1 vot
»
21 Iul 2017 | 0 comentarii | 5017 vizualizari | 2 voturi
»
05 Iul 2017 | 0 comentarii | 4756 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze



bad politics

2017 © Agrostandard