Pentru ca nu detin spatii de depozitare, foarte multi agricultori romani sunt nevoiti sa vanda recolta din acest an direct de pe camp, fiind practic la mana traderilor. Daca detin spatii de depozitare, cu totul altfel se pune problema, recolta este depozitata in hambare in asteptarea unui pret mai bun. Asa procedeaza Gavrila Tuchilus, de exemplu, care lucreaza circa 5.000 ha de teren agricol la Matca, in judetul Galati. Fermierul se asteapta la un pret de 0,45 lei/kg pentru graul cu proteina sub 12, iar peste acest nivel spera sa obtina 70 de bani/kg, ceea ce inseamna ca la o productie estimata la circa 6 tone/ha se poate vorbi de profit. In ultimii ani, rata de profit s-a ridicat la 3%.

‘’Speram sa facem o productie de calitate. La noi, costul este de 2.600 lei/ha, la grau. Sper sa obtinem un pret bun, adica 0,7 lei/kg la o productie de 6 tone/ha. Vrem sa fim citeste si comenteaza …

Să fii astăzi fermier în România înseamnă să te lupți pentru fiecare bucățică de pământ pe care poți să o cultivi. Lupta devine însă nedreaptă când statul nu te ajută, iar guvernul te lasă fără subvenții și plin de datorii, spune Larisa Ene, un tânăr fermier din județul Buzău. Să fii astăzi fermier în România înseamnă să te lupți pentru fiecare bucățică de pământ pe care poți să o cultivi. Lupta devine însă nedreaptă când statul nu te ajută, iar guvernul te lasă fără subvenții și plin de datorii, spune Larisa Ene, un tânăr fermier din județul Buzău. ”După o guvernare de șase luni dezastroasă și după ce că o știți foarte bine că porcul o duce foarte prost, avem terenuri în arendă cu care susținem porcul (…) Nu poți să cumperi un metru de teren pentru că nu avem banii, nu ne-au intrat subvențiile, am datorii pe care nu știu de unde să citeste si comenteaza …

Peste un milion de hectare de teren arabil – 10,6% din suprafaţa totală de teren arabil a României – se află în proprietatea străinilor. 23,4% din suprafaţa agricolă deţinută în România de străini aparţine italienilor, 15,5% – nemţilor, 10% – arabilor, 8,2% – ungurilor, 6,2 % – spaniolilor, 6,1% – austriecilor şi 4,5% – danezilor, potrivit companiei AgroIntelligence SISA, care oferă consultanţă în sectorul agroalimentar şi care a ajuns la aceste rezultate analizând rapoartele notariale. Situaţia actuală a pieţei funciare a determinat fermierii şi reprezentanţii acestora să solicite modificarea legii privind citeste si comenteaza …

Partea I:

Partea a II-a:

Partea a III-a:

Partea a IV-a:

Partea a V-a:

citeste si comenteaza …

Adrian Radulescu, fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii si fost presedinte la Comisiei pentru Agricultura din Camera Deputatilor, a declarat in cadrul conferintei organizate, vineri, la ASAS de catre Agrostandard.ro ca aproape 70% din achizitiile de teren facute de catre firmele straine sunt realizate de fondurile de investitii, care nu fac altceva decat speculatii financiare cu pamant. “Vanzarea terenurilor-cred ca pe toti ne doare acest subiect, pentru ca de la stramosii nostri stim ca s-au sacrificat pe toate fronturile si pentru tara, pentru pamant. Pamantul a fost si trebuie sa ramana citeste si comenteaza …

Comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala Phil Hogan a confirmat prelungirea termenului pana la care statele membre pot efectua plati directe, fara reduceri ale ratei de rambursare. Astfel, noul termen-limita pentru platile directe este 15 octombrie, in loc de 30 iunie, anunta reprezentanta Comisiei Europene in Romania. “Este o masura exceptionala, care reflecta dificultatile cu care unele agentii de plati s-au confruntat in primul an de implementare a noii politici agricole comune (PAC). Ea inseamna o flexibilitate fara precedent din partea Comisiei Europene si, pe baza nivelurilor actuale de plati, ar putea genera economii in valoare de milioane de euro pentru acele state membre sau regiuni, si agricultorii lor, care nu au efectuat platile pana la data de 30 iunie. Pornind de la discutiile avute cu un numar de state membre si regiuni, am increderea ca aceasta masura, care foloseste toate mijloacele posibile la dispozitia Comisiei, indeplineste in totalitate nevoile acestora in termeni de flexibilitate maxima si garantarea citeste si comenteaza …

Ploile din ultima perioada au afectat productia de orz, in special in partea de sud a tarii. In Teleorman, de exemplu, exista suprafete insemnate culcate la pamant din cauza furtunilor, iar in unele locuri terenurile sunt pline de apa. Nu mai vorbim de bolile care au afectat calitatea productiei de orz, ajungandu-se la o greutate hectolitrica de sub 50 kg, dupa cum spune Ion Manaila, un fermier cunoscut din judetul Teleorman. Agricultorul spera sa obtina totusi o productie de cinci tone/ha pe suprafetele mai putin afectate. Cat depre pret, ‘’nici nu se discuta’’, afirma agricultorul. In localitatea Vedea din judetul Giurgiu, agricultorii stau si mai prost, productia estimata ridicandu-se la doar trei tone/ha, din cauza furtunilor care au culcat la pamant lanurile de orz, dupa cum spune Marian Clejanu, un fermier din zona care este si secretar general al Asociatiei Tinerilor Producatori Agricoli din Romania (ANTPAR).

In portul Constanta, pretul unui tone de orz furajer (FOB C-ta) este de circa 150 de euro.

Sursa foto (FB- Grecu Florin)

În pietele din Bucuresti, pretul unui kilogram de ciuperci porneste de la 3,5 lei si ajunge undeva la 5-6 lei, in fuctie de specie. Acelasi produs pe rafturile retailerilor este vandut mult mai scump, pretul unei caserole de 500 de grame, de exemplu, este 7 lei, iar in unele cazuri si mai mult. Cu alte cuvinte, de la piata pana la retailer, pretul creste de cateva ori. Care este explicatia? ‘’In aceasta perioada, consumul este redus, abia din septembrie isi revine. Pentru ca ciuperca este un produs perisabil, producatorii sunt nevoiti sa le livreze foarte repede. Productia ajunge in general in retail, iar ce ramane in piete, unde preturile pornesc de la 3,5 lei/kg. Nu acoperă costurile, dar producatorii n-au ce face cu ele. Fabricile de conserve nu le dau nici 3 lei/kg si platesc la sfantu asteapta’’, sustin citeste si comenteaza …

Autoritatile romane au primit, in data de 9 iunie 2016, o scrisoare prin care partea turca se arata deschisa sa deblocheze importurile de bovine vii din Romania, in urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cu omologul sau turc, Faruk Çelik, precum si a diligentelor intreprinse de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) pe langa institutia similara din Turcia. Negocierile purtate de ministrii agriculturii din Romania si Turcia s-au derulat, mai cu seama, in Marja Conferintei Regionale a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie și Agricultura (FAO) pentru Europa, care a avut loc in Turcia (Antalya), in perioada 3-5 mai 2016. In perioada imediat urmatoare, ANSVSA si autoritatea veterinara turca vor perfecta citeste si comenteaza …