Sustine Agrostandard
starea vremii
Culturi bio
Adrian Siceanu, director ştiinţific Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură: Avem o diversitate a soiurilor de miere unică în Europa
Agrostandard | 22 April, 2014 | 0 comentarii | 1361 vizualizari |
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (4 votes, average: 4.00 out of 5)
Loading...

Adrian SiceanuDirectorul ştiinţific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, Adrian Siceanu, afirmă că România a devenit în ultimii ani o piaţă a speculanţilor şi grupurilor de interese care au introdus în România – şi prostesc efectiv apicultorii să cumpere – hibrizi interasiali sau alte rase de albine care în timp distrug albina şi populaţiile locale, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări, făcându-i pe apicultori dependenţi de nişte “corcituri” care nu mai răspund la selecţie. Albina românească se adaptează mult mai bine şi dă rezultate mai bune, afirmă Siceanu, care îi sfătuieşte pe români să consume miere românească, mai ales că avem o diversitate a soiurilor unică în Europa.

Am înţeles că tocmai v-aţi întors de la Bruxelles. Ce aţi prezentat acolo?

La Bruxelles am fost la o întrunire la nivel înalt, la Parlamentul European, a cărei temă a fost “O nouă primăvară pentru albine”, şi la care au participat reprezentanţi ai Comisiei Europene, parlamentari, precum şi alte organisme în directă relaţie cu dezvoltarea apiculturii. În cadrul întâlnirii au fost puse în discuţie şi o serie de măsuri legislative cu privire la dezvoltarea apiculturii în Uniunea Europeană. Eu am fost invitat ca să prezint o serie de aspecte privind organizarea apiculturii în România, organizarea Asociaţiei Crescătorilor de Albine, a Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură, deoarece acestea sunt unice din punct de vedere organizatoric şi structural în Uniunea Europeană, prin faptul ca sunt private şi aparţin apicultorilor. Acest model de organizare nu mai există în Uniunea Europeană. Eu am prezentat, de fapt, acest sistem integrat românesc, care cuprinde o asociaţie care îndeplineşte funcţiile specifice unor organizaţii profesionale ale apicultorilor, dar are un sistem economic, marketing şi aprovizionare asemănătoare cooperativelor de producţie din Vest. Institutul este unul strâns ancorat în nevoile apicultorilor, ceea ce nu mai există în Uniunea Europeană, are laboratoare care răspund nevoilor apicultorilor, cu rezultate practice pentru dezvoltarea agriculturii româneşti.

Cum se prezintă România comparativ cu alte state europene?

România, spre deosebire de ţările europene, nu s-a confruntat de foarte multi ani cu un fenomen foarte cunoscut- despre care toată lumea a discutat la Parlamentul European – cunoscut sub denumirea de colony disorder şi care se manifestă orin pierderi masive de familii de albine. La momentul actual, pierderile de familii de albine în Uniunea Europeană sunt foarte mari, iar cauzele sunt foarte complexe. Cu toate acestea, în România nu ne-am confruntat cu acest fenomen. Am explicat şi în oarecare măsură de ce. În vestul Europei cauzele se leagă şi de bolile albinelor, în special de varoză, dar şi de folosirea intensivă a tratamentelor în agricultură, combaterea, în special, cu neonicotinoide, care afectează sistemul de orientare al albinelor, care se pierd. Aceasta este doar una dintre cauzele de depopulare.

O altă cauză este legată de culturile monoflorale care există acolo. În general, albinele sunt duse la culturi monoflorale. Prin chimizare s-a distrus flora concurentă culturilor monoflorale, practic este pământ uscat, curat, negru, fără altă sursă de hrană pentru albine, ceea ce în România nu se întâlneşte. România are o biodiversitate foarte mare, ceea ce ei nu au acolo, noi avem o ţară cu un mediu sănătos, dar probabil nu conştientizăm ce avem la momentul actual. În agricultură, chiar dacă se folosesc substanţe chimice de combatere a dăunătorilor, există multe zone în care sunt acele 5% perdele pe terenurile agricole unde trebuie lăsată să se dezvolte flora spontană ca să poată să fie o sursă alternativă de hrană atât pentru albine, cât şi pentru alte insecte polenizatoare. Acesta ar fi o soluţie pe care o văd parlamentarii. Eu zic că e mult prea puţin pentru ce înseamnă apicultură la nivel european. Se mai discută şi despre faptul că Uniunea Europeană ar avea nevoie de două treimi mai multe albine decât există la momentul actual pentru a asigura o polenizare saturată a culturilor agricole şi a florei spontane.

Despre ce altceva ati mai discutat la Bruxelles?

O altă problemă pe care am ridicat-o – sunt două propuneri la nivel de Parlament European care probabil vor fi promovate ca iniţiative – se referă la acestă necunoaştere a Parlamentului vis – a- vis de realitatea din agricultură. Se vorbeşte foarte mult paralel cu realitatea, şi atunci am propus sa se constituie, la nivel de Uniune Europeană, un grup de lucru ca organ consultativ pentru Parlamentul European în deciziile politice pe care le iau pentru evoluţia şi rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă agricultura, idee care a fost acceptată.

O a doua, şi poate cea mai importantă pentru noi, am propus un sistem legislativ nou pentru comercializarea albinelor în spaţiul Uniunii Europene pentru că, la momentul actual, legea care este liberală, susţine comerţul liber cu animale, incluzând şi albinele. Ori, la albine este un caz special, deoarece împerecherea în aer liber nu poate genera controlul asupra împerecherilor şi astfel s-au distrus multe populaţii de albine din Europa. Este una dintre cauzele pierderilor masive de familii de albine, lucru acceptat, de altfel, pentru că ei recunosc că şi-au distrus fondul genetic prin acest joc cu albinele.

În acest context am propus să se constituie măsuri asemănătoare cu cele pe plan sanitar-veterinar, unde există măsuri restrictive pe comerţul cu materialul genetic. AM cerut să fie stabilite măsuri restrictive de către specialiştii în genetică-ameliorare şi pentru comerţul cu albine, iar fiecare ţară să-şi poată stabili politica de protecţie a populaţiilor de albine locale şi a biodiversităţii, pentru că legea actuală din UE contravine însăşi principiilor uniunii de conservare a biodiversităţii, însăşi convenţiei de la Rio de Janeiro.

De ce nu poate fi reglementată această piaţă?!!

Practic, în România ni se impune să nu aplicăm măsuri legale prin care să restricţionăm comerţul cu albine. Din această cauză, România a devenit în ultimii ani o piaţă a speculanţilor şi grupurilor de interese care au introdus în ţară – şi prostesc efectiv apicultorii să cumpere – nişte hibrizi interasiali sau alte rase de albine care în timp, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări, distrug albina şi populaţiile locale, făcându-i pe apicultori dependenţi de hibrizi, de rase, de nişte corcituri care nu mai răspund la selecţie. Acest lucru este deja dovedit, în Franţa, de exemplu, unde noi am trimis anul trecut 500 de mătci. Pentru acest an avem cerere mult mai mare din rasă curată românească, despre care francezii au spus că este incomparabilă mai bună.

Un exemplu, albina hibridă introdusă acolo consumă, să zicem, 2 kg de miere pe lună în timpul iernii, în timp ce albina românească 600-700 de grame. Albina respectivă rămâne fără rezervă de hrană şi moare, în plus, îşi încarcă tubul, intestinul în timpul iernii repede, ajunge la diaree şi nosemoză. Albina românească copiază repede evoluţia sezonului, se adaptează mult mai bine şi dă rezultate mai bune. Ori noi când avem în România acest fond genetic naţional şi nu dispunem de o legislaţie care să îl protejeze este o crimă. Sper că la nivel de UE se va lua această decizie.

Cum pot fi încurajati apicultorii români? Ce măsuri concrete şi imediate trebuie să ia autorităţile?

Comisarul Cioloş a propus ceea ce noi am propus de mult în România şi s-a aprobat, dar nu s-a aplicat. Este vorba de introducerea mierii în şcoli în cadrul UE. Eu zic că aceasta ar fi soluţia cea mai bună pentru educaţie şi pentru creşterea consumului de miere în toate ţările UE şi, care ar genera dezvoltare. Reprezentanţii asociaţiilor de apicultori vor să meargă la comisar, să aibă o întrevedere cu el şi să ceară sprijin în promovarea acestei iniţiative pentru agricultură. Dacă va fi o decizie la nivel de Parlament al UE se va aplica în toate ţările, practic ea va fi impusă. Numai Parlamentul European poate impune şi hotărâ aşa ceva, cred că ar fi benefic pentru toţi. Nu pentru consumul de miere se gândesc ei, în primul rând, ci pentru stimularea dezvoltării sectorului apicol în UE. Se gândesc la apicultură, că le scade şeptelul, mai puţin la oameni. Părerea mea este că ţările care au un consum ridicat şi au şi putere de decizie vor spune da. Lumea este foarte sensibilizată în Europa de Vest cu privire la perspectiva sumbră a existenţei albinelor şi conştientizează gravitatea pentru agricultură şi mediu.

Cât de rentabilă mai este apicultura în aceste condiţii? În România, în Europa…

Este o altă problemă gravă, în ţările din Vest, în Franţa de exemplu, apicultura a început să devină din cauza acestor pierderi tot mai puţin rentabilă. De exemplu, ca să poţi să ai un profit din apicultură normal, trebuie să ai o fermă de 600 de familii de albine, ceea ce este foarte mult. În România, se consideră că un apicultor cu 150-200 de familii de albine, în condiţiile în care nu suntem afectaţi de probleme grave ca la , poate să trăiasă o viaţă normală, nu să se îmbogăţească. La noi, s-a făcut greşeala să se exagereze. Unii s-au lăudat că au făcut nu ştiu câtă miere şi s-a luat ca o regulă generală că apicultorii sunt plini de bani, este o eroare, o minciună, niciun apicultor nu se îmbogăţeşte din apicultură, pentru că nu are de unde.

Cât de bună este mierea românească?

Noi nu am conştientizat diversitatea soiurilor de miere, avem o diversitate a soiurior de miere care nu prea mai există în Europa, unde fiind ţări care în general merg pe culturi au sorturi de miere în general de la plante cultivate.

Consumul de miere este în jur de 500 de grame în România, faţă de 2,5 kg în Germania. Dacă la o producţie a României de circa 20.000 de tone, am mânca un kg de miere, am fi mai sănătoşi şi am mânca toată mierea noastră bună, în loc să cumpărăm surogatele din supermarket, amestecurile de miere aduse din surse dubioase pe care scrie miere comunitară amestecată cu miere extracomunitară. Noi ne trimitem mierea în special în Germania care o cupajează cu alte sorturi să se facă mai bună, în timp ce mâncăm surogatele. Poporul român ar trebui să conştientizeze acest lucru şi să mănânce mierea aici, să nu o lase să plece la alţii şi pe principiul că ce este crescut pe pământul din care te-ai plămădit este mai bun şi mai sănătos pentru organism decât ce aduci de pe alte meleaguri.

Datorită creşterii niveului de trai, în perspectivă China va ajunge să consume toată mierea produsă intern sau să aibă foarte mult excedent de miere pentru export şi va trebui să importe. Vă daţi seama, dacă cumpără China de la noi, ar fi foarte puţin pentru ei. Dar noi nu avem acest interes, părerea mea este că trebuie să conştientizăm populţia să consume mierea noastră româneacă aici în ţară aşa cum este şi să nu dăm aceaastă sursă de sănătate la alţii. Să lăsăm pe alţii să mănânce mierea de prin America de Sud, China.

Este bine să mergem să cumpărăm produse româneşti, făcând acest lucru aducem un serviciu ţării pentru că se majorează consumul, creşte numărul de apicultori şi de familii de albine, avem o polenizare mai bună, mai multe plante, drept urmare şi mai multe animale, adică mai multă hrană. Să nu uităm ce a spus un laureat al premiului Nobel: dacă albinele vor dipărea, va dispărea viaţa pe pământ. A avut dreptate, se referea la lanţul trofic.

Sursa: Lumea Satului

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website

4 − 1 =

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Agrostandard | 26 July, 2017 | 0 comentarii | 435 vizualizari | 1 vot

grau

Suprafetele cultivate ecologic s-au redus in ultimii ani, din diferite motive, pornind de la cerintele stricte care trebuie respectate de fermieri, birocratia si relatia dificila cu autoritatile. Exista insa si zone unde interesul pentru acest tip de agricultura se mentine constant. In prezent, judetele cu cele mai mari suprafete lucrate in sistem ecologic sunt Caras […]

Autor: Agrostandard | 6 July, 2017 | 0 comentarii | 410 vizualizari | 1 vot

oi

Phil Hogan, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, declara ca in ultimii zece ani, agricultura organica a crescut, in UE, cu aproape 500.000 de hectare anual si, cu toate acestea, reprezinta doar 6,2% din totalul suprafetei agricole cultivate, ceea ce inseamna ca exista in continuare un potential foarte mare de crestere. In 2015, existau […]

Autor: Agrostandard | 28 May, 2017 | 0 comentarii | 2497 vizualizari | 1 vot

baronescu

Marian Baronescu este un legumicultor din comuna Perisor, judetul Dolj, foarte cunoscut in breasla. Stabilit de aproape un deceniu in localitate, agronomul Baronescu nu s-a multumit sa se ocupe doar de ferma sa, ci i-a placut sa-i invete si pe localnici tainele acestei activitati. Plantatiile de capsuni, solariile cu legume, livezile, ferma de pasari si […]

Autor: Agrostandard | 30 April, 2017 | 0 comentarii | 1642 vizualizari | 0 voturi

bio

Bio Dumbrava anunta lansarea unui nou proiect de suflet, exclusiv cu producatori Bio Romani de nota 10! Mai precis, este vorba de semnarea unui acord de parteneriat intre mai multi producatori bio, membri fondatori ai Asociatiei Pro Ecologic Sistem (PES) – Dumbrava Marin (fondator BioDumbrava), Ion Petre (Catina Bio Ulei Bio). In proiect este implicat […]

Autor: Agrostandard | 14 March, 2017 | 3 comentarii | 2457 vizualizari | 1 vot

agricolagrains

Chiar daca suprafetele cultivate in sistem ecologic in Romania nu sunt foarte mari, nu inseamna insa ca nu exista interes sau ca nu s-au realizat investitii importante in sector. In Tulcea, italienii de la Agricola Grains lucreaza de aproape zece ani ecologic circa 1.200 ha, productia fiind livrata catre unitatea proprie de procesare de la […]

"Producatori si bazine legumicole"
Voturi
Vizualizari
Comentarii
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 1404 vizualizari | 4 voturi
17 Sep 2017 | 0 comentarii | 1766 vizualizari | 4 voturi
12 Oct 2017 | 0 comentarii | 2024 vizualizari | 2 voturi
»
21 Iul 2017 | 0 comentarii | 5121 vizualizari | 2 voturi
»
20 Sep 2017 | 0 comentarii | 3535 vizualizari | 2 voturi
»
22 Iul 2017 | 0 comentarii | 2944 vizualizari | 1 vot
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:



Agrostandard poze



bad politics

2017 © Agrostandard